Legea care-i pedepseste cu inchisoarea pe parintii care-si trimit copiii la cer-sit sau se folosesc de ei pentru a starni mila publi-ca nu se aplica, desi e in vigoare de mai bine de un an. Politia a aplicat 52 de amenzi. Nici unul dintre vino-vati nu a fost insa privat de libertate.

Copiii cersetori sunt de fapt copii pusi sa munceasca. Obositi, murdari, cu un catelus in brate si cu o poveste bine ticluita, cei mai multi sunt trimisi de parinti sa aduca bani in casa pentru painea zilnica. Legea care ii pedepseste pe parintii exploatatori cu inchisoarea nu se aplica, desi e intrata in vigoare de mai bine de un an.

Chiar si cand afara e un frig de crapa pietrele, strazile Bucurestiului sunt pline de copii care cersesc. Langa semafoare, in statii de metrou si in fata bisericilor in zi de sarbatoare. Cei mai marisori sunt trimisi singuri "pe teren" de parintii lor, bebelusii, care nici macar nu stiu sa mearga, sunt expusi public chiar de cei care le-au dat viata, pentru a starni compasiunea publica. O mana intinsa trebuie sa spuna o poveste. Cu orice pret.

NASCUT PENTRU MUNCA. La Eroilor, un tanar cu ochelari patratosi isi cara intr-un "marsupiu" fiul de doi ani si jumate. Lui Florin lumea ii zice "Ciorbea" datorita ochelarilor si a frizurii. La semnalul verde se asaza intre masinile de la semafor, arata pancarta cu "Muritori de foame. Dumnezeu sa va ajute!" si apoi se plimba agale pe langa geamurile lor, impingand in fata micutul cu manutele chircite de ger. Dintr-o masina scumpa se iteste o mana intinzand 1 leu.

Florin e din Caransebes, are 23 de ani si o familie mare: trei copii si o sotie in spital. Varianta lui. Cu "asta micu’" sta de dimineata pana pe la 4 dupa-amiaza la pod. "Doarme mai tot timpul", arata spre copilul murdar pe la gura de orez, adancit in somn, "de cand s-a nascut il port pe strada, asa ca s-a invatat sa doarma numai daca e frig. Daca il duc la metrou, unde e cald, se trezeste imediat", explica aranjandu-si bretonul lung. Daca i-as spune ca somnolenta e un semn al hipotermiei, probabil ca s-ar uita lung la mine... "Unii ne cred, altii nu ne cred, unii ne injura, chiar daca ma vad cu copil mic", explica Florin riscurile meseriei, aratand spre cuvintele de pe pancarta.

De Politie nu-i mai e frica, a luat amenzi de nici nu le mai stie numarul, de cate doua, ba chiar de cinci milioane de lei. Si n-a platit nici una. Toate, pentru cersetorie, nu pentru ca isi cara copilul in conditii inumane prin ger sau canicula. Probabil ca politistul care l-a amendat nici macar nu stia ca un parinte care-si expune copilul la mila publica in mod repetat e pedepsit cu inchisoarea. Tanarul tata nu crede ca poate face puscarie pentru aceasta fapta: "Parca eu sunt cel mai mare hot din tara asta... Sa ma angajeze cineva si nu mai ies cu copilul in strada".

LEGE SI TOCMEALA. Legea care ii pedepseste pe cei care profita de pe urma propriilor copii insotindu-i la cersit sau trimitandu-i singuri prin mijloacele de transport in comun in acelasi scop este Legea 272/2004. La articolul 133 legea prevede: "Fapta parintelui sau a reprezentantului legal al unui copil de a se folosi de acesta pentru a apela in mod repetat la mila publicului, cerand ajutor financiar sau material, se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani si interzicerea unor drepturi".

Pentru cei care-si constrang copilul sa munceasca pe strada ca sa faca bani, pedeapsa urca pana la sapte ani. Aceste prevederi au ramas insa doar o mazgaleala pe hartie. Conform secretarului de stat Bogdan Panait, directorul Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului, pana acum nu a existat o colaborare intre directiile de asistenta sociala si Politie. S-au dat doar amenzi pentru cersetorie, cam 52 in Capitala, in conditiile in care in prezent sunt aproximativ 500 de copii care cersesc in Bucuresti. "Legea se implementeaza mai greu, c-asa-i la noi, la romani, explica secretarul de stat. In prima instanta, noi anuntam parintele cand gasim un copil la cersit. Daca situatia in familie e la fel si iar gasim copilul pe strada, trecem la sanctionarea parintilor. E discutabil daca e bine sa-i amendam sau sa faca inchisoare, caci mai au si alti copii de crescut." Si-atunci, care mai e utilitatea legii intrate in vigoare acum un an?

Pentru a-i depista si ajuta pe copiii exploatati prin orice fel de munca s-au format echipe intersectoriale, formate dintr-un asistent social, un asistent medical si un reprezentant al Inspectiei Muncii. "Asistentii sociali verifica pe terem cazurile semnalate de Politie si doar aceasta din urma aplica legea. Momentan nu exista o monitorizare a rezultatelor. Din 2006 va fi", spune Izabella Popa, director de strategii si programe ANPDC.

TIMP PIERDUT. In martie anul trecut, dupa o reuniune a Grupului la nivel inalt, premierul Calin Popescu Tariceanu declara, referindu-se si la Legea 272/2004: "Pentru ca noul cadru normativ sa-si atinga obiectivele este imperios necesar sa fie pus in practica fara abateri si fara intarzieri de toate institutiile de resort. In acest fel, cred ca se va produce o adevarata revolutie la nivelul mentalitatii romanilor si al institutiilor in relatia cu copiii: copilul-subiect pasiv va fi inlocuit cu copilul-partener cu drepturi depline".

Greu de crezut ca un copil care isi cerseste drepturile intr-o intersectie din marile orase ale Romaniei va deveni curand un "copil partener", in conditiile in care o lege care putea eradica partial fenomenul cersetoriei in randul copiilor si exploatarea lor de catre parinti nu s-a aplicat vreme de un an.

Un copil care iese pe strada la cersit sase ore in medie pe zi, prestand ca un veritabil bugetar, a pierdut, numai anul trecut, mai bine de 2.000 de ore din viata, timp in care putea invata sa scrie sau macar sa numere banii castigati.

REALITATE SI CIFRE. Un studiu al Organizatiei Internationale a Muncii - Programul International de Eliminare a Muncii Copilului (OIM-PIEMC) din 2002, realizat cu 150 de copii din Capitala, arata ca 44% din ei cersesc in conditii dificile, 60% au parasit scoala pe la 11 ani si o treime dintre ei sunt analfabeti. Jumatate din cei care muncesc pe strada cerseste, cealalta jumatate ocupandu-se cu spalatul parbrizelor, cu descarcarea si vanzarea diverselor marfuri. 25% din copii au declarat ca unul dintre parinti ii obliga sa cerseasca.

Mai bine de jumatate recunosc ca au fost batuti de bodyguarzi, politisti, "colegi de lucru", iar la intrebarea de cine va temeti cel mai mult, un sfert a spus ca de politisti.

INUMAN. Unii parinti isi cresc copiii in mizerie

LA SCOALA. Multi dintre copiii care au muncit pe strada la cersit, spalat parbrize au abandonat scoala

DOUA PAINI. Claudia sta la Podul Izvor, la intersectie, si cere bani. E imbracata cu o geaca murdara, cu manecile mult prea lungi pentru ea. Vine aproape zilnic "la locul de munca" din ghetoul Giulesti, unde locuieste cu mama si cei sase frati, plus un cumnat. Cu totii traiesc din doua milioane jumate lunar. Impartite la opt, inseamna putin peste 300.000 de lei de om. Adica 1 leu pe zi pentru fiecare - doua paini.

Cand semaforul arata verde pentru masini, isi face de lucru pe pod, sare intr-un picior, arunca cu pietre in Dambovita. Cand vede masina Politiei in departare se ascunde iute intr-o scobitura din pod si sta acolo pana se face rosu din nou. Atunci se duce la masinile oprite la semafor si cere: nu zice nimic special, se posteaza in fata geamului, la sofer de obicei, si priveste cu ochisorii albastri. Unii ii dau, altii se fac ca nu o vad. Claudia nu e singura la locul de munca: inca doi frati si cumnatul ei de 16 ani sunt pe sensul celalalt, tot la semafor. "Castigam in zilele bune cam 200-300 de mii de lei pe zi", spune cumnatul, ca fetita nu stie, n-a invatat banii, desi e in clasa intai. Pe la ora doua dupa-amiaza apare si mama celor trei frati, "in inspectie". Cu fular pe cap si alunita tatuata pe obraz, recunoaste ca-si trimite copiii la cersit ca sa aiba din ce trai. "Daca mi-ar da cineva un ajutor, macar o masa calda, n-as mai cersi", spune ea suparata pe viata.

Femeia nu lucreaza, are sotul in puscarie si inca trei plozi acasa, plus unul pe drum. Nu stie ca poate face inchisoare daca Politia o prinde la cersit cu copiii, a luat pana acum vreo doua amenzi, pentru ca a apelat la mila publica. Nu le-a platit, de unde?

Dar Politia n-o poate prinde, pentru ca nu stie. Desi am solicitat Politiei Capitalei un punct de vedere asupra acestui subiect, pana la inchiderea editiei nu am primit nici un raspuns.

COPII AGITATI
"Multi dintre ei au deficit de atentie, sunt nervosi, nefiind obisnuiti cu un program strict"

DE NEVOIE
"Mergeam cu masina prin oras si la un semafor au venit surorile amandoua la geamul meu sa-mi ceara un ban. Le-am trimis imediat acasa. De cand fetitele nu mai merg des pe strada, sunt mult mai odihnite si receptive" - Amalia Craciun, asistent social

Lupta pentru carte

Cativa dintre copiii cersetori salvati de pe strada au fost integrati in programul pentru copii exploatati economic al Organizatiei "Salvati Copiii", in colaborare cu Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Sector 1 Bucuresti. Multi dintre ei, desi ar fi trebuit sa mearga la liceu, abia acum invata sa scrie si sa citeasca.

BATALIE. Pentru fiecare dintre pustii care urmeaza aceste cursuri de patru ore pe zi s-a dat o batalie. Mai intai cu copiii insisi: "Sunt reticenti cand ii abordam pe strada si le explicam cum vrem sa-i ajutam", afirma asistentul social Amalia Craciun de la "Salvati Copiii". Apoi, cu parintii, care au nevoie de banii pe care ii fac copiii din cersit sau alte munci depuse si nu le convine sa-si lase copiii la scoala: "Daca au nevoie de bani pentru curent, noi le dam, cu conditia sa lase copilul sa invete. Le dam uneori si ajutor alimentar", a spus asistentul social. Lupta nu se termina o data ce copilul a fost inscris. Unii nu au curent ca sa-si faca temele acasa, altora, fratii le rup caietele.

O CLASA MAI APARTE. In cladirea de langa Arcul de Triumf, aproximativ 15 dintre acesti copii stau in banci, curati, seriosi, cand "doamna" le explica despre cum o sa fie treaba semestrul acesta. Pentru multi dintre ei este primul an de scoala, altii au mai fost, dar au abandonat din diferite motive: se certau parintii, n-au mai avut bani, au muncit pe strada sau pe oriunde puteau face un ban in plus. Diferentele de varsta sunt mari. O fetita cu sapca hoata, care vrea sa se faca actrita de telenovele, are 16 ani si face clasele intai si a doua in acelasi timp. Recupereaza. Alta ghindoaca n-are decat 7 ani si vine aici cu surioara ei de 11 ani. Un baietel cu vocea in schimbare si cosuri pe fata are aceeasi stangacie in caiete ca o colega care-i vine pana la cot.

NEVOIE SI OBICEI. Doua surori de 7 si 12 ani au sosit mai tarziu cu ghiozdane mai mari decat ele in spate. Inainte sa vina la centru cerseau prin zona Eroilor. Familia lor sta la Razoare intr-un cort pe camp, sunt sase frati la parinti, tatal munceste la o firma de salubrizare. Cea mare spune ca de Sarbatori a fost cu "colindul" prin tramvaie, la metrou si a strans cam doua milioane, din care mama le-a luat hainutele de blana portocalie cu care au venit azi imbracate. "Ma mai duc si acum cateodata sa cer bani la lume, cand nu avem sa luam paine, dar mai rar", recunoaste fetita cu zambet larg, rusinata de prezenta asistentilor sociali si a doamnei.

Dar deprinderile se uita greu. "Mergeam cu masina prin oras si la un semafor au venit surorile amandoua la geamul meu sa-mi ceara un ban. Le-am trimis imediat acasa", povesteste amuzata asistentul social Amalia Craciun. De cand s-au lasat de cersit, cele doua sunt mai receptive si mai putin obosite decat in primul semestru.

"FERICIREA", IN STRADA. Fericirea, cum ii zice mama, a facut multe pentru cei 11 anisori ai ei. Fragila, cu pistrui, povesteste cum a cersit cu o icoana in mana la o patiserie, cum pazea masinile pentru 10.000 de lei intr-o parcare a unui hotel de lux. La patiserie au gasit-o asistentii sociali - nu vorbea si se temea sa nu afle mama de intalnirea asta. "Mama are doua operatii pe burta", zice desenand doua linii paralele. "Fericirea" scrie cu mana stanga, dreapta i-a pus-o un fratior pe resou si n-o mai poate folosi. Recunoaste ca se mai duce si acum in parcarea cu pricina. Doamna invatatoare, Mimi Seceleanu, are o rabdare ingereasca. Spune ca lucreaza diferit cu fiecare dintre acesti copii. Cel mai greu i-a fost cu cinci dintre copii, care nu mai fusesera nici o zi la scoala, desi aveau varsta de 16 ani.

DEPRINDERE
"Ma mai duc si acum cateodata sa cer bani la lume, cand nu avem sa luam paine, dar mai rar" - fetita de 11 ani de la Centrul pentru copiii exploatati economic

DISCUTII OPTIMISTE LA NIVEL INALT

ASPIRATII. Ion Tiriac (stanga), baroana Emma Nicholson (centru) si presedinta Oficiului Roman pentru Adoptii, Teodora Bertzi, spun ca putem servi drept model multor tari Organizatia High Level Grup, co-prezidata de baroana Emma Nicholson si de Calin Popescu Tariceanu, a tinut o conferinta de presa la 13 ianuarie, in care era anuntat un teledon la sfarsitul acestei luni, "Romania pentru copiii Europei". Invitatii au vorbit despre rezultatele Romaniei privind legislatia copilului privind adoptiile. "Romania a devenit un model in domeniul protectiei copilului", ne-a laudat, ca de obicei, baroana Emma Nicholson. La simpla intrebare daca nu e cumva prematur sa trimitem fonduri in afara cand strazile marilor orase din Romania sunt pline de copii care cersesc, baroana Nicholson ne-a facut trimitere la un poet englez care spunea: "Omul nu e o insula". Adica nu putem trai in izolare, fara sa ne pese de ce se intampla in tari carora le merge mai rau decat noua. "Ar fi pacat ca altii sa nu bene-ficieze de ce au realizat romanii", a completat baroana.

EXPLOATAREA COPILULUI

Copiii care cersesc pe strada, spala parbrize, pazesc parcari sunt copii exploatati prin munca. "Toti copiii intre 5 si 11 ani, implicati in activitati economice, se considera ca sunt exploatati prin munca. Copiii cu varste intre 12 si 14 ani sunt considerati ca fiind exploatati prin munca daca nu efectueaza munci usoare." (Conventia OIM nr. 138/1973). Muncile usoare definite de Conventia OIM nr. 138 sunt cele care nu prejudiciaza sanatatea sau dezvoltarea copiilor si "sunt susceptibile de a le prejudicia frecventa scolara si participarea la programele de formare profesionala". Plus ca nu trebuie sa depaseasca zece ore pe saptamana.

LEGEA CARE NU SE APLICA DE UN AN

Art. 132. - (1) Indemnul ori inlesnirea practicarii cersetoriei de catre un minor sau tragerea de foloase de pe urma practicarii cersetoriei de catre un minor se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 3 ani. (2) Recrutarea ori constrangerea unui minor la cersetorie se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani. (3) Daca fapta prevazuta la alin. (1) sau (2) este savarsita de un parinte sau de reprezentantul legal al minorului, pedeapsa este inchisoarea de la 2 la 5 ani, pentru fapta prevazuta la alin. (1), si de la 2 la 7 ani si interzicerea unor drepturi, pentru fapta prevazuta la alin. (2). Art. 133. - Fapta parintelui sau a reprezentantului legal al unui copil de a se folosi de acesta pentru a apela in mod repetat la mila publicului, cerand ajutor financiar sau material, se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani si interzicerea unor drepturi.