In decembrie â89, Petrica Puiu avea 32 de ani si era referent la Serviciul de Aprovizionare, la Automatica. A fost consemnat, ca si ceilalti salariati, sa participe la mitingul din 21 decembrie, la Sala Palatului, sub amenintarea desfacerii contractului de munca, in caz de neprezentare.
Revolutia lui a durat pana in 22 decembrie dimineata, cand s-a trezit printre morti intr-o celula de la Penitenciarul Jilava.
DANIELA DUMITRESCU
Jurnalul National: Povestiti-ne ce s-a intamplat dupa spargerea mitingului de la Sala Palatului?
Petrica Puiu: Am fost in jur de cinci sute de manifestanti care ne-am retras la Sala Dalles. Asta se intampla pe la ora doua si jumatate. Au venit niste masini de armata care ne-au blocat in zona aia. De fapt toate strazile erau blocate de cordoane de infanteristi. S-au ingrosat si randurile noastre, ale manifestantilor, si am fost avertizati sa nu ne apropiem de pluton mai mult de 10-15 metri. Intre timp, au venit si scutieri, si tanchete asa incat nu am mai putut pleca de-acolo. Pe la ora 18:00 a venit o tancheta care a trecut in mare viteza catre Luceafarul. A trecut efectiv peste trupuri umane, nu va inchipuiti ce a fost acolo⦠Au fost morti, ranitiâ¦
Cum a reactionat multimea?
Lumea se inraise deja. Cei care stateau pe trotuar au intrat in mijlocul manifestantilor in semn de solidaritate. Noi, astia de la Automatica, am incercat sa fugim spre Romarta pentru ca pe-acolo era mai liber. Erau plutoane de MAN peste tot, aveau insemne de infanterie. Blocasera toate iesirile, nu aveai unde sa te duci. Cei de la MAN erau asa, cam trecuti, nu prea semanau cu niste soldati in termen. Acum n-am de unde sa stiu ce se ascundea sub uniformele acelea. Cred ca erau si bauti. Ne injurau, spuneau ca nu-l dam noi jos pe Ceausescu, ca o sa aiba altcineva grija asta.
De ce v-ati indreptat catre Romarta, de vreme ce toate iesirirle erau blocate?
Ne-am dus acolo ca sa caram niste conteinere de tabla, ca sa facem baricada. Am luat si niste scaune, de fapt am luat tot ce-am putut si am facut baricada asta de care va spun.
Ce se intampla in timpul asta la Universitate?
La Universitate era Dan Iosif cu o portavoce prin care ne spunea sa nu plecam acasa si din cand in cand ne spunea ce se intampla la Timisoara. Acolo, la Universitate, au venit la un moment dat niste autotunuri de pompieri si au aruncat cu jet de apa ca sa imprastie multimea. M-a prins si pe mine un jet de-asta si m-a aruncat la 7-8 metri. Una dintre masinile pompierilor a fost incendiata de niste manifestanti, ca sa nu mai arunce cu apa in noi. I-au luat si furtunele, au distrus tot.
Baricada pe care ati construit-o a rezistat?
Pe la opt si jumatate au distrus si baricada. Intre timp, se stransesera VIP-urile la Universitate sa vorbeasca multimii. Pe la zece s-a ordonat FOC.
Cine a dat acest ordin?
Un comandant MAN, din fata de la Sala Dalles. A strigat : âAveti un sfert de ora sa parasiti piata, daca nu, avem ordin sa tragem!". Noi am inceput sa strigam ca nu plecam acasa. Imediat dinspre Romarta si-au facut aparitia niste trupe USLA, tropaind si batand cu bastoanele in scuturi. Practic s-a inchis piata in intersectie. Dar trupele astea nu au intrat in forta in multime, doar ne-au inchis acolo.
Ce s-a intamplat dupa ultimatumul acela de un sfert de ora?
Au inceput sa traga focuri de avertisment.
Fugeam, desi n-aveam unde sa mergem
Cine?
Plutoanele acelea de la MAN. V-am spus aveau insemne de infanterie. Nu stiu daca sub uniformele alea se ascundea altceva. Lumea a inceput sa fuga la metrou, dar se spunea ca nu mai circula nici un tren si chiar daca mai circula nu mai ia pe nimeni. De-acolo se auzeau zgomote de grenade lacrimogene, apoi a inceput sa se traga din fata si din spate⦠Au inceput sa cada unuâ in stanga, unuâ in dreapta⦠Fugeam ca disperatii, desi n-aveam unde sa mergem. S-a spart cordonul spre Batistei, dar nu stiu ce s-a intamplat acolo. S-a tras doua-trei minute, nu-mi dau seamaâ¦
Ce s-a intamplat cu dumneavoastra, ati fost ranit?
Dupa asta au intervenit scutierii in multime. Eu am primit o lovitura puternica in cap, dupa care nu mai stiu nimic. Am cazut la pamant si nu mai stiu nimic, s-a stins luminaâ¦
Unde v-ati trezit?
Direct la Penitenciarul Jilava. Asta se intampla pe la cinci dimineata. M-am trezit intr-o celula, la subsol, complet dezbracat⦠Eram plin de sange din cap pana-n picioare. Aveam urechile cu dopuri de sange, imi curgea sange din cap, narile aveau cheaguri de sange⦠Erau vreo 25 de morti acolo cu mine. M-am speriat. Nu aveam acte, nu aveam nimic. Am batut in usa cu pumnii sa-mi deschida. Auzeam voci si trageam speranta ca ma va scoate cineva de-acolo, dar nu eram sigur ca o sa vad lumina zilei.
V-au deschis?
Ii auzeam cum spuneau ca bate cineva in usa cu mortii si se intrebau intre ei daca sa deschida sau nu. Pana la urma, unul dintre gardieni s-a dus la comandantul penitenciarului, la Borcan, sa intrebe daca-i da voie sa deschida si m-au lasat sa ies. M-au dus in alta celula, tot la subsol. Acolo am dat peste zeci de oameni schiloditi, rupti, mutilati. Nu va pot descrie ce era acolo. Erau numai 30 de paturi si peste 80 de insi. Stateau claie peste gramada. Stateau si pe jos. Vai de capul lor cum erau si aia. Mi s-a adus ceva de imbracat. Mi-au adus paine si marmelada, chiar si niste bucatele de salam. M-au dus la infirmerie si mi-au pus niste pansamente. Apoi ne-au dat ceai cald din ordinul colonelului Borcan.
Ati aflat de unde au fost adusi ceilalti?
Ei erau adusi din Romana, de la Universitate, de la Uniriiâ¦. Dar inainte de a ajunge aici, mi-au povestit ca au fost arestati, dusi la Militie, legati cu sfori de maini, ca n-aveau atatea catuse⦠Si cu sarma i-au legat si i-au pus cu fata la perete. Si
i-au batut zdravan, saracii, dupa care i-au adus aici la Penitenciar. Aici sigur ca nimeni nu-si stia soarta, probabil ca daca ala mai rezista erau ordine precise sa ne execute in 22.
Stiati de ce ati fost dusi in subsolul penitenciarului si nu in celulele obisnuite?
Ne-au spus gardienii ca acolo era locul unde erau adusi detinutii politici, ca in caz de atac aerian sau vreo diversiune, ceva, sa nu poata sa scape.
Pentru mine Revolutia a inceput in 21 si s-a terminat pe 22
Colonelul Borcan v-a vizitat?
Pe la 12:00 a venit la noi si ne-a spus: âOameni buni, ati avut noroc, ati scapat cu viata". Zice: âA fugit tiranul cu elicopterul". Ne-a spus sa iesim la careu in ordine, unul cate unul ca sa fim transportati la spitale. N-am vrut sa iesim. Ne gandeam ca afara ne asteapta mitralierele. Si i-am spus ca nu vrem sa iesim. Am strigat toti: âVeniti si omorati-ne aici!". Daca a vazut ca nu vrem sa iesim s-a dezbracat de hainele militare, a cerut gardienilor haine civile, o camasa, o geaca si a spus ca iese cu noi deodata. Numai asa ne-a convins sa iesim. Am pornit noi asa unul cate unul pe culoarele alea inguste, daâ cand a fost sa iesim la lumina zilei, l-am strans asa intre noi sa nu fuga si sa ne pacaleasca.
Ati vazut lumina zileiâ¦
Da, afara nu erau mitraliere. In curte ne asteptau cu marmelada si salam. Gardienii ne-au dat tigari, plangeau cand ne-au vazut. Erau oameni si ei⦠Eram multi. Eram o mie de insiâ¦
V-au dus la spital asa cum v-au promis?
Ne-au luat salvarile repede pe astia care eram grav raniti si ne-au dus la spital. Pentru mine, revolutia a inceput in 21 si s-a terminat in 22.
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
