Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Dintre aceste legi, nu mai puțin de 123 de acte normative privesc aprobarea, completarea sau modificarea unor ordonanțe de urgență ale Guvernului sau legi privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe de urgență. Raportată la bugetul de cheltuieli al celor două Camere, fiecare astfel de lege a costat câte 1,1 milioane de lei.
Există, în schimb, alte 14 legi adoptate, anul acesta, de Parlamentul României, care se referă la ratificarea unor tratate sau acorduri internaționale. Spre exemplu, avem pe această listă legea privind plata unor contribuții financiare voluntare ale României pentru susținerea Muzeului Victimelor Comunismului din Washington DC sau legea pentru ratificarea Acordului între România și Republica Chile în domeniul securității sociale, semnat la Santiago, la data de 26 februarie 2021. De asemenea, vorbim, la acest capitol, despre legea pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Polonia privind cooperarea în domeniul industriei de apărare, semnat la Varșovia, la 3 marie 2022, despre legea privind ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind controlul coordonat pe teritoriul României în punctul de trecere a frontierei de stat Albița – Leușeni, rutier, semnat la 9 februarie 2023, sau despre legea privind aprobarea participării României la runda de suplimentare a fondului Asociației Internaționale pentru Dezvoltare – IDA20.
Acorduri pe bandă rulantă
Mai departe, Parlamentul a adoptat, iar președintele a promulgat, în aceste prime șase luni ale anului 2023, legea privind participarea României la garanțiile acordate de statele membre pentru asistența macrofinanciară excepțională din partea Uniunii Europene, precum și legea pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Cipru privind cooperarea în domeniul apărării, semnat la Praga, la 29 august 2022.
Pe aceeași listă se mai regăsește legea pentru ratificarea Amendamentului Doi la Memorandumul de Înțelegere între ministerele sau guvernele Bulgariei, Estoniei, Finlandei, Ungariei, Lituaniei Regatului Țărilor de Jos, Norvegiei, Poloniei, României, Sloveniei Suediei și Departamentul de Apărare al SUA privind capabilitatea de transport aerian, semnat de partea română, la București, în data de 29 octombrie 2020.
De asemenea, au mai fost promulgate legile pentru ratificarea Acordului de garanție dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, pentru aprobarea participării României la majorarea de capital a Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei, pentru aprobarea contractului de finanțare „răspunsul sectorului public din România la Covid-19”, pentru aderarea României la Convenția privind combaterea coruperii funcționarilor publici străini în cadrul operațiunilor economice internaționale, precum și cea pentru ratificarea Acordului privind transportul între statele membre ale Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est și UE.
Legiferarea, pe partea financiară
Un calcul simplu arată că, din 157 de legi promulgate, 137 au legătură cu legi care reglementează ordonanțele de urgență ale Executivului sau cu tratatele internaționale, unde tot Guvernul a fost inițiator.
Conform legii bugetului de stat, anul acesta, Parlamentului României i-a fost alocat un buget de cheltuieli în sumă totală de 565.113.000 de lei, din care 238.823.000 de lei la Senat și 326.290.000 de lei la Camera Deputaților. Împărțind la doi, cât ar fi suma alocată pentru primele șase luni, rezultă un buget de 282.556.500 de lei.
Astfel, raportând la cele 257 de legi promulgate anul acesta, rezultă că fiecare astfel de act normativ a costat bugetul de stat câte 1.099.441.6 lei. Scăzând din cele 257 de legi, cele 123 de acte normative care se referă la aprobarea, modificarea și completarea ordonanțelor de urgență, rămân 134 de legi care au costat, astfel, fiecare, câte 2.108.630,6 lei. De asemenea, dacă scădem și cele 14 legi care au legătură cu tratatele internaționale, mai rămân, concret, 120 de legi lucrate, efectiv, de Parlamentul României, cu un cost pentru fiecare astfel de act normativ de 2.354.637,5 lei.
28 de legi privesc întărirea instituțiilor de forță și îngrădirea sau condiționarea unor drepturi și libertăți
Din cele 120 de legi adoptate de Parlament „în regie proprie”, multe sunt proiecte inițiate tot de Guvernul României, iar 28 dintre acestea sunt acte normative „sensibile”, în sensul că ele privesc intruziunea în viața privată, restrângerea unor drepturi și libertăți fundamentale și întărirea sistemului represiv al statului.
Pe această listă există legea pentru modificarea unor acte normative referitoare la căutarea automată în sistemul automatizat pentru identificarea datelor dactiloscopice sau legea privind participarea personalului MAI la Centrul de Excelență pentru Managementul Crizelor și de Răspuns la Dezastre. Regăsim, tot aici, legea pentru modificarea legii contabilității, privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, precum și legea pentru modificarea și completarea Legii 143/2000 privind prevenirea și combaterea consumului ilicit de droguri, sau legea pentru modificarea și completarea codului de procedură penală, dar și a codului de procedură civilă. Mai departe, au fost adoptate, în 2023, legea privind securitatea și apărarea cibernetică a României, legea privind modificarea legii privind protecția avertizorilor în interes public, legea pentru modificarea și completarea legii privind prevenirea și combaterea terorismului sau legea privind organizarea și funcționarea Sistemului Informatic Național de Semnalizări și participarea României la Sistemul de Informații Schengen.
În continuare, au fost adoptate Legea 82/2023 pentru modificarea circulației pe drumurile publice, legea privind completarea Legii 241.2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, legea pentru modificarea și completarea legii 678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane, legea pentru modificarea și completarea Legii 295/2004 privind regimul armelor și munițiilor, legea pentru modificarea și completarea Legii 278/2013 privind emisiile industriale, precum și legea privind registrul electronic al istoricului vehiculelor rutiere înmatriculate în România.
O avalanșă de legi similare sunt legea privind mobilitatea urbană durabilă, o lege pentru completarea Legii 61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice, legea privind aplicarea unor tarife rutiere pe rețeaua de drumuri naționale din România, precum și legea privind modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții privind evidența persoanelor și actele de identitate ale cetățenilor români.
