Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În paralel, senatorii au trecut, pe repede înainte, un proiect de lege al celor de la UDMR, prin care s-a propus devansarea alegerilor prezidențiale cu trei luni față de data la care președintele României în funcție își termină mandatul la Palatul Cotroceni. Camera Deputaților este asaltată, în această perioadă, cu numeroase inițiative legislative de acest gen, care ar trebui să fie adoptate sau respinse cu maximă celeritate.
Comasarea alegerilor europarlamentare cu cele locale, decisă, la nivel de vot politic, de PSD și PNL este „umbrită” la nivel parlamentar de o acțiune care vizează alegerile prezidențiale din acest an, cu toate că acestea urmează să se desfășoare abia în a doua jumătate a anului curent, iar localele și europarlamentarele vor avea loc în 9 iunie 2024.
Un proiect de lege depus de parlamentarii UDMR în luna decembrie a anului trecut a căpătat caracter de urgență pentru aleșii puterii, care l-au dezbătut la foc automat și l-au trecut de Senat în nici 24 de ore. Este vorba despre PLX 101.2024, pentru modificarea articolului 5 alineat 1 din legea nr. 370/2004 privind alegerea președintelui României. Senatul a adoptat legea inițiată de UDMR în 26 februarie, cu un amendament al senatoarei PSD Laura Mihaela Moagher. Inițial, textul celor de la UDMR propunea modificarea legii, în sensul ca „ziua alegerilor prezidențiale să fie duminica și să aibă loc cu cel mult 90 de zile anterior datei în care ajunge la termen mandatul de președinte”. Apoi, „cu 75 de zile înaintea zilei votării, Guvernul trebuie să stabilească data alegerilor, prin hotărâre”.
Trei luni, în loc de… 90 de zile
Senatoarea PSD Laura Mihaela Moagher a depus, luna aceasta, un amendament pe masa Comisiei Juridice și pe cea a Comisiei pentru Administrație Publică din Camera superioară a Parlamentului, amendament potrivit căruia „ziua alegerilor prezidențiale este duminica, iar alegerile au loc cu cel mult trei luni (față de 90 de zile, așa cum au scris cei de la UDMR – n.red.) anterior lunii (în loc de anterior datei – n.red) în care ajunge la termen mandatul de președinte”. Acest amendment a fost admis, cu votul majorității membrilor celor două comisii senatoriale.
Cei de la UDMR au inițiat această lege la data de 22 decembrie 2023 și au depus-o la Senat. În expunerea de motive a proiectului, se precizează faptul că legislația aflată în vigoare prevede ca alegerile prezidențiale să se organizeze în luna anterioară lunii în care ajunge la termen mandatul președintelui. Proiectul viza „stabilirea unei perioade mai îndelungate în care se pot organiza alegerile prezidențiale, termen care dă posibilitatea pregătirii mai aplecate a preluării mandatului de către președintele nou ales”. Inițiatorii au invocat chiar și modelul din SUA, unde alegerile prezidențiale se desfășoară întotdeauna în prima zi de marți a lunii noiembrie, iar președintele este învestit în noul mandat începând cu data de 20 ianuarie a anului următor.
Progresiștii și suveraniștii, singurii care au votat contra
Între timp, în România, planurile politice ale Coaliției, dar mai ales ale lui Klaus Iohannis au generat o nevoie acută de accelerare a procesului electoral. Președintele României vizează, pentru această toamnă, accederea într-o înaltă funcție la nivel european, fiind vehiculată chiar și o eventuală candidatură pentru funcția de secretar general al NATO. Pentru aceasta, este necesar ca Iohannis să demisioneze din funcția de președinte în cursul lunii octombrie.
Liderii Coaliției au anunțat deja că iau în calcul devansarea alegerilor prezidențiale pentru luna septembrie, astfel încât ambele tururi să se consume până în octombrie.
Ei bine, ca un făcut, Comisia Juridică și cea pentru Administrație Publică a Senatului au transmis, în 26 februarie 2024, un raport de admitere, iar legea a trecut de Plenul Senatului cu 75 de voturi la 20. Împotriva acestor modificări au votat cei de la AUR și cei de la USR. În aceeași zi, legea a ajuns la Camera Deputaților, iar raportul trebuie să ajungă în Plen până cel târziu pe data de 4 martie.
Opoziția intră cu „crampoanele” în legislația administrațiilor locale, înainte de scrutinul din iunie
În timp ce Opoziția se opune atât comasării alegerilor locale cu cele europarlamentare, dar și modificării legislației referitoare la organizarea alegerilor prezidențiale, parlamentarii noului bloc Alianța Dreapta Unită (USR și Forța Dreptei) sufocă Legislativul cu proiecte de lege care vizează, indirect, alegerile locale.
USR a depus un proiect de lege prin care propune să fie anulată obligația ca cetățenii care și-au stabilit domiciliul sau reședința pe teritoriul unei unități administrativ-teritoriale să facă dovada obținerii acestei reședințe cu cel puțin șase luni înaintea votării. Legea a fost respinsă de Senat, pe 5 februarie. Apoi, mai mulți neafiliați și USR-iști au depus un alt proiect de lege prin care vor să se interzică dizolvarea partidelor politice care nu au activitate, mai exact a celor care nu au avut adunări generale în ultimii cinci ani sau care nu și-au desemnat candidații în două campanii electorale succesive. Această interdicție a dizolvării ar trebui, conform proiectului depus, să fie instituit în anul în care ai loc alegeri europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale. Legea a fost respinsă de Senat în 12 februarie.
Tot USR a mai depus un proiect de lege prin care, în caz de forță majoră, convocarea consiliului local să se facă de îndată. Apoi urmează o serie de proiecte de lege pentru modificarea Codului Administrativ. Acestea vizează instituirea votului secret online la ședințele consiliilor locale sau județene, prescriția, în cinci ani, a conflictuilui de interese al aleșilor local, precum și instituirea obligației ca ședințele consiliilor locale și județene să se convoace de către președintele instituției cu cel puțin trei zile înainte și ca termenele pe ore să se calculeze nu conform Codului Administrativ, ci conform Codului de procedură civilă.
Nu în ultimul rând, deputatul Forței Dreptei, Alexandru Kocsis-Cristea, a inițiat un proiect de lege conform căruia un consiliu local care nu a adoptat hotărârea referitoare la taxele și impozitele locale în trei zile să fie dizolvat.
