Pasajul Băneasa, o lucrare ca-n filmele cu proşti

Pasajul Băneasa. Un nou proiect “creativ” al autorităţilor început prin mai 2008 şi devenit între timp, din cauza lucrărilor amânate din lună în lună, coşmarul şoferilor. La modul nici să mori, nici să trăieşti, lucrarea a umplut încă o dată de bani buzunarele autorităţilor şi a transformat traseul Arcul de Triumf – Băneasa într-un adevărat haos rutier. Şi unde mai pui că s-au început săpăturile fără a fi existat un proiect de execuţie bine gândit, mai ales că în zona respectivă nici nu se întocmise cadastrul, iar finalizarea lucrărilor depinde de bugetul pe 2009.

Ieşire importantă spre tot ce înseamnă zonele de munte şi spre localităţile celor “cu stare” – Corbeanca şi Snagov – lucrările la Pasajul Băneasa nu au adus doar zeci de ore pierdute în trafic, ci şi consecinţe economice dezastroase. Început ca un proiect pentru cetăţean şi în slujba lui (că doar acesta este motto-ul!), “celebrul” pasaj, acoperit de bani grei, îngrădeşte din cauza lucrărilor interminabile accesul spre rute importante, dar şi spre cele două aeroporturi internaţionale. Poate că nu întâmplător premierul Tăriceanu a renunţat la a mai face zilnic traseul Piaţa Victoriei – Ciofliceni, preferând să se mute o perioadă în casa din Plevnei, decât să mai “ia în piept”, chiar în coloană oficială fiind, traficul nebun de la ieşirea pe DN 1.

BAZINELE DE RETENŢIE, CHELTUIELI NEPREVĂZUTE
Unul dintre motivele pentru care se va întârzia această lucrare cu cel puţin şase luni este realizarea a două bazine de retenţie a apelor pluviale, ce se spune că va rezolva problema canalizării din Capitală pe timp de ploaie, potrivit Primăriei Capitalei. “Realizarea unor conducte cu diametrul de 2,4 metri şi cu o lungime de 250 de metri, fiecare costă circa 4 milioane de euro. Acestea vor fi amplasate la baza infrastructurii pasajului inferior. În urma discuţiilor cu primarul Sectorului 1 şi cu ministrul Transporturilor, aceşti bani vor fi alocaţi de la bugetul Primăriei Sectorului 1. Întreaga lucrare a bazinelor de retenţie este, ca să zic aşa, în curtea Primăriei Sectorului 1. Numai pentru organizarea licitaţiei, depunerea ofertelor, desemnarea câştigătorilor, contestarea licitaţiei etc., care nu depinde de noi, se vor întârzia lucrările cu circa patru sau cinci luni. Finalizarea lucrărilor la pasajul inferior se va face în funcţie de bugetul pe anul 2009, necunoscut la această dată”, ne-a declarat Marin Ionescu, director de investiţii al CNADNR. Lanţul slăbiciunilor intervine şi el în întârzierea lucrărilor. “Din cauza lucrărilor neprevăzute, apărute pe parcurs, se va întârzia, însă nu ştim cu cât, deoarece nu depinde de noi. Construcţia celor două bazine de retenţie a apelor pluviale, ce urmează a fi realizate cu bani de la Primăria Sectorului 1, va întârzia lucrarea propriu-zisă la pasaj, deoarece Compania de Drumuri trebuie să aştepte să termine lucrarea firma angajată de Primărie pentru această lucrare. Pasajul subteran este o lucrare uşoară, ce se poate face rapid, chiar de un inginer stagiar, deoarece nu îţi trebuie o pregătire foarte mare. Mai mult, dacă, Doamne fereşte!, ne apucăm să săpăm şi găsim trei cărămizi una peste alta, sunt obligat să chem arheologii. Dacă aceştia decid că acele cărămizi sunt din nu ştiu ce an şi sunt sit arheologic mai durează circa şase luni pentru rezolvarea acestei probleme. Birocraţia din România întârzie majoritatea lucrărilor”, ne-a explicat Marin Ionescu, director de investiţii al CNADNR. Acesta a mai spus că s-a întârziat foarte mult cu realizarea exproprierilor din zonă, care au durat mai bine de zece luni.

CONTRACTUL
Lucrările de construcţie la pasajul inferior Băneasa au început în luna mai 2008, termenul de finalizare fiind mai 2009. Obiectivul de investiţii este situat între Km 7+226 (după intersecţia DN 1 cu Strada Dobrogeanu Gherea) şi Km 8+485 (zona Aeroport Băneasa). Pasajul subteran va avea patru benzi (câte două benzi de sens), iar lateral câte două bretele cu câte două benzi de circulaţie pe sens la nivelul solului. Lucrarea este realizată de firma portugheză Lena, contractul fiind încheiat pe un an, respectiv mai 2008-mai 2009. Perioada de garanţie de bună execuţie a lucrărilor este, conform datelor contractuale, de 24 de luni de la data recepţiei la terminarea lucrărilor. Firma trebuie să realizeze lucrări de infrastructură drum şi pasaj, suprastructură drum şi pasaj, semnalizări şi marcaje rutiere, precum şi relocări reţele de utilităţi (gaze naturale, apă, canal etc.).

LUCRĂRILE
Pasajul subteran Băneasa implică forarea a 880 de coloane, care însumate reprezintă o lungime de 15 kilometri, 135.000 de metri cubi de săpătură mecanizată de pământ, 23.500 de metri cubi de beton şi 2.700 de tone de armătură oţel beton. De asemenea, necesită 60 de tone de tabliere metalice, 7.500 mc de umplutură balast, 4.000 mc balast stabilizat şi 14.000 de tone de mixtură asfaltică. În ceea ce priveşte relocarea reţelelor de utilităţi, cea mai consistentă este instalaţia de telecomunicaţii, ce însumează 42 de kilometri, urmând instalaţiile de alimentare cu energie electrică, ce au 33 de kilometri. De asemenea, mai trebuie relocate instalaţia de 1,4 km de alimentare cu apă, 1,8 km de canalizare ape menajere, 1,25 km instalaţii alimentare cu gaze, precum şi 4 kilometri de instalaţii iluminat public. Personalul de execuţie al firmei Lena, circa 100 de persoane, lucrează 11 ore zilnic, potrivit datelor furnizate de Compania de Drumuri. Aceştia lucrează pe timpul nopţii doar la activităţi silenţioase, care să nu deranjeze locuitorii din zonă. “Pe timp de noapte au fost derulate lucrări de terasamente şi aşternere strat de fundaţie pentru breteaua de circulaţie dreapta. Aceste lucrări ar fi fost realizate cu dificultate pe timpul zilei, din cauza traficului rutier foarte intens din acea zonă. Până în prezent au fost realizate 30% din totalul lucărilor la acest obiectiv”, a spus Marin Ionescu.

COSTURILE ŞI PENALITĂŢILE
Pasajul inferior de la Băneasa va costa cu peste 50% mai mult decât era prevăzut din cauza unor lucrări neprevăzute în proiectul iniţial. Astfel, la cele 9,4 milioane de euro s-au mai adăugat 1,3 milioane de euro pentru relocarea a 100 de kilometri de instalaţii şi cabluri, precum şi a stâlpilor de iluminat public, lucrări neprevăzute în proiect. Mai mult, s-a cerut de către Primăria Capitalei să se realizeze două bazine de retenţie a apelor pluviale, lucrare ce va costa 4 milioane de euro. “Am stabilit de comun acord cu primarul Capitalei şi cu ministrul Transporturilor ca banii pentru această lucrare să provină de la bugetul Primăriei Sectorului 1, deoarece pe raza acestui sector se află lucrarea”, a conchis Ionescu.

Datele contractuale stabilite prevăd aplicarea de penalităţi atât beneficiarului, dacă este cazul, cât şi antreprenorului general, pentru neîndeplinirea culpabilă a obligaţiilor. Contractul privind aplicarea de penalităţi se referă la sancţiuni pentru neîndeplinirea culpabilă a obligaţiilor fiecărei părţi semnatare, deci şi a executantului lucrării, Lena Construcţii. “Au apărut diverse surprize faţă de proiectul iniţial, legate de utilităţi. Acestea nu puteau fi prevăzute la întocmirea proiectului de execuţie, din cauza lipsei cadastrului acestora în acea zonă. Modificările s-au reflectat în pierderi de pro-ductivitate. Totuşi, a fost introdus bazi-nul de retenţie a apelor pluviale în interiorul pasajului inferior la solicitarea proiectantului Primăriei Generale”, a precizat inginerul Armindo Silva, administratorul Lena Construcţii.