Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Guvernul se poarta de parca nu ar mai exista viata dupa alegerile generale. Chevron, CupruMin, Hidroelectrica sau Transelectrica sunt doar cateva dintre marile tranzactii facute pe repede inainte.
Chevron si gazele de sist
Gigantul american, mostenitor partial al colosului petrolier fondat de Rockefeller, a venit cu ganduri mari in Romania: sa ne scape de sub talpa Gazprom. Desigur, pentru un pret. Si asta prin controversata tehnologie a fracturarii hidraulice care ar elibera din subsolul tarii atata gaz cat sa devenim independenti energetic. Asta in teorie. Compania a preluat in urma cu cativa ani un perimetru in zona Barlad de la Regal Petroleum. Si, ca un facut, dupa o runda de intalniri la nivel inalt cu premierul Mihai Razvan Ungureanu, ministrul Economiei, Lucian Bode, si al Dezvoltarii, Cristian Petrescu, Executivul brusc si-a adus aminte de licitatiile organizate de Agentia Nationala de Resurse Minerale (ANRM) in 2010 si de la care existau niste restante la semnarea de acorduri petroliere.
Acestea au primit unda verde saptamana trecuta si au fost publicate in Monitorul Oficial acum cateva zile, fix in mijlocul unui imens scandal de mediu in privinta exploatarii gazelor de sist. Cercetand siajul de accidente in care a fost implicata controversata tehnologie, barladenii au iesit, cu mic, cu mare, sa spuna “NU' fracturarii hidraulice si, intr-o comunitate care numara circa 70.000 de oameni, vreo 7.000 au protestat impotriva Chevron. Nici bine nu s-au dezmeticit, ca iata ca si alti conationali au aflat ca Chevron va cauta gaze in Vama Veche, Costinesti si Adamclisi. Dar nu se rezuma doar la ei, caci Chevron a concesionat in cele trei perimetre din judetul Constanta circa 300.000 de hectare, aproape jumatate din Dobrogea.
CupruMin, miza de 20 de miliarde de euro
Castigatorul-surpriza al licitatiei pentru vanzarea CupruMin il constituie o firmulita anonima, infiintata special pentru aceasta operatiune de catre Bayfront Capital, o minuscula banca de investitii. Roman Copper, pe numele ei, urmeaza sa se chinuiasca sa faca rost de bani pentru a plati statului 200,7 milioane de euro. Pentru aceasta suma, canadienii au cumparat o firma plina de datorii si bube, dar cu o nestemata in subteran: zacamantul de cupru de la Rosia Poieni, al doilea din Europa ca marime. Acesta e atat de mare, incat cantitatea recuperabila de metal valoreaza pe burse la cotatiile actuale 20 de miliarde de dolari, iar canadienii pot exploata zacamantul timp de 60 de ani. Statul a dat un sut in fund australienilor de la Oz Minerals, care sunt un gigant in domeniu si pe care stii de unde sa-i iei. Acum, prinde canadianul, scoate-i ochii!
Culmea, anticipand scandalul, Jeffrey Franks – seful misiunii FMI in Romania, declara profetic cu cateva zile inainte de desemnarea castigatorului ca Guvernul a dorit privatizarea companiei si ca nu FMI a cerut-o. Sa mai spunem ca inainte de privatizare CupruMin era profitabila?
CFR Marfa valora un miliard de euro in 2008
Pe langa CupruMin, alte companii importante sunt puse pe lista privatizarilor integrale. CFR Marfa era evaluata la un miliard de euro in 2008, pe vremea cand ministru al Transporturilor era Ludovic Orban. Acum, statul a decis ca este “prea capusata' pentru a putea fi scoasa la liman, asa ca s-o vindem! Daca va reusi cineva sa scoata macar jumatate din cat se punea pe masa atunci, ar trebui sa ne consideram norocosi. Din aceeasi categorie este si fuziunea intre Romtelecom si Cosmote. Statul a vrut sa vanda pachetul minoritar de 46% din Romtelecom pentru circa jumatate de miliard de euro si i-a invitat pe grecii de la OTE, actionarul principal, sa faca o oferta. Cum acestia nu mai au bani, au venit cu o smecherie: propunerea facuta statului roman ca Romtelecom sa fuzioneze cu Cosmote. Numai ca fuziunea ar fi o eroare pentru statul roman, iar viitoarea entitate va avea o “profitabilitate discutabila', potrivit lui Dumitru Beze, presedintele Asociatiei Investitorilor pe Piata de Capital (AIPC). Deocamdata nu s-a stabilit nimic concret, dar Morgan Stanley va evalua eventuala fuziune si o va pune in balanta cu listarea la bursa.
FMI se joaca de-a energia
Un adevarat al doilea caz “Petrom' il constituie si preconizata vanzare a viitorului Complex Energetic Oltenia. Acesta va lua fiinta in luna mai din fuziunea complexurilor Turceni, Rovinari si Craiova cu Societatea Nationala a Ligntului Oltenia (SNLO). Fuziunea va constitui un gigant de un miliard de euro, care va fi una dintre cele mai mari companii din Romania, cel mai mare producator de energie din tara, cu o cota de 40%, si unul dintre cei mai mari angajatori, cu 20.000 de salariati. Si, cel mai important, va fi privatizat avand concesionate majoritatea rezervelor de lignit din tara. Acestea se vor dovedi vitale pe termen lung deoarece gazele naturale si petrolul se vor termina in 15 ani, pe cand lignitul ne ajunge pentru vreo 45 de ani, conform datelor ANRM.
Electrica Furnizare provine din fuziunea filialelor de furnizare pe care Electrica le detine. FMI o vrea si pe aceasta vanduta integral, cu toate ca a revenit pe profit. Situatia a fost remarcata inclusiv de Alexandru Sandulescu, directorul Directiei Energie, din cadrul Ministerului Economiei. La o conferinta de presa, el a rabufnit la adresa FMI, spunand ca “pune o anumita presiune' pe privatizarea Electrica si a Complexului Oltenia. Ce se va intampla dupa privatizare? Scumpiri in lant. “Companiile de stat nu au tendinta de a pune presiune pe populatie si companii, spre deosebire de cele private. Uitati-va ce s-a intamplat cu preturile la pompa, la benzina si motorina', spunea Sandulescu in octombrie 2011.
Acelasi scenariu se va intampla si in Capitala, cu pretul la energia termica. Si asta pentru ca pe lista de privatizari se afla si Electrocentrale Bucuresti (ELCEN), cel mai mare producator in cogenerare din tara.
“Perlele' statului, listate la bursa
Listarile de pachete minoritare pe Bursa de Valori Bucuresti (BVB) sunt si ele samanta de scandal. Iulian Iancu, presedintele Comsiei de Industrii din Camera Deputatilor, argumenteaza ca momentul acestor vanzari minoritare nu este prielnic, pentru ca bursele sunt afectate de criza datoriilor. Acesta a fost, de fapt, si motivul pentru care oferta de anul trecut pentru 9,84% din actiunile Petrom a esuat, investitorii asteptand preturi mici la actiuni. Autoritatile argumenteaza ca prin listare companiile vor deveni mai transparente si, cand ochiul ager al privatilor le va supraveghea atent activitatea, acestea nu vor mai semna contracte paguboase.
Statul tocmai a vandut recent 15% din Transelectrica, companie deja listata. Urmeaza alte 15% din Transgaz in luna iunie, plus intrarea in ringul bursier a “perlelor' Romgaz (15%), Hidroelectrica (10%) si Nuclearelectrica (10%), la care se adauga cate 15% la cele trei filiale de distributie a energiei detinute de Electrica, ce vor fi listate in toamna. De asemenea, statul mai vrea sa vanda 20% din Tarom. Iar legislatia convenita cu Fondul Proprietatea mentioneaza si listarea a minimum 5% din Salrom si Aeroporturi Bucuresti – operatorul aeroporturilor Otopeni si Baneasa –, insa putine sunt sansele ca acestea sa fie listate in acest an. Acelasi lucru este valabil si in cazul reluarii ofertei Petrom, pe care oficialii statului s-au tot grabit sa o anunte, dar care este in coada de peste.
