Patronul ASIROM, tun de 110 miliarde lei

Un control al Fiscului a descoperit la ASIROM, firma detinuta de Ioan Niculae, inginerii finan-ciare scandaloase care opreau plati catre buge-tul de stat in valoare de aproape 110 miliarde de lei ve-chi. Prin deduceri ilegale si plati pentru publicitate fa-ra contracte se diminua substantial profitul impozabil.

In urma unei inspectii fiscale de luna trecuta s-a constatat ca in perioada 1999-2004 ASIROM a incercat sa fenteze bugetul de stat cu aproape 110 miliarde de lei vechi. Metoda folosita este simpla: desi este autorizata sa activeze doar in domeniul asigurarilor, compania a incercat sa strecoare in contabilitate si alte cheltuieli nedeductibile.
Din octombrie 1998, la ASIROM a intrat printre asociati Ioan Niculae, care a cumparat peste 30% din actiuni prin intermediul Interagro SA si Astra Romana, iar de la sfarsitul anului 2001 a devenit actionar majoritar, cu aproape 56% din actiuni. Perioada verificata, ianuarie 1999-septembrie 2004, se suprapune oarecum cu perioada de inceput a ""domniei"" lui Ioan Niculae la ASIROM.
Neregulile constatate de inspectorii fiscali sunt diverse: de la locuinte de protocol reparate si cu cheltuieli de intretinere platite de firma de asigurari la cheltuieli cu publicitatea facute fara contracte, bonusuri suplimentare acordate brokerilor si agentilor de asigurare mascate sub forma unor contracte de consultanta etc. In plus, reprezentantii ASIROM SA au fost amendati pentru faptul ca nu au vrut sau nu au putut sa prezinte documente justificative pentru o serie de operatiuni financiare facute in perioada controlata.
TRANZACTII. La inceputul anului 1999, ASIROM a cumparat o vila de protocol in imediata apropiere de sediul central, situat in centrul Bucurestiului. Dupa ce a fost renovata, cladirea a fost introdusa in patrimoniul firmei si s-au calculat cheltuieli de amortizare, desi locuinta nu avea legatura cu obiectul de activitate: asigurarile. Singurii bani pe care i-a adus imobilul au fost 4.000 de dolari, reprezentand chiria platita de o familie timp de patru luni, in 2002.
Conducerea societatii a justificat ca vila a fost folosita pentru cazarea diverselor delegatii din tara sau strainatate, dar din analizarea deconturilor a reiesit ca durata deplasarii nu justifica punerea la dispozitie a vilei sau, in alte cazuri, au fost gasite si chitante de la hotel eliberate pentru aceeasi perioada.

ILEGAL. Niculae revine in centrul atentiei cu un nou scandal financiar

SMECHERIA ARO. Aventura imobiliara nu se incheie aici. In 2000 a fost terminata o alta cladire chiar in spatele sediului central, care a devenit ulterior Club ARO, fiind cedat printr-un contract de comodat catre un SRL ai carui actionari erau SC Asigurarea Romaneasca ASIROM SA, patronul firmei, Ioan Niculae, si presedintele firmei, Angela Toncescu (actualmente presedinte al Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor). Dar cladirea nu a fost facuta cadou SRL-ului amintit oricum, ci doar dupa ce a fost renovata si utilata pe banii ASIROM.
Inedit la acest contract de comodat este faptul ca este semnat, pe de o parte, de Angela Toncescu, in calitate de presedinte al ASIROM, iar de cealalta parte, de administratorul SC Club ARO… Angela Toncescu, care detinea si 24% din actiuni. Pentru a desfasura activitatea de alimentatie la Club ARO, ASIROM a angajat personal in martie 2001, care a fost transferat la SC Club ARO SRL abia la jumatatea lunii august a aceluiasi an.
Controlul a constatat totusi ca societatea a considerat cheltuielile facute cu angajatii respectivi ca fiind cheltuieli nedeductibile fiscal, asa ca nu a mai fost calculat impozit pe profit suplimentar, dobanzi si penalizari pentru aceste sume.
LOCUINTE. Tot in 2000, ASIROM a mai cumparat patru apartamente in Bucuresti, pentru care a facut cheltuieli pentru reparatii, modernizare si amenajari, plus cheltuieli cu intretinerea, fara ca aceste locuinte sa fie declarate puncte de lucru. Cu toate acestea, s-au evidentiat in contabilitate cheltuieli cu amortizarea lor si astfel a fost diminuat impozitul pe profit datorat statului. Asta in conditiile in care, potrivit legii care reglementeaza activitatea de asigurari, companiile de pe aceasta piata pot investi in imobile doar daca acestea sunt folosite pentru activitatea proprie ori pentru inchiriere. La finalul controlului, reprezentantii societatii au recunoscut ca apartamentele in cauza nu au fost folosite pentru scopurile precizate expres in lege.
In urma inspectiei, controlorii fiscali au stabilit ca ASIROM va trebui sa vireze la bugetul de stat impozit pe profit de aproape 107 miliarde ROL, la care se mai adauga si alte impozite si contributii la fondurile speciale, asa ca suma totala de plata se ridica la aproximativ 109 miliarde ROL. La aceste sume vor fi calculate penalitati si majorari de intarziere.

PE SUB MASA

Pentru a incheia cat mai multe polite de raspundere auto RCA, ASIROM si-a stimulat o parte din brokerii si agentii de asigurare cu care lucra cu sume de bani platite in baza unor contracte de consultanta sau de subinchiriere. Asta, pe langa comisioanele acordate in baza contractelor de brokeraj. Totusi, societatea nu a putut pune pe masa documentele justificative in baza carora a fost platita ""consultanta"". Un astfel de caz a fost descoperit in judetul Dolj, unde firma KOMODORE SERV SRL Braila a facturat si a incasat in cursul trimestrului I 2004 prestatii in valoare de peste 1,23 miliarde de lei vechi. ASIROM a virat banii in baza unor contracte de consultanta de specialitate si publicitate, dar nu a putut sa prezinte reprezentantilor fiscului documente justificative pentru cheltuirea respectivei sume. Iar asta nu s-a intamplat numai in 2004, ci si in anii anteriori.

PUBLICITATE FARA CONTRACT

Controlorii fiscali au constatat ca in toti anii verificati ASIROM a incercat sa introduca in categoria sumelor deductibile miliarde de lei vechi cheltuiti pe reclama si publicitate pentru a diminua impozitul pe profit datorat statului. Problema este ca banii au fost virati fara ca intre ASIROM si prestatorii de servicii sa existe vreun contract scris. In locul contractelor, reprezentantii ASIROM au prezentat ""comenzi ferme"" si facturi de achizitie de la furnizori. Comenzile amintite cuprind numai date privind natura prestatiilor, valoarea estimata in USD si contul bancar din care se achita contravaloarea prestatiilor, acestea fiind semnate numai de reprezentantii ASIROM. De exemplu, comanda ferma din 31 martie 2000 catre INTERNATIONAL SPORT MANAGEMENT (fara alte elemente de identificare) prin care ASIROM isi exprima acordul privind inscriptionarea a 20 de banere cu sigla societatii cuprinde date privind marimea, culorile, termenul de livrare, costul, precum si mentiunea ca plata se va efectua dupa predarea materialelor pe baza unei facturi. Comanda este semnata de reprezentantii ASIROM si nu cuprinde nici o informatie despre expunerea acestor materiale.