x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Pe locul în care a plouat cu moarte

0
Autor: Lucian Florea 31 Mar 2008 - 00:00
Pe locul în care a plouat cu moarte


Familiile victimelor tragediei aviatice se întorc în fiecare an, la sfârşit de martie, să-şi pomenească morţii în faţa monumentului pe care l-au ridicat la locul accidentului.

Familiile victimelor tragediei aviatice se întorc în fiecare an, la sfârşit de martie, să-şi pomenească morţii în faţa monumentului pe care l-au ridicat la locul accidentului. Suprafaţa de pământ pe care au stat împrăştiate rămăşiţele epavei aparţine şi astăzi statului şi e folosită ca teren agricol.

 

Gara din Baloteşti e astăzi un loc aproape pustiu. Stă pierdută în câmp, la capătul unui drum prăfuit de ţară, la câţiva kilometri de DN1. Doar garniturile de marfă ce mai dezmorţesc macazurile. Mai mult trec avioane decât trenuri, glumesc cei câţiva angajaţi ai staţiei. Şi au dreptate, pentru că, pe deasupra capetelor noastre, trece un aparat de zbor la fiecare câteva minute. Câmpul blestemat e chiar sub culoarul aerian. Dacă ridici ochii spre cer, aproape că poţi să intuieşti locul în care zborul ROT 371 a rămas fără aripi.

Mai bine de un hectar din pământul de aici era acum 13 ani un amestec de nămol, zăpadă, resturi ale Airbus-ului A310 şi cioburi de vieţi sfărâmate. Acum e teren agricol, iar craterul care a înghiţit 60 de suflete a fost astupat. Lotul e încă al statului, în administrarea Institutului de Cercetare-Dezvoltare Baloteşti. În ciuda avântului pe care nordul Capitalei l-a luat pe piaţa imobiliară în ultimii ani, se pare că nici un investitor n-a vrut să-şi treacă în portofoliu titlul de proprietate pentru această parcelă a morţii.

 

NUME ÎNCREMENITE ÎN PIATRĂ. De-o parte a căii ferate, nu departe de gară, se ridică printre tufişuri o cruce de fier forjat. E a unui tânăr a cărui familie a vrut să marcheze creştineşte scena dramei din ’95. Puţin mai în faţă este şi monumentul ridicat de rude în memoria tuturor celor 60 de morţi. 60 de oameni care acum sunt doar nişte nume înşirate pe o placă de marmură. Nişte inscripţii în piatră care, încet-încet, sunt şterse de vreme, de ani, de uitare. Pentru că sanctitatea unui astfel de loc nu îi oferă imunitate în faţa timpului. Într-o sticlă de plastic folosită pe post de vază au ofilit câteva lalele, culcate pe un pat de crengi uscate de brad. Fără sfârşit par numai cioburile de sticlă verde, miile de bucăţi de sticlă presărate pe soclul monumentului. Şi resturile unor lumânări aprinse cândva pentru sufletele furate prea repede dintre noi.

În fiecare an, la 31 martie, familiile victimelor revin aici. “Ne îmbrobodesc, ne dau de pomană de fiecare dată”, povesteşte acarul de serviciu. Până la urmă, doar pomana mai rămâne de pe urma omului.

 

MĂRTURII UITATE. Firele verzi care mijesc printre bulgării de ţărână nu mai poartă semnele carnajului din 31 martie 1995. Şi majoritatea oamenilor şi-a şters din minte imaginile de la faţa locului. “După atâta vreme... credeam că s-a şi uitat despre asta”, spune actualul şef al Gării Baloteşti, Gheorghe Grozavu. În perioada aceea, el nu lucra aici, dar acarul de atunci e încă în post şi a fost cel mai apropiat om de locul tragediei. Nu vrea să mai povestească ce a trăit, nu vrea să redeschidă răni cu greu cicatrizate. Martorii nici atunci nu au fost prea numeroşi. Locul e departe de zonele locuite şi, în afară de angajaţii gării, cei mai mulţi au văzut de la mare distanţă tragedia. Şeful de atunci al staţiei CFR a murit între timp, dar cel care i-a luat locul a auzit multe poveşti. “Primii ar fi ajuns aici ţiganii din Baloteşti, care s-au pus pe furat lănţişoare, poboabe, ce puteau lua. Apoi a venit Armata şi a înconjurat locul. Eu nu ştiu, nu eram aici, dar aşa zice lumea. Oricum, înainte de ’89 au mai fost multe avioane căzute pe-aici, dar nu s-a făcut mare vâlvă. Erau aeronave mai mici, testau motoare ruseşti”, spune Gheorghe Grozavu.

 

IRONIA NEAGRĂ. “Prin acel accident nefericit a intrat în istorie şi Baloteştiul, dar ne-am fi bucurat să nu se audă în aceste condiţii”, spune viceprimarul comunei ilfovene, Aurel Grigoraş. Şi într-adevăr, numele localităţii a rămas multă vreme sinonim cu dezastrul aviatic. Accidentul nu a schimbat viaţa locuitorilor de aici prea mult, dar a rămas unul dintre cele mai negre evenimente din istoria lor. “Toată lumea se uita speriată la televizor, la acele imagini care te înfierau”, spune viceprimarul, care locuia şi atunci tot în Baloteşti. După 13 ani, din acele imagini a mai rămas doar pomana făcută la fiecare sfârşit de martie. La capătul unui drum prăfuit de ţară, la câţiva kilometri de DN1, stă pierdută în câmp mărturia unei zile cernute de vineri, 31 martie: mii de cioburi verzi şi amintirea unui zbor frânt.

 

Filmul unor clipe de groază

Aeronava Airbus 310, botezată “Muntenia”, era fabricată în 1987 şi avea peste 31.000 de ore la bord. La data de 31 martie 1995 era programată să efectueze zborul regulat de la Bucureşti la Bruxelles, cu decolarea la ora 9:00. La bord se aflau 49 de pasageri şi 11 membri ai echipajului. După şase minute de întârziere, avionul a început procedurile ridicării de la sol, sub comanda copilotului.

 

Turnul de control. La ora 9:07, navigatorul principal de dirijare a zborului lor de la Aeroportul Otopeni, Mincu Slav, a intrat în legătură cu membrii echipajului, cărora le-a comunicat ruta pe care trebuia să o urmeze aparatul de zbor. Primirea mesajului a fost confirmată de căpitan. Din acel moment însă, orice legătură cu avionul Airbus 310 a încetat din cauze necunoscute. La chemările repetate ale navigatorului Mincu Slav, demarate la aproximativ 30 de secunde de la ultima comunicare, nu a mai răspuns nimeni.

Din datele pe care specialişitii români, francezi şi americani au reuşit să le pună cap la cap acum 13 ani, lucrurile au decurs normal în primele 30 de secunde de la decolare. La ora 9:07:36, în timp ce avionul se afla la o înălţime de 600 de metri şi avea o viteză de 300 km/oră, a început să se dezvolte o asimetrie în tracţiunea motoarelor, cu diminuarea tracţiunii celui stâng. În acest timp, aparatul era angajat într-un viraj la stânga, potrivit culoarului de zbor.

 

“Dispariţia pilotului”. La ora 9:07:53, potrivit înregistrării audio din cabina de piotaj, copilotul comandă retragerea flapsurilor, iar acţiunea este executată de comandant. Patru secunde mai târziu, copilotul comandă şi retragerea valeţilor de bord de atac, însă din partea comandantului nu se mai primeşte nici un răspuns. “Absenţa” pilotului a rămas neexplicată până în ziua de azi.

Pe înregistrarea audio din cabină se aude apoi un zgomot neidentificat “ca de ferăstrău”. Aparent singur, copilotul încearcă sa cupleze pilotul automat: “Arm command one”, se aude pe înregistrarea din cutia neagră a avionului. O dată, de două ori, de trei ori... zgomotul din cabină arată că autopilotul nu răspunde comenzilor. Avionul ajunge la înălţimea maximă de 1.396 de metri.  

 

Prăbuşirea. “Bă, s-a stricat ăla! (se aude o pocnitură) Bă....” sunt ultimele cuvinte înregistrate. Apoi avionul intră în picaj. La ora 09:08:35, avionul a lovit pământul într-un unghi de peste 80 de grade (aproape perpendicular). La impactul cu solul, aparatul a luat foc, spun specialiştii. Izbirea violentă a creat un crater adânc de aproximativ 6 metri. Bucăţile de fuselaj şi de oameni s-au răspândit pe o suprafaţă cu lăţimea de 80 mp şi cu lungimea de 200 mp.

 

SISTEM DEFECT. Potrivit datelor care au mai putut fi citite după prăbuşire, nu există nici o dovadă privind vreo încercare de restabilire a simetriei tracţiunii motoarelor până cu 4-5 secunde înainte de sfârşitul înregistrării. După manevrele de decolare, zborul, intrat în parametri de urcare, a fost aparent controlat de sistemul de tracţiune automată (ATS) – care stabileşte tracţiunea necesară pentru fazele de zbor, prin deplasarea manetelor de comandă a motoarelor pe o poziţie corespunzătoare.

Verificările specialiştilor au scos la iveală faptul că avionul avea o defecţiune cunoscută tocmai la acest sistem automat de tracţiune (ATS). De fiecare dată până la accident, membrii echipajului, piloţi experimentaţi, reuşiseră însă să o depăşească. Problema fusese raportată încă din mai 1994, iar dereglări inexplicabile ale sistemului (care duceau la diferenţă de tracţiune între motoare) fuseseră înregistrate şi pe vremea când aeronava opera în cadrul companiei americane Delta Airlines. Potrivit specialiştilor, de fiecare dată, anomaliile înregistrate în aer n-au putut să fie reproduse la sol, iar reparaţiile s-au făcut potrivit manualului de identificare/remediere a defectelor.


Douå semne. Datele înregistrate în cele 25 de ore care au precedat accidentul au arătat, de asemenea, că “prezenţa unui comportament anormal similar a fost identificată de două ori: în timpul decolării din Dubai, pe ultimul tronson spre Bucureşti, pe 30 martie 1995, eveniment care nu a fost raportat de echipaj în jurnalul de bord, şi în timpul decolării premergătoare accidentului investigat”, spuneau atunci specialiştii. (Miruna Pasă Petru)

Citeşte mai multe despre:   locul,   martie,   ediţie specială,   avionul

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Povestea romanului Clipa. Dialogul incredibil dintre Nicolae Ceauşescu şi autorul Dinu Săraru

Povestea romanului Clipa. Dialogul incredibil dintre Nicolae Ceauşescu şi autorul Dinu Săraru
Galerie Foto Romanul Clipa a apărut în 1976, la doi ani după precedenta operă a lui Dinu Săraru, „Nişte ţărani”. Primite cu entuziasm de public şi reticenţă de autorităţi, atât cartea, cât şi filmul au o poveste...

Cu ce se ocupă, la pensie, un „greu” al sistemului judiciar

Cu ce se ocupă, la pensie, un „greu” al sistemului judiciar
Galerie Foto Fost procuror general al României, schimbat din funcție odată cu fuga lui Omar Hayssam, Ilie Botoș a intrat puternic în afaceri, asociindu-se cu cel puțin două personaje extrem de cunoscute în zona adiacentă...

Achiziție mai puțin obișnuită de la un furnizor controlat de apropiații lui SOV

Achiziție mai puțin obișnuită de la un furnizor controlat de apropiații lui SOV
Galerie Foto O achiziție mai puțin obișnuită s-a derulat la mijlocul lunii ianuarie, când Compania Națională Nuclearelectrica SA a anunțat atribuirea unui contract prin care a cumpărat nu mai puțin de 92 de veste...

Încăierare pe AUR. Partidul-minune, acuzat că „a ajuns să fure de la țigani”

Încăierare pe AUR. Partidul-minune, acuzat că „a ajuns să fure de la țigani”
Galerie Foto Scandal la vârful partidului AUR – Alianţa pentru Unirea Românilor. Preşedintele George Simion este acuzat de furt şi înşelăciune de către reprezentanţii romilor. Alecu Ionel, preşedintele Alianţei...

„Naşterea naturală face bine şi mamei, şi bebeluşului”

„Naşterea naturală face bine şi mamei, şi bebeluşului”
Galerie Foto Interviu cu medic primar Ciprian Cristescu, şef de secţie la Maternitatea Giulești   Încă nu s-a limpezit concluzia la polemica este bine să naşti natural sau prin cezariană. Ca să lămurim...

Bogdan Badea, Hidroelectrica: „Suntem onoraţi și încurajați de interesul arătat de consumatori faţă de ofertele companiei Hidroelectrica”

Bogdan Badea, Hidroelectrica: „Suntem onoraţi și încurajați de interesul arătat de consumatori faţă de ofertele companiei Hidroelectrica”
Liberalizarea pieţei de energie pentru consumatorii casnici de la 1 ianuarie 2021 este o oportunitate pentru compania Hidroelectrica de a-şi diversifica business-ul. Ofertele lansate pe piaţa concurenţială au...

DNA închide, pe bandă rulantă, dosare-cheie, prin care au fost eliminați din politică oameni importanți. Chiliman, reținut în 2015 pentru fapte care nu există

DNA închide, pe bandă rulantă, dosare-cheie, prin care au fost eliminați din politică oameni importanți. Chiliman, reținut în 2015 pentru fapte care nu există
Galerie Foto După ce, la finalul anului trecut, procurorii DNA au anunțat public faptul că au renunțat, din oficiu, la acuzațiile aduse primarului Craiovei, Olguța Vasilescu, pentru care aceasta a fost reținută, în 2016,...

Baronii sindicali, goniți de pe plajă

Baronii sindicali, goniți de pe plajă
Galerie Foto Chiar dacă nu deţine niciun act de proprietate asupra Taberei de Copii din Năvodari, societatea de turism a sindicatelor, SIND România, continuă de 30 de ani să se poarte ca şi cum zecile de hectare de la malul...

Yolanda Crețescu: „Pandemia SARS-CoV-2 a atras după sine și o pandemie emoțională”

Yolanda Crețescu: „Pandemia SARS-CoV-2 a atras după sine și o pandemie emoțională”
A trecut un an de când virusul necunoscut descoperit în Wuhan alerta specialiștii din lumea întreagă și 10 luni de când izolarea și restricțiile pandemiei de COVID ne-au dat tuturor viețile peste cap. ...

Frenezia cheltuielilor a pornit din wc-uri și a ajuns până la restaurare de palat. Pe ce au spart banii primii 3 oameni din stat, în anul 1 al molimei

Frenezia cheltuielilor a pornit din wc-uri și a ajuns până la restaurare de palat. Pe ce au spart banii primii 3 oameni din stat, în anul 1 al molimei
Galerie Foto Primele trei instituții ca importanță din statul român s-au dat, la propriu, în stambă, anul trecut, în plină pandemie, cu achizițiile publice făcute. Administrația Prezidențială, Senatul și Camera...

VIDEO Alcool, vaccin, sex. Orașul Fierbinți, aruncat în lupta cu virusul și frica

VIDEO Alcool, vaccin, sex. Orașul Fierbinți, aruncat în lupta cu virusul și frica
Galerie Foto Vaccinarea anti-Covid în mijlocul Bărăganului e o poveste cu intrigă şi suspans. De la Balamuci-Sitaru până la Dridu-Moldoveni, accentul se pune grav pe partea inghinală a istorisirii: bătrânii merg la...

Termoficarea Bucureștiului pierde echivalentul a 7 lacuri Herăstrău. Lacuri de apă caldă!

Termoficarea Bucureștiului pierde echivalentul a 7 lacuri Herăstrău. Lacuri de apă caldă!
Galerie Foto O conductă magistrală nereparată de la începutul secolului s-a spart weekendul trecut, lăsând în frig 400 de blocuri. Prin proporții, a fost o avarie istorică, însă dezastrul în care se află sistemul de...

Atenție! Vom arunca gaz lacrimogen care conține (...) și cauzează efecte precum (...)

Atenție! Vom arunca gaz lacrimogen care conține (...) și cauzează efecte precum (...)
Galerie Foto Comisia pentru Sănătate Publică a Senatului trebuie să avizeze un proiect de lege inițiat, la sfârșitul anului trecut, de mai mulți deputați liberali, care să oblige forțele de jandarmi ca, la somația...

“Sugativa” contractelor din nordul Moldovei, trimisă în judecată pentru falsuri legate de fondurile europene

“Sugativa” contractelor din nordul Moldovei, trimisă în judecată pentru falsuri legate de fondurile europene
Galerie Foto Una dintre firmele abonate, pe vremea guvernării PDL, la contractele cu statul, în special cu instituțiile din subordinea vechiului Minister al Dezvoltării Regionale și Turismului, din mandatul Elenei Udrea...

Dezvăluiri din epicentrul puterii comuniste românești  

Dezvăluiri din epicentrul puterii comuniste românești  
Galerie Foto Dumitru Popescu, supranumit "Dumnezeu", considerat într-o vreme cel mai apropiat colaborator al dictatorului, dezvăluie din interior o lume în care cetăţeanul de rând nu putea ajunge: universul liderilor...
Serviciul de email marketing furnizat de