Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Legea nr. 360/2023 schimbă total calculul pensiilor de stat, de la 1 septembrie, iar veniturile beneficiarilor vor fi recalculate din oficiu, luându-se în considerare și veniturile cu caracter nepermanent asupra cărora s-a calculat contribuția la sistemul de pensii – de exemplu, sporuri sau al XIII-lea salariu. Condiția: să existe dovada acestora și a plății contribuțiilor.
Dacă la dosarele de pensie deja depuse nu au fost adăugate adeverințele care să ateste activitățile suplimentare pentru care au fost plătite contribuții, de-a lungul activității, pensionarii au 6 luni la dispoziție pentru a le solicita foștilor angajatori eliberarea acestora, pentru a le depune la Casa de pensii.
Măsura este foarte bună, în special pentru cei care au lucrat la stat și după 1990 și pot recupera adeverințe, însă pentru cei care și-au desfășurat activitatea în sistemul privat după 1990 a fost aproape imposibil și până acum să obțină dovada unor activități, pierzând astfel sume importante la pensie, care nu mai pot fi recuperate nici în actualul sistem de recalculare. Multe firme s-au desființat și nu mai au arhivele, altele nu au plătit contribuțiile pentru angajați, astfel încât beneficiarii acestei modificări vor fi destul de puțini.
Ambiguități nerezolvate, dar menținute
O altă schimbare se referă la continuarea activității, în baza aceluiași contract individual de muncă, după împlinirea vârstei de pensionare, care va face imposibil cumulul pensiei cu salariul. De exemplu, un profesor sau un medic nu va putea să continue activitatea în aceeași unitate, ca pensionar, beneficiind de ambele plăți. La acest punct, Blocul Național Sindical a atras atenția asupra ambiguității textului de lege și a normelor de aplicare, dar modificarea se aplică deja, de la 1 ianuarie 2024.
Angajatorii au obligația să elibereze un nou tip de adeverință pentru toți cei care au contracte individuale de muncă ce încetează după îndeplinirea condițiilor de pensionare la limita de vârstă. Au apărut ghiduri practice pentru angajatori și angajați („Totul despre pensionare”), cu exemple concrete și studii de caz, care să-i ajute pe cei aflați în astfel de situații, inclusiv cu explicații despre felul în care se întocmește adeverința.
Condiții în care se reduce vârsta standard
O altă schimbare este reducerea vârstei standard de pensionare pentru femeile care au realizat stagiul complet de cotizare prin plata contribuțiilor și care au copii. Acestea beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare, în funcție de numărul de copii pe care i-au crescut.
Pe de altă parte, stagiul minim de cotizare se constituie acum doar din perioadele în care s-a plătit contribuția de asigurări sociale, fără a se lua în calcul perioadele asimilate. Acestea din urmă se referă la studii - masterat, doctorat – care se calculează separat la stabilirea pensiei pentru limita de vârstă. Așadar, cineva care a făcut cinci ani de studii de masterat și doctorat va beneficia de bani în plus la calculul pensiei, dar acele perioade nu se vor adăuga la anii calculați pentru stagiul de cotizare decât dacă în perioadele respective persoana a și lucrat, plătind contribuțiile aferente bugetului de pensii, fără legătură cu studiile.
În schimb, nu se consideră stagiu asimilat la acordarea pensiei pentru limita de vârstă perioadele în care o persoana a beneficiat de pensie de invaliditate.
Sunt avantajați cei cu peste 35 de ani de muncă
Pensia anticipată, conform noii legi, se va acorda doar cu diminuarea veniturilor, exceptând pensiile anticipate care au fost deja stabilite conform Legii 263/2010, fără procent de diminuare.
Pentru pensia la limita de vârstă, noua lege reduce vechile limite, în anumite condiții legate de stagiul de cotizare. Astfel, persoanele care au depășit stagiul complet de cotizare contributiv cu cel puțin 5 ani pot solicita pensie pentru limita de vârstă cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare.
Noul sistem de calcul include realizarea unui punctaj, în funcție de activitățile prestate, pentru care s-au plătit contribuții. Pentru stagiul de cotizare contributiv realizat peste 25 de ani se acordă punctajul astfel: 0,50 puncte pentru fiecare an realizat peste 25 de ani; 0,75 puncte pentru fiecare an realizat peste 30 de ani; 1 punct pentru fiecare an realizat peste 35 ani.
Modul de calcul al pensiilor ține cont de acest punctaj, iar cuantumul pensiei se determină prin înmulțirea numărului total de puncte realizat de asigurat cu valoarea punctului de referință – aceasta fiind 81 de lei.
Numărul total de puncte reprezintă suma punctelor de contribuție, punctelor de stabilitate și punctelor pentru perioade asimilate și necontributive. La punctele contributive se adaugă punctele de stabilitate, rezultând un cuantum al pensiei mai mare, pentru cei cu peste 35 de ani de muncă, de la 1 septembrie 2024. Se păstrează pentru calculul stagiului de cotizare grupele de muncă din vechea lege.
Cei mai dezavantajați vor fi românii afectați de șomaj după 1990. Ieșind la pensie cu ajutorul vechiului stagiu de cotizare, de 15 ani, nu vor beneficia de noul sistem de calcul pe baza punctajului primit pentru 25-35 de ani de muncă. Aproape jumătate din totalul actualilor pensionari sunt în această situație, chiar dacă au studii superioare și au avut funcții de conducere.
Recalcularea pensiilor aflate în plată (peste 5 milioane) se face deja, cu ajutorul unui soft, iar din luna august se vor emite noile decizii de pensionare. Dacă la recalculare vor rezulta sume mai mici, pensionarii vor rămâne cu veniturile actuale.
