Pensionari de miliarde

MOŞTENITORI – PARAVAN PENTRU SUTE DE HECTARE
Peste 200 de hectare de teren au fost făcute cadou de instituţiile statului unui pensionar de 97 de ani, Nicolaide Dumitru. Retrocedarea cu iz de tun imobiliar din Capitală are ecouri la Constanţa. Un ecou de vreo 120 de milioane de euro. Afacerea ascunsă în spatele unor oameni în vîrstă şi a unui mandatar de la malul mării rupe hectare generoase din livezile din jurul Bucureştiului. 50.000 de copaci vor fi sacrificaţi pentru visul imobiliar al băieţilor deştepţi din imobiliare.

În nordul Bucureştiului, 70 de hectare de verdeaţă se vor transforma în cartiere rezidenţiale. Pomicola Băneasa a rămas cu 5 hectare în urma retrocedărilor pe bandă rulantă. Ultimul tun din zonă are ecouri imobiliare la Constanţa. Un ecou de vreo 120 de milioane de euro. Un bărbat de 97 de ani şi o femeie de 70 par să fie chipul afacerii. În realitate, investitorul constănţean Sorin Vişinescu este adevăratul cîştigător.

Ultima afacere, "marca Băneasa", se ascunde în spatele dosarului lui Nicolaide Dumitru. Acesta a primit, prin validarea comisiei fostului prefect al Capitalei, Mioara Mantale, încă din anul 2006 12 hectare de teren. Dosarul trebuie să fi fost unul interesant, din moment ce oferă o moştenire de 120 de milioane de euro. Aceasta este suma la care poate fi vîndut terenul, cu un preţ minim de 1.000 de euro pe metru pătrat. Or, ca să obţii un asemenea cadou trebuie să îndeplineşti anumite condiţii. Nicolaide Dumitru, cel pe numele căruia s-a făcut retrocedarea, are 97 de ani. Cealaltă femeie care apare în ecuaţie drept beneficiară a retrocedării se numeşte Maria Nicolaescu. Aceasta are 70 de ani şi este din Constanţa, oraşul investitorului Sorin Vişinescu. Ea este cea care pe hîrtie obţine toate beneficiile afacerii. Cu bunăvoinţa instituţiilor româneşti şi cu sprijinul unor oameni cu deschidere investiţională, Nicolaide a primit hectare atît de bune, încît nici un pensionar de rînd nu ar fi îndrăznit să viseze. Iată care este pachetul complet: în Bucureşti, Nicoliade a primit 12 hectare la Băneasa, închizînd astfel lupta imobiliară din zonă. A mai primit în jur de 11 hectare la Laromet, renumita fabrică din Bucureştii Noi. Ca afacerea să fie rotundă, petentul a mai luat încă vreo 150 de hectare la Popeşti-Leordeni, în curtea unui alt institut, Agropol Popeşti-Leordeni. Alte 14 hectare i-au fost date la Mogoşoaia. Lista mai continuă cu încă 10 hectare ca măsură recompensatorie în Bucureşti, fără ca să fie trecut amplasamentul. Au urmat şi cîteva imobile pe Strada Mihai Eminescu sau Ciprian Porumbescu.

INTERFAŢA. În afacerea de milioane de euro, mandatarul este nimeni altul decît Cristodor Teodor, prieten apropiat al lui Sorin Vişinescu. Pe principiul toate drumurile duc la Roma, şi dosarul norocos al bărbatului de 97 de ani duce către Constanţa. Atît mandatarul, cît şi Maria Nicolaescu sînt apropiaţi ai omului de afaceri Vişinescu. Familia Nicolaide a depus actele de retrocedare în urmă cu ani buni, fără să aibă vreun rezultat. Imediat ce drepturile litigioase au fost cumpărate de Cristodor Teodor, lucrurile au început să meargă. Odată intrate pe mîna lui Cristodor, hectarele lui Nicolaide au crescut într-un an cît alţii în zece, asemeni poveştii cu Făt-Frumos. Astfel, din documentaţia extrasă de la Arhivele Statului se pare că moştenitorul Nicolaide a primit de două ori mai mult teren decît ar fi trebuit. Directorul Agropol, cel care s-a trezit la rîndu-i cu suprafaţa diminuată pentru binele investitorului Cristodor, a reconstituit suprafeţele ce trebuiau retrocedate. "Pentru 14 hectare extravilan, în varianta cea mai plauzibilă sau 56 de hectare în varianta cea mai puţin probabilă, Nicolaide a primit de sute de ori mai mult", scrie Gheorghe Nedelcu, directorul societăţii Agropol în memoriul adresat preşedintelui României. "Toate aceste revendicări s-au făcut prin mandatari. Iar toţi mandatarii au legătură cu omul de afaceri din Constanţa Sorin Vişenescu. Atunci cînd au venit la mine să îmi spună că vor lua 150 de hectare din institutul pe care îl conduc, au precizat că Agenţia Domeniilor Statului le-a aprobat retrocedarea a peste 600 de hectare. Suprafaţa este strigătoare la cer, şi instituţiile abilitate ar trebui să verifice toate aceste acte şi modul în care au fost întocmite şi veridicitatea lor. De altfel, noi am dat în judecată Agenţia Domeniilor Statului", a mai precizat pentru Jurnalul Naţional Gheorghe Nedelcu.

CRISTODOR, SPECIALISTUL. Terenul de 12 hectare din nordul Bucureştiului valorează pe puţin 120 de milioane de euro. Proprietatea din Popeşti-Leordeni a fost evaluată la peste 30 de milioane de euro. Sînt sume frumoase, provenite din afacerile cu teren din România. Ciudat este faptul că omul de afaceri Cristodor Teodor se obligă la rîndul lui să vîndă imediat terenurile obţinute doamnei Nicolaescu Maria. Domiciliată tot în Constanţa, la fel ca prietenul imobiliar Sorin Vişenescu, femeia în vîrstă de 70 de ani pare să fie, cel puţin pe hîrtie, fericita cîştigătoare a afacerii de sute de milioane de euro. De fapt, cel care este specialistul afacerilor cu teren este Cristodor. Acesta pare "omul de casă" al retrocedărilor din curtea institutelor de cercetare din România. În urmă cu ceva timp, acelaşi Cristodor a obţinut terenul Staţiunii de cercetare a Universităţii de Ştiinţe Agricole din Timişoara. Metoda a fost aceeaşi – cumpărarea de drepturi litigioase şi obţinerea rapidă a suprafeţei de teren.

BĂIEŢII DE CONSTANŢA. Cristodor este specialistul retrocedărilor. Prietenul Vişinescu este latifundiarul care fructifică afacerile imobiliare. De altfel, Teodor Cristodor este partener de afaceri cu Lucian Orban, preşedintele Tomis Development SRL. Compania celor doi ridică proiectul Tomis Plus. Cei doi mai sînt asociaţi şi în firma S.D.V Free Tax. SRL-ul a fost implicat în afaceri cu duty-free, dar şi într-un scandal privind contrabanda cu ţigări. Orban şi Vişinescu sînt la rîndul lor parteneri de afaceri. Cei doi sînt asociaţi în patru firme, din Constanţa şi din Bucureşti, iar printre obiectele de activitate ale acestora se găseşte şi cel imobiliar.

CA LA CARTE. Jurnalul Naţional a relatat în nenumărate rînduri modul în care institutele de cercetare îşi pierd terenul pentru binele unor investitori cu viziune. Reţeta prin care SCDP Băneasa a fost ştearsă de pe harta verde a Bucureştiului este simplă. Cele 70 de hectare şi-au găsit proprietari, mandatari, oameni de afacere cu viziune. Pînă şi instituţiile statului au fost binevoitoare. Hotărîrea de guvern care ar fi trebuit să protejeze staţiunea zace şi acum în sertarele vreunui minister şovăitor. Motivul? Nu s-au hotărît care este suprafaţa ce ar trebui să rămînă în administrarea SCDP Băneasa. Între timp, decizia pare să fi devenit destul de simplă – societatea va rămîne cu drumurile de acces şi cîteva construcţii.

În numele "restituirii proprietăţii" şi pentru îndestularea băieţilor deştepţi din imobiliare a fost sacrificată o oază de verdeaţă. Or, într-un Bucureşti "înţesat" de parcuri şi zone verzi, cele 70 de hectare rase din nordul Capitalei nu au nici o valoare. În cascada de dosare, prea puţine terenuri retrocedate în curtea institutului au fost pe vechiul amplasament. Majoritatea au fost compensări frumoase, care i-au transformat pe noii proprietari în milionari în euro.

Sabia lui Damocles

Agropol Popeşti-Leordeni administrează 300 de hectare de teren. Jumătate din suprafaţă a fost diminuată prin recenta punere în posesia lui Nicolaide Dumitru. Livada este întreţinută aşa cum rar mai întîlneşti în România, de fapt în ţara noastră nu mai prea găseşti livezi. Prin retrocedarea aprobată de instituţiile statului, 50.000 de pomi vor fi puşi probabil la pămînt. Interesant este faptul că, cu o zi înaintea publicării materialului în Jurnalul Naţional, directorul Agenţiei Domeniilor Statului a suspendat hotărîrea. "Am fost sunat de Drăgan Daniel de la ADS. Mi-a zis că hotărîrea va fi anulată şi că îi pare rău pentru cele întîmplate. Probabil se apropie alegerile şi din această cauză am parte de un gest amabil. Am însă convingerea că, după alegeri, hotărîrea va fi reactivată", a precizat Gheorghe Nedelcu, directorul Agropol.