Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
"Nu va uitati ca sunt atat de micute, tratati-le ca pe oamenii mari caci ele gandesc aproape ca un adult. Le jigniti daca le vorbiti ca unor copii", ne-a atentionat Miron Stratan cand le-am cunoscut pe cele trei fetite supradotate, Ana, Karina si Yasmin. Stie el ce spune – Ana, fiica lui, la 10 ani este o mogaldeata de copil, dar are o varsta mentala cu patru, cinci ani peste cea biologica. La 4 ani scria, la 6 ani rezolva fractii. "E foarte dificil sa relationezi cu un chistoc care are sub un metru, dar proiectia lui mentala este cat tine de mare. E al naibii de greu sa-l tratezi ca pe un egal", mai zice.
De cand a descoperit ca Ana lui e supradotata, Miron Stratan e "dublu tatic" caci trebuie sa-si faca timp sa se informeze, la randul lui, ca sa-i raspunda copilului la toate intrebarile. Parintii fetei sunt oameni cititi – el este inginer si lucreaza in telecomunicatii, ea este asistent medical in sistemul scolar – dar chiar si asa de multe ori dau din umeri la intrebari de baraj. "Nu e deloc lejer sa ai un astfel de copil caci fiecare castig al lui adauga dificultate pentru tine", zic sotii.
De multe ori umbla amandoi din librarie in librarie, sa descopere ce enciclopedie noua a mai aparut. Numai un joc logic complex poate sa ajunga pana la 200 de lei. Pe langa toate astea se adauga si costul scolii particulare in Bucuresti: 2.300 de lei, de la 7 dimineata pana la 7 seara. Ar fi putut sa o lase si la scoala de stat, dar acolo fetita lui n-avea nici o sansa sa se dezvolte.
Cea mai rapida solutie pentru un supradotat: scoala particulara?
"La noua scoala nu numai ca accelereaza materiile, dar face si pregatire suplimentara, cercuri de matematica, lectii de cor si multe altele. La scoala de stat ajunsese sa fie tratata rau de ceilalti colegi, fiindca raspunde la lectii inaintea lor", ne povestesc parintii.
Pana sa descopere ca fiica lor e supradotata, aveau o viata de parinti normali. Insa intr-o zi s-a schimbat totul, la 180 de grade. Ana avea 6 ani atunci. "Dupa ce deja se nascuse sora ei cea mica, Ana a desenat camera noastra cu patutul copilului, cu noi intinsi pe pat si zambind, iar bebelusul, de asemenea, zambind. Totul era desenat atat de inteligent, cu atatea detalii – cu manute, degete, iar personajele exprimau atat de multa veselie, incat atunci am spus ca trebuie sa facem ceva cu ea. Fiindca prin tot ce desenase ea acolo ne arata noua ca e pregatita sa-si accepte sora. Si am zis: ok, copilul nostru e minunat oricum, ca e al nostru, dar hai sa vedem daca nu cumva tocmai din cauza asta nu cumva sarim noi calul", povestesc parintii.
Si s-au pus pe cautari. Intr-un final au descoperit pe internet cateva randuri despre IRSCA Gifted Education. Publicau acolo niste liste cu "caracteristicile unui copil deosebit". Dupa ce au citit, sotii si-au dat seama ca deja pot raspunde afirmativ la 9 din 10 puncte. "I-am contactat si din momentul acela a inceput o noua era in viata noastra."
Cu supradotatul la psiholog
Au ajuns la profesorul Colceag, cunoscut ca "antrenorul de copii supradotati". Dupa ce a testat-o pe copila, le-a spus parintilor ca, daca vor ca fiica lor sa nu se rateze, trebuie sa-i puna la indemana cat mai multa informatie ("toata informatia pe care are nevoie sa o absoarba pentru a trece la urmatorii pasi"), sa o incurajeze si intotdeauna sa o trateze dupa varsta ei mentala, nu dupa cea biologica.
"Domnul profesor a intrebat-o pe Ana, printre altele, care e prima ei amintire si de aici a dedus care e directia ei sufleteasca. Prima ei amintire a fost aceea cand, la cresa, la 2 ani, educatoarea a batut-o fiindca s-a asezat pe locul altui copil. Prin urmare, ne-a spus domnul profesor, Ana isi doreste acum sa vrea sa faca bine tuturor, sa faca lumea un loc mai bun, pentru a repara prin asta nedreptatea aflata la scara intregii lumi", ne spune tatal.
Asadar, in loc sa-si ia un concediu de lenevit la mare, ca parintii de copii obisnuiti, sotii s-au imbarcat spre... o tabara de excelenta, ca sa-si ajute copilul sa evolueze.
"La scoala de stat, cand se uitau urat colegii, Ana ajunsese la o rascruce. Atunci sistemul ar fi putut sa o traga inapoi, asa cum li se intampla multor copii cu abilitati inalte, care constata ca e rau sa iesi din pluton inainte fiindca ceilalti rad de tine. Ala e, de fapt, un moment in care multi copii cu daruri se pierd sau chiar devin submediocri, insa de fapt prin asta se ascund."
In tabara de excelenta au invatat ce sa faca exact ceea ce trebuie pentru ca fiica lor sa nu se piarda (ce carti sa citeasca, ce filme sa vada, ce jocuri sa foloseasca). Apoi, au cerut sa i se faca si profilul psihologic, pentru a vedea in ce directie sa o indrume si daca matematica este directia ei de excelenta sau nu.
"Atunci am inteles cat de important e contactul copiilor cu abilitati inalte cu alti copii asemenea lor, ca sa poata face schimb de idei. La fel, foarte important e si contactul intre parintii cu copii supradotati. De ceva vreme s-a format deja o comunitate de astfel de parinti. Ei vorbesc intre ei, isi pun intrebari si comunica."
Ce discuta, insa, astfel de parinti, atunci cand ies in parc cu copiii? Nu unde gasesc cea mai frumoasa jucarie, ci unde descopera cea mai relevanta informatie (despre dinozauri, delfini, continente, batalii istorice si te miri ce altceva). Nu cum fac sa-i trimita la teme, ci cum fac sa-i opreasca din studiu.
Citește pe Antena3.ro
