Pescuit - Principala problema: disparitia pestelui

La nivel mondial, industria pescuitului e in declin. Principalele cauze sunt exploatarea salbatica si masurile plapande luate pentru refacerea populatiilor de peste.

La nivel mondial, in prezent industria pescuitului nu o duce la fel de bine ca in ultimele decenii. Principalele cauze? Exploatarea salbatica si masurile plapande luate pentru refacerea populatiilor de peste. O arata studii realizate de organizatii internationale de specialitate.

Dupa decenii de cresteri spectaculoase si un punct de maxim in anul 2000, cand s-au raportat 96 milioane de tone, capturile de peste la nivel mondial au inregistrat un declin profund. Astfel, in 2003, ultimul an pentru care s-au publicat statistici, s-au capturat doar 90 milioane de tone de peste, un nivel atat de scazut nemaiinregistrandu-se din anul 1965. Cauzele principale ale acestui anuntat dezastru ecologic?

Flotele de pescuit, al caror numar a crescut foarte mult dupa deceniul al noualea, tehnologia de ultima ora, atat pentru prinderea pestilor, cat si pentru depistarea mai usoara a acestora, pietele de desfacere care s-au dezvoltat din ce in ce mai mult si faptul ca nu s-au luat cele mai ferme masuri pentru refacerea populatiilor si mentinerea lor la un nivel care sa poata tine pasul cu dezvoltarea vertiginoasa a industriei. Acestea sunt concluziile unui studiu extraordinar realizat la nivel mondial de Earth Policy Institute din Statele Unite ale Americii si publicat recent. In acest material se arata ca, la nivel mondial, 10 specii de peste reprezinta o treime din numarul total al capturilor. Dintre aceste 10 specii, sapte sunt exploatate la nivel maxim sau chiar supraexploatate, ceea ce inseamna ca nu exista sanse ca acestea sa se regenereze in urmatorii ani.

PAGUBE. Industria pescuitului european se afla intr-o situatie foarte grea din cauza reducerii populatiilor

SPECII AFECTATE. Comparativ cu anii ’50, populatiile speciilor s-au diminuat la nivel planetar cu mai bine de 90 de procente, decadere dramatica.

Unele dintre cele mai afectate specii sunt in momentul de fata codul sau platica. Interesant, dar foarte grav in acelasi timp, este ca aceste specii au inceput sa fie exploatate si mai puternic abia din momentul in care s-a observat regresul lor si diminuarea exemplarelor ajunse la maturitate si capabile de reproducere.

Datele confirma aceeasi evolutie si in cazul Uniunii Europene, unde aceasta industrie este prezentata in rapoarte ca fiind in colaps, atat in ceea ce priveste pescuitul in apa dulce, cat mai ales cel marin.

COMPARATIE. Situatia e comparabila cu cea dintre anii 1990 si 2002 din Delta Dunarii. In special in ceea ce priveste supraexploatarea, controalele rudimentare, taxele care nu se plateau si masurile de salvare eficiente, dar de neaplicat. Si aici explotarea haotica, banii care nu au fost platiti si lipsa investitiilor au facut ravagii, iar efectele sunt si in ziua de astazi vizibile la toate nivelurile. In acest moment, singurii care sunt obligati sa investeasca in revigorarea resursei piscicole din Delta Dunarii sunt cei care au concesionat dreptul de pescuit pe anumite zone.

INFLUENTE. Cu toata situatia delicata existenta la nivel european, autoritatile de la Bucuresti incearca sa induca ideea ca responsabilii europeni nu sunt de acord cu sistemul implementat la noi si vor sa ne impuna si noua normele de la ei. Cu alte cuvinte, desi sistemul de la ei s-a dovedit a fi nefunctional, fapt recunoscut public, europenii vor veni si ni-l vor impune, amenintandu-ne ca, in caz contrar, nu vom beneficia de fonduri comunitare. Si asta, desi acest lucru nu s-a intamplat pana acum in cele 10 tari care au aderat la Uniunea Europeana in primavara anului trecut. In sedintele mixte tinute la sediul Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor s-au dat chiar si unele exemple. De pilda, s-a mentionat exemplul Estoniei, tara care, potrivit oficialilor, a primit fonduri de la Uniunea Europeana pentru ca in apele sale sunt lasate sa pescuiasca asociatiile de pescari.

DEZINFORMARI. O simpla cautare pe Internet scoate la iveala realitatea. Care este total opusa celor afirmate de responsabilii de la Bucuresti. Astfel, in Estonia se pescuieste in apa dulce intr-un singur lac, iar cei care au dreptul sa pescuiasca acolo sunt societatile comerciale, firme private, care au obtinut acest drept in urma unor licitatii. Adica exact sistemul de concesionari care s-a aplicat si in Romania si care a fost apreciat de Uniunea Europeana, UNESCO si Conventia Ramsar, adica factori de decizie dintre ce mai importanti. Mai mult decat atat, in ciuda sistemului practicat de estonieni, acestia au beneficiat si de fondurile europene primite de la Bruxelles.

INTENTII. Prin aceste tertipuri, oficialii de la Bucuresti doresc sa-i determine pe concesionari sa accepte semnarea unor acte aditionale la aceste contracte. Se vrea astfel ca diverse asociatii de pescari, organizatii fara personalitate juridica, sa fie lasate sa pescuiasca in zonele in care activitatea de pescuit este deja concesionata.

Articol realizat cu sprijinul Fundatiei Delta Verde

ASOCIATII DE PESCARI

Ironic este faptul ca pana acum pescarii nu s-au inghesuit sa se constituie in asociatii. Si asta pentru ca proiectul nu-i intereseaza pe pescari. Mai mult, majoritatea pescarilor profesionisti din Delta Dunarii, care sunt si locuitori ai zonei, se declara de acord cu respectarea legii si accepta sistemul de concesionari. Pana acum exista o singura asociatie de pescari in toata rezervatia. Aceasta s-a constituit in anul 1996, la Enisala, iar proiectul a ramas singular si la aproape 10 ani de la initiere.