x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Petreceri domnesti

Petreceri domnesti

17 Mai 2004   •   00:00

EDITIE DE COLECTIE

Nunti cu mult fast, petreceri care tineau mai multe zile. Sau casatorii in care petrecerea este trecuta cu vederea. Asa descriu cronicarii nuntile domnilor din tarile romane.
CRISTIAN PETRU

Domnitorii romani erau preocupati mai mult de numele, prestigiul si averea pe care o dobandeau prin casatorie decat de nunta in sine. Iar cronicarii zabovesc destul de putin asupra petrecerilor date la casatorii. Despre nuntile lui Stefan cel Mare nu se stie mare lucru. Cunoastem doar cate neveste a avut. Si pe cele mai importante ibovnice. La urcarea sa pe tron, in 1457, Stefan cel Mare era necasatorit. Avea insa un fiu, Alexandru. Prima casatorie sigura a domnitorului moldovean este cea din 1463, cu o ruteanca din Kiev, Evdochia, fiica principelui Olelco. Evdochia s-a stins insa din viata dupa doar patru ani de casnicie. Stefan cel Mare nu a stat multa vreme singur, recasatorindu-se in 1472 cu Maria de Mangop, care a murit dupa cinci ani. Voievodul s-a recasatorit in 1480 cu Maria Voichita, fiica lui Radu cel Frumos, fratele lui Vlad Tepes. Aceasta casnicie a tinut pana la moartea domnitorului, 2 iulie 1504. (it): Petrecere In „Calatori straini despre tarile romane", aparuta la Editura Stiintifica si Enciclopedica in 1976, Paul de Alep descrie nunta domnitorului muntean Constantin Serban Basarab Voievod (1654-1658). „La 8 noiembrie 1657, domnul nostru patriarh a cununat pe Constantin Voievod cu o roaba circasiana pe care au numit-o la botezul ei Nedelea, adica Kiriaki. Incoronarea sau cununia s-a oficiat inauntrul palatului, in harem sau apartamentul de sus al femeilor. (...) Apoi, mirele si mireasa au fost dusi "solemn" in incaperile launtrice si noi am purces sa luam loc la marele ospat dat in acea zi, la care s-au inchinat pana seara multe randuri de sanatati, slobozindu-se, cum e obiceiul, multe tunuri." Paul de Alep spune ca la nunta a participat si o femeie indiana, care a dat o reprezentatie de acrobatie „de o dibacie de-a dreptul draceasca, caci nu am vazut nimic care sa-i stea alaturi pana acum: mergea pe franghie cu capul "in jos" si cu picioarele aruncate in aer". Si dupa nunti si petreceri, vremurile tulburi nu le permiteau insa domnilor sa stea alaturi de doamnele lor. Ibovnicele si razboaiele erau unele dintre cei mai mari dusmani ai casniciilor domnesti.

SUMAR EDITIE DE COLECTIE

Nunta la romani

Cum a zburat puiul de cuc din Casa Regala

Petreceri domnesti

Sarbatoare in tot satul

Idila se nastea la sezatoare

1944: „Se desfac cu viteza inimaginabila..."

Voie buna cu secera si ciocanul in spate

Dumnezeu a cerut oamenilor sa fie perechi

La "Nunta Zamfirei" astazi se joaca altfel

Nunta cu protocol, in Marginimea Sibiului

Pirostriile se pun in Cimitirul Vesel

Nunta in Frumusita

„Sa imbatraniti pe aceeasi perna!"

Masa bogata si voie buna

Mireasa de ieri, mireasa de astazi

A fost mai intai sot si apoi a devenit print

Ceremonii cu fite

Virginitatea e o floare pe cale de disparitie

Afacerea "Nunta"
×
Subiecte în articol: special nunta