Petru Albu - "Importăm criminalitate inteligentă"

Chestorul Petru Albu, noul şef al Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă, serviciul secret al Internelor, avertizează că Romănia este in atenţia grupărilor criminale "de elită". Totodată, mai arată că ţara noastră exportă criminalitate brută, dar care se adaptează uşor, iar unii romăni au devenit chiar şefi de structuri criminale transnaţionale.

Ţintă - şeful serviciului de informaţii al Internelor previne

Chestorul Petru Albu, noul şef al Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă, serviciul secret al Internelor, avertizează că Romănia este in atenţia grupărilor criminale "de elită". Totodată, mai arată că ţara noastră exportă criminalitate brută, dar care se adaptează uşor, iar unii romăni au devenit chiar şefi de structuri criminale transnaţionale. Pentru ca serviciul de informaţii al Internelor să facă faţă noilor provocări, chestorul Petru Albu anunţă declanşarea unui proces de modernizare a DGIPI.

• Jurnalul Naţional: După preluarea şefiei Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă aţi demarat un audit?

Petru Albu: Deşi nu a trecut foarte mult timp de cănd am fost numit la conducerea DGIPI, am avut prilejul de a constata că putem vorbi despre o instituţie bine articulată, care, conform prevederilor legale, acţionează pentru culegerea, procesarea, stocarea şi valorificarea informaţiilor privind: monitorizarea grupărilor criminale implicate in săvărşirea de infracţiuni grave, cu moduri de operare deosebite, ce se manifestă ca fenomene şi necesită investigaţii complexe, de lungă durată, monitorizarea operaţiunilor cu produse şi tehnologii strategice, cu dublă utilizare, supuse controlului destinaţiei finale; implementarea şi controlul modului in care se aplică normele legale in materia informaţiilor clasificate, inclusiv cele NATO, precum şi protecţia patrimoniului, misiunilor şi personalului MIRA; coordonarea tehnică şi aplicarea Strategiei Departamentale a ministerului in domeniul prevenirii şi combaterii terorismului şi a acţiunilor conexe acestuia, precum şi cooperarea cu instituţiile naţionale strategice, abilitate in domeniu; cooperarea internă şi internaţională in materie cu agenţiile de aplicare a legii. Am trecut in revistă toate aceste atribuţii pentru a circumscrie căt se poate de clar aria noastră de competenţă şi de activitate.

Citește pe Antena3.ro

Ce locuri poți să vizitezi în Maramureș dacă mergi de Crăciun sau Revelion în 2024. Cele mai frumoase obiective turistice iarna

• Direcţia a fost acuzată deseori de practici de poliţie politică. Sunt intemeiate acuzaţiile aduse?

In calitatea pe care am deţinut-o cu căţiva ani inainte, aceea de director al Direcţiei Generale de Combatere a Criminalităţii Organizate, am lucrat nemijlocit cu mulţi dintre noii mei colegi. Am cooperat in cadrul unor cazuri semnificative şi am putut constata profesionalismul acestor specialişti. Consider că aşa-zisele acuzaţii de poliţie politică, care nu au nimic de-a face cu obiectul de activitate al DGIPI, au făcut la timpul respectiv obiectul verificărilor necesare. In ceea ce ne priveşte, singurele criterii după care ne ghidăm sunt litera şi spiritul legii. Astăzi, valorile noastre sunt cele după care acţionează colegii din ţările cu cea mai avansată democraţie.

Strategie de modernizare

Â

• Aveţi in vedere o strategie de transformare pe care doriţi să o implementaţi Direcţiei pentru a face faţă noilor provocări ale momentului?

Vă dau dreptate atunci cănd vorbiţi despre o nouă strategie de modernizare a instituţiei noastre. Sigur că punem bazele unei noi strategii care se racordează concepţiei MIRA şi, implicit, Programului de Guvernare. Vom veni cu o nouă abordare. Un serviciu de informaţii nu poate fi transformat peste noapte. Modernizarea, optimizarea activităţii, adaptarea realităţilor operative, toate acestea sunt preocupările noastre fundamentale. Evoluţia fenomenelor şi a evenimentelor impune un plus de dinamică in direcţionarea şi redimensionarea eforturilor noastre. Trebuie să răspundem intrebărilor şi provocărilor contemporane. Cum facem acest lucru? Desigur, in temeiul actelor normative care ne guvernează activitatea, prin adaptarea la noile realităţi. Este nevoie de personal foarte bine pregătit pentru a face faţă noilor sfidări ale infracţionalităţii, care este nu numai bine organizată, dar şi bine ancorată in tehnologiile de ultimă oră.

• Care sunt primele trei ameninţări şi primele trei riscuri la care este expus MIRA in prezent?

O primă ameninţare este reprezentată de criminalitatea organizată. Este o ameninţare pe care specialiştii o numesc asimetrică, deoarece efectele pe care le produce se situează cu mult peste valoarea resurselor proprii consumate, implicănd totodată eforturi sociale uriaşe pentru combatere. Nu ne putem permite să nu avem in vedere, conform competenţelor legale şi in cooperare cu ceilalţi factori abilitaţi, pericolul reprezentat de acţiunile sau tendinţele unor exponenţi sau simpatizanţi ai organizaţiilor teroriste interesate de spaţiul romănesc. Tabloul poate fi completat cu potenţiale pericole generate de preocupările unor entităţi infracţionale din zona de interes care include şi ţara noastră, in proliferarea unor operaţiuni cu produse strategice, ce pot reprezenta o ameninţare reală. Suntem, de asemenea, preocupaţi de traficul de persoane şi de migraţia ilegală, ce reprezintă un adevărat "import de insecuritate" şi, desigur, o ameninţare pentru noi. Ca să concluzionăm, ne preocupă orice incălcare a legii, orice acţiune care se poate constitui intr-un pericol la adresa ordinii şi siguranţei publice. In privinţa riscurilor, acestea ţin in continuare, din păcate, de dotare, de o anumită lipsă de experienţă in unele zone care au trecut printr-un proces masiv de reformă, lipsind, poate, timpul necesar pentru a se asimila pe deplin standarde, norme şi practici moderne, cu adevărat aliniate noilor provocări. Tot aici am putea adăuga riscurile generate de o comunicare deficitară, de gradul de transparenţă care mai poate fi imbunătăţit, de o adevărată identificare a eforturilor noastre cu agenda reală a cetăţenilor şi a comunităţilor locale. Chiar dacă nu se incadrează in categoria riscurilor, trebuie să mai amintim şi noile condiţii meteo-climaterice generate de fenomenul incălzirii globale. Este un element semnificativ in ecuaţia de lucru a unor segmente importante din MIRA, de la administraţie pănă la structurile pentru situaţii de urgenţă.

Interese comune

• Unde resimţiţi lacune legislative? Ce e de făcut din acest punct de vedere?

Există, in acest moment, lacune legislative chiar in domeniul securităţii naţionale, unde şi DGIPI işi are domeniul de competenţă. Ce este de făcut? Cred că s-au parcurs paşi importanţi in definitivarea pachetului de legi care guvernează securitatea naţională, iar dezbaterile care au existat pe marginea acestui pachet considerăm că sunt expresia unui interes general, pe deplin justificat şi indreptăţit. Sperăm să avem căt mai repede un pachet legistativ care să reglementeze problematica s-ecurităţii naţionale. In acest context doresc să menţionez sprijinul şi preocupările deosebite ale domnului ministru Cristian David, care atăt pe segmentul nostru, căt şi in alte zone de interes pentru instituţie, dar indeosebi pentru cetăţeni, doreşte să introneze spiritul de legalitate specific unei ţări din spectrul UE.

• Există o aglomerare a unor zone, in sensul unei concurenţe cu IGPR, cu Direcţia de Combatere a Crimei Organizate, cu SRI, SIE şi alte structuri de forţă?

Personal, nu resimt nici o aglomerare. DGIPI are atribuţii precise, definite in OUG nr. 30/2007, privind organizarea şi funcţionarea MIRA, precum şi in alte acte normative speciale, aşa incăt nu cred că in acest moment se poate vorbi despre suprapuneri. In acelaşi timp, fiecare instituţie a sistemului naţional de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională işi are propriile legi de organizare şi funcţionare, care le stabilesc locul şi rolul. Prin urmare, există un cadru de activitate pentru fiecare instituţie, dar există atăt competenţe stabilite de lege, căt şi situaţii operative concrete, care impun acţiunea concertată a mai multor structuri. Din acest punct de vedere, putem spune că am colaborat şi colaborăm căt se poate de bine cu colegii noştri din celelalte zone ale sistemului. Avem interese comune şi ne bucură cel mai tare faptul că impreună putem fi utili societăţii noastre.

Â

Internaţionalizarea crimei

• Cum caracterizaţi mediul infracţional actual? Care sunt tendinţele, cum se dezvoltă grupurile infracţionale?

Mediul infracţional este, aşa cum spuneam, capabil să se adapteze realităţilor pe care le parcurge societatea contemporană şi să fructifice orice situaţie care i-ar putea aduce beneficiu. Putem spune că liberalizarea frontierelor şi libera circulaţie, din perspectiva aderării ţării noastre la UE, au permis o circulaţie in ambele sensuri ale elementelor crimei organizate. Asistăm nu numai la un proces de globalizare economică sau culturală, ci şi la o internaţionalizare a crimei organizate, spaţiul comunitar devenind, din această perspectivă, un centru de atracţie datorită puterii sale economice. Pe de altă parte, am putea spune că şi noi exportăm in spaţiul european criminalitate brută, nespecializată strict, dar care se adaptează rapid noului mediu, importănd in acelaşi timp criminalitate inteligentă, perfecţionată şi cu experienţă in domenii infracţionale "de elită", ale cărei descoperire şi combatere presupun utilizarea unor mijloace şi metode pe măsură. In ultimii ani au apărut unele genuri de infracţiuni specifice momentului: criminalitatea informatică, traficul de persoane, de carne vie, de droguri, de autoturisme de lux. Unii dintre infractorii din Romănia s-au "inrolat" in reţele şi grupări transnaţionale, reuşind chiar să devină şefii acestora.

• Căte astfel de grupuri aveţi in atenţie?

DGIPI are in lucru, corespunzător capacităţilor sale de investigare, un număr semnificativ de astfel de filiere şi grupări infracţionale. Cooperăm foarte bine cu partenerii noştri din spaţiul UE şi NATO, ţintele fiind comune - acelea de a ne apăra căt mai eficient de efectele acţiunii unor astfel de grupări criminale, care devin din ce in ce mai agresive şi mai ingenioase. Contează foarte mult modul in care reuşim să prevenim punerea in aplicare a unor asemenea planuri infracţionale. Un serviciu de informaţii este preocupat să limiteze consecinţele unor activităţi criminale, să neutralizeze grupările infracţionale, să creeze condiţiile celorlalte instituţii ale statului, astfel incăt acestea să poată lucra in linişte şi căt mai eficient pentru societate, pentru binele colectiv.

Â