Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ansamblul de sculpturi de la Târgu Jiu ar fi trebuit să intre cu mult timp în urmă în Patrimoniul Internațional UNESCO, dar procedura de acreditare a durat mult mai mult decât se așteptau specialiștii români. Ansamblul Monumental „Calea Eroilor”, care se întinde pe 1.275 de metri, se află încă de la începutul anilor 90 pe Lista indicativă UNESCO. Dosarul Brâncuși a fost evaluat de comisia de analiză a UNESCO de la Paris, iar Comitetului Patrimoniului Mondial a luat decizia finală de a include ansamblul pe lista monumentelor din acest patrimoniu.
Ansamblul satisface, în mod cert, 4 din cele 6 criterii culturale ale Convenției UNESCO privind protectia patrimoniului mondial, cultural şi natural din 1972, dovedind astfel o valoare universală excepţională din punct de vedere artistic: creația lui Brâncuși de la Târgu Jiu este o capodoperă a geniului uman creator (criteriul I); reprezintă un important schimb de valori umane, într-o anumită perioadă de timp sau într-o anumită arie culturală a lumii (criteriul II); este un exemplu remarcabil de ansamblu arhitectural care ilustrează un stadiu semnificativ din istoria omenirii (criteriul IV) și este direct sau tangibil asociat cu evenimente sau tradiții vii, cu idei sau credințe, cu opere artistice și literare cu semnificație universală excepțională (criteriul VI).
Cu toate acestea, specialiștii de la Institutul Național al Patrimoniului care au realizat dosarul Brâncuși, Ansamblul Monumental „Calea Eroilor” de la Târgu Jiu, pentru acreditarea UNESCO, au fost nevoiți să refacă documentația, pentru a satisface cerințele metodologiei standard.
Ce a cauzat întârzierea de peste un deceniu
Întârzierile care au adus dosarul Brâncuși abia acum la includerea în Patrimoniul Mondial UNESCO au fost cauzate de probleme atât interne, cât și externe – a explicat, pentru Jurnalul, Costin Tăut, expert în Comisia de Cultură a UNESCO. „Mai întâi, dosarul a avut niște probleme de construcție, de-a lungul timpului, pentru că în România sunt puțini specialiști care înțeleg solicitările exacte ale UNESCO. Este nevoie de specialiști în opera și viața sculptorului, dar e nevoie mai ales de specialiști în cerințele din dosar. De aceea dosarul a necesitat mai mult timp până să fie completat. A durat peste un deceniu”, a mai explicat specialistul UNESCO.
A mai fost o problemă legată de înscrierea unor elemente care conțin o „memorie traumatică”, fiind memorial de război. Ansamblul „Calea Eroilor” se referă la eroii din Primul Război Mondial, iar pentru unii, acei eroi erau agresori. Dar s-a analizat cu atenție situația și s-a ajuns la concluzia că memoria traumatică nu primează, în cazul ansamblului de la Târgu Jiu. S-a mizat mai mult pe caracterul estetic al ansamblului, decât pe funcția inițială de memorial de război.
Acum, dosarul este în stadiul final. „Comitetul Patrimoniului Mondial este instanța care validează, iar pe 28 iulie, dosarul va fi, după toate probabilitățile, validat, intrând pe lista patrimoniului mondial la finalul săptămânii”, a adăugat expertul UNESCO.
Acesta mai spune că noul statut nu diferă foarte mult de cel de până acum, pentru că Ansamblul Monumental era deja pe lista indicativă a UNESCO.
Perimetru de delimitare și zonă tampon
Nivelul de protecție îl stabilește statul român. „Nu există un fel de poliție a UNESCO și nu impune ce trebuie făcut. Fiecare element trebuie să aibă un perimetru de delimitare, o zonă tampon, iar aceste lucruri nu pot fi modificate. Dacă se modifică ceva, comisia UNESCO trebuie să fie notificată. De exemplu, nu se pot amplasa lângă monumente tarabe cu mici. La Masa Tăcerii nu s-a putut sta niciodată, deși unii au interpretat eronat valoarea monumentului. Centrul de Informare și Promovare „Constantin Brâncuși”, din Târgu Jiu, autoritățile județene și naționale sunt obligate să asigure conservarea în bune condiții a monumentelor, adică nu se mai pot apuca să spele statuile cu detergenți și cu furtunul, ci trebuie să fie consultați specialiști pentru micile lucrări de întreținere. Dar mari transformări nu se vor observa, față de ceea ce a fost până acum”, a mai explicat, pentru Jurnalul, Costin Tăut, expert Comisia Cultură UNESCO.
Delistarea se face doar pentru abateri grave
Acesta mai spune că pentru abateri foarte grave se poate ajunge la delistarea monumentului pe care ar putea să o dispună UNESCO, dacă monumentul suferă transformări semnificative care să-i fi alterat structura sau caracterul de valoare excepțională universală – criteriu de bază pentru intrarea în această listă (outstanding value). Se poate altera intenția autorului și prin amplasarea de decorațiuni – floricele, luminițe, balonașe etc. - pe Poarta Sărutului, Masa Tăcerii, Coloana Infinitului sau Aleea Scaunelor, iar așa ceva ar duce tot la delistare.
Pentru a apăra monumentele de eventualele acte de vandalism, administrația locală ar trebui să vină cu o listă de măsuri proactive. Nu s-ar risca delistarea în urma unor eventuale acte de vandalism, pentru că nu ar fi din intenția autorităților, însă acestea sunt acum în situația în care trebuie să găsească cele mai bune soluții pentru protecție.
„Monumentele sunt păzite și acum, dar autoritățile locale vor decide dacă va fi nevoie de servicii suplimentare sau nu. Se face un plan de management al sitului care trebuie să fie aprobat de Ministerul Culturii. Aceste planuri există deja pentru ansamblul de la Târgu Jiu care face parte din patrimoniul național, în categoria A, cea mai importantă, precum și din lista indicativă a UNESCO – unul dintre elementele cele mai vechi înscrise în această listă. Ceea ce se întâmplă acum ține mai mult de o recunoaștere internațională”, a mai explicat specialistul.
Unele state au cerut eliminarea din listă
Delistarea monumentelor intrate în patrimoniul UNESCO se poate face și la cererea statului român, dar nu ar fi niciun motiv pentru o astfel de cerere. Au existat situații în care unele state au cerut delistarea, din motive economice, dar nu pentru ansambluri monumentale. „De exemplu, statul german a cerut delistarea unei zone de pe Râul Elba, pentru a construi un pod care era necesar la fluidizarea traficului. Statul german a decis că trebuie casetat traseul râului, iar perimetrul respectiv a fost delistat, pentru că a primat funcționalitatea economică, în raport cu estetica locului”, a mai explicat specialistul UNESCO.
