Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Turiștii se plâng de condițiile de pe litoralul românesc și cer reguli ca în Grecia, Bulgaria, Turcia și alte destinații de vacanță cu ieșire la mare. Vor să aibă acces la plajele administrate de hoteluri și șezlonguri gratuite. Dar turiștii nu știu ce se află în spatele scandalurilor permanente pe această temă și de ce sunt prost administrate plajele. Hotelierii au cerut o modificare legislativă care e departe de a deveni realitate, iar cel mai nou scandal e legat de refuzul Ministerului Mediului de a prelungi contractele care au expirat la începutul acestui an. Noile licitații vor crea haos pe litoralul românesc și afectează grav orice încercare de a face turism în România.
În fiecare vară, românii sunt oripilați de plajele cu șezlonguri exagerat de scumpe, fără toalete și fără „beach-baruri”, așa cum mulți și-ar dori și pe litoralul nostru. Nici nu vor fi șezlonguri oferite gratuit sau alte tipuri de atracții pe care le găsesc în zonele turistice de top din toată lumea, pentru că plajele se scot la licitație anual, iar cei care câștigă nu au activități în acest domeniu, de cele mai multe ori.
Noutatea celui mai recent scandal este că au prioritate la câștigarea licitațiilor cei cu cifră de afaceri mai mare, dar se admit și asocieri de firme, astfel încât e din ce în ce mai greu pentru hotelieri să-și administreze o porțiune de plajă pe care ar putea oferi condiții decente pentru turiști și gratuități. Iar cei care au avut până acum terase și baruri pe nisip nu au nicio șansă, fiind în concurență cu orice firmă din alt domeniu de activitate, dar care are cifra de afaceri mai mare.
Marți a avut loc o întâlnire între reprezentanții mai multor asociații patronale din industria ospitalității și cei ai Ministerului Mediului, prima la care s-au dezbătut „furtunos” aceste probleme care afectează foarte grav turismul din România. Reprezentanții patronatelor au cerut prelungirea contractelor pentru porțiunile de plajă pe care administratorii au făcut deja investiții, astfel încât să poată exista continuitate și să se poată oferi servicii la standarde internaționale.
Hotelierii au arătat că este depășită și antiproductivă actuala legislație care prevede atribuirea plajelor în scop turistic, prin închiriere, către operatorii economici din stațiunile turistice de interes național și local de pe litoralul Mării Negre. Nu există nicăieri în lume o legislație atât de proastă ca a noastră, iar prin menținerea ei, Guvernul nu face decât să frâneze în continuare aplicarea programului de guvernare al coaliției pentru sectorul turism.
Argumentele aduse de hotelieri în fața reprezentanților Ministerului Mediului arată că nu poate exista dezvoltarea durabilă a turismului pe litoral dacă se mențin actualele reguli și reglementări, iar strategia de dezvoltare și marketing a stațiunilor turistice, obiectiv prioritar al Organizațiilor de Management al Destinațiilor, nu poate fi făcută. Astfel se anulează chiar una dintre măsurile prevăzute în Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), respectiv înființarea OMD-urilor, pentru crearea viitoarelor strategii și implementarea lor.
Au promis, dar n-au garantat
„În urma concluziilor desprinse din ședința care a avut loc pe 18 octombrie 2022, la Prefectura Constanța, în prezența ministrului Mediului, Tanczos Barna, și a ministrului Antreprenoriatului și Turismului, Constantin-Daniel Cadariu, s-a stabilit ca operatorii economici care dețin structuri de cazare ale căror contracte de închiriere a suprafețelor de plajă urmează să expire la sfârșitul anului 2022 să contracteze baza materială pentru anul 2023, oferindu-le în continuare șezlonguri gratuite turiștilor pe care îi cazează. Promisiunea fermă, din partea celor doi miniștri, a fost că se va găsi o măsură tranzitorie, pentru un an sau doi, prin elaborarea unui proiect de OUG, așa cum s-a rezolvat și pentru anul 2022. Din păcate, au promis, dar n-au garantat. În prezent, după părerea noastră, în mod intenționat și cu încălcarea legislației, se refuză solicitarea avizului autorității publice centrale responsabile în domeniul turismului pentru caietele de sarcini privind organizarea licitațiilor pentru închirierea suprafețelor de plajă turistică”, a explicat, pentru Jurnalul, Nicolae Istrate, vicepreședinte al Federației Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR).
Hotelierii cer ca pentru asocierile create în vederea participării la licitațiile de închiriere a suprafețelor de plajă turistică, cel puțin, să existe avizul Ministerului Antreprenoriatului și Turismului, așa cum, de altfel, prevede OUG nr. 202 din 18 decembrie 2002, la art.13, alineatul (6), privind gospodărirea integrată a zonei costiere.
Problema actualelor reguli stabilite pentru asociere este că firmele care participă la licitațiile pentru plaje pot să-și legalizeze asocierea și după ce câștigă licitațiile împreună, ele fiind din orice alt domeniu de activitate, mai puțin din turism, unde cele mai multe societăți comerciale sunt IMM-uri, deci au o cifră de afaceri mult mai mică decât cea a marilor întreprinderi. În prezent nu se solicită un act juridic care să ateste asocierea companiilor participante la aceste licitații. Astfel, explică hotelierii, se creează premisele apariției unor intermediari în gestionarea plajelor, mărindu-se în mod artificial tariful de cazare care include gratuit și șezlongul sau tariful de șezlong pentru turiștii și vizitatorii individuali.
Ingineria din spatele licitațiilor cu asociați
Cei din industria ospitalității au identificat o „inginerie” foarte convenabilă pentru „abonații” la licitațiile pentru plaje, care facilitează anumiți câștigători, în baza unui truc juridic. „De asemenea, acești „asociați” au un rol bine determinat de a asigura cifra de afaceri, de obicei foarte mare pentru un operator economic din turism, care este trecută ca primă condiție în caietul de sarcini și care poate negocia retragerea sau continuarea licitației, având în vedere că aceștia se pot înscrie în calitate de asociat la mai multe licitații. Numai după ce au câștigat licitația dorită și au făcut jocurile la alte licitații, în conformitate cu legislația actuală, acești asociați sunt obligați să-și legalizeze asocierea”, arată FPTR, într-o adresă trimisă către Ministerul Mediului, cu o zi înaintea dezbaterii care a avut loc săptămâna aceasta.
FPTR mai arată, în același document, că Apele Române sunt interesate mai mult de banii încasați de la firmele care câștigă licitațiile pentru plaje, fără să țină cont de efectele pe care le are, pe termen scurt, mediu și lung, pentru economia României, proasta administrare a acestor zone turistice. „În Hotărârea Guvernului nr. 183/2020 privind aprobarea închirierii unor bunuri imobile proprietate publică a statului, aflate în administrarea Administraţiei Naţionale „Apele Române”, se prevede, la Art.2, că Administraţia Națională „Apele Române” are dreptul să rețină o cotă-parte de 50% din sumele percepute din închirierea acestor bunuri, sume ce vor fi utilizate în scopuri de investiții pentru dezvoltarea infrastructurii de management cantitativ și calitativ al bazinelor hidrografice ale cursurilor de apă din România, respectiv plaja Mării Negre. În aceste condiții plajele la Administraţia Naţională „Apele Române” sunt catalogate pe categorii de importanță. În acest timp, Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral închiriază tot ce prinde, nu o interesează dacă suprafața de plaja are sau nu utilități – apa curentă, canalizare, curent electric etc. Vor doar să facă bani”, arată FPTR. Mai mult, spun hotelierii, prin aceste închirieri ale plajelor neamenajate se încalcă legea. Aceștia mai spun că, în mod normal, stabilirea tuturor sectoarelor de plajă care pot fi închiriate în scop turistic ar trebui să fie făcută de o comisie mixtă, constituită din reprezentanții Ministerului Mediului, ai Ministerului Turismului și ai autorității publice locale direct interesate.
Cum devin prețurile mai mari decât la Ibiza
Propunerea venită din partea reprezentanților industriei ospitalității, pentru Guvernul României, încă din vara anului trecut, a fost ca primăriile să dispună de plajele turistice pe care să le închirieze hotelierilor și operatorilor economici care au investiții în zonele respective, în HoReCa, astfel încât să se poată implementa aceeași strategie pentru administrarea plajelor ca în țările care fac turism pe litoral mult mai bine decât noi. O altă propunere este ca închirierile să se facă pe o perioadă de 20 de ani, astfel încât să se justifice investițiile pentru cei care vor să amenajeze aceste zone de plajă.
Prin astfel de măsuri se poate garanta că hotelierii vor oferi gratuit șezlonguri pentru turiștii care se cazează la ei, dar și prețuri mult mai mici pentru cei care vor să închirieze șezlonguri pe plajă și multe alte facilități pentru care nimeni nu poate investi pe o perioadă de un an sau doi.
În acest moment, pe plajele pentru care au expirat deja contractele, micii întreprinzători care au amenajat beach-baruri trebuie să le demonteze și să le depoziteze, așteptând să vadă cine câștigă noile licitații. Apoi, dacă mai reușesc să le monteze la loc, vor încerca să-și recupereze banii pierduți, prin prețurile „piperate” care fac litoralul românesc necompetitiv. Și din nou vor fi scandaluri legate de șezlonguri închiriate cu 150-200 de lei pe zi, pentru că și participanții la licitații trebuie „să-și scoată pârleala” și să recupereze procentul de 50% cedat către Apele Române.
Patronatele din turism au suspiciuni în legătură cu faptul că proiectul OUG a fost întârziat în mod intenționat, pentru a expira, la sfârșitul anului 2022, contractele de închiriere a suprafețelor de plajă, tocmai pentru a se face noi licitații, fără a se ține cont de consecințele pe care haosul astfel creat va afecta litoralul românesc.
