x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Politia, infofolita de o capusa

Politia, infofolita de o capusa

de Tiberiu Kiss    |    25 Iul 2006   •   00:00
Politia, infofolita de o capusa

Majoritatea licitatiilor de achizitie a echipamente-lor de iarna ale politistilor au fost castigate de un SRL cu doi angajati. Pros-pera firmulita de aparta-ment este subcontractan-tul unei firme recent privatizate, care merge in pagu-ba. Cum afacerile de iarna se pun la cale vara, politistii au acum ocazia sa afle de unde si pe ce bani isi procu-ra caciulile de nutrie.

ANCHETA
Politistul este si el un om ca oricare altul. Vara sufera de cald si iarna de frig. Din acest motiv, mai marii Politiei Romane au gandit un echipament de iarna de zile mari: o haina imblanita, o caciula de nutrie, o manusa etc. Zis si facut! Numai ca marea majoritate a licitatiilor organizate de inspectoratele de politie judetene, pentru achizitia hainelor calduroase, au fost castigate de o societate bihoreana... cu numai doi angajati!

Firma SC Rovex Prod SRL isi are sediul intr-un apartament de bloc din orasul Alesd, fapt care nu a contat prea mult cand a castigat licitatia de la IJP Timis, urmand sa primeasca 80.000 de euro pentru "echipamente polare". Cum a reusit un serele, cu doi angajati, sa-i "bata" la licitatie pe marii producatori de haine pentru politisti, nu e nimic prea complicat. Simplu: firma este subcontractantul unei societati de stat, adevaratul producator de haine si caciuli pentru oamenii legii. Asa se face ca politistii timiseni dau zeci de mii de euro din bugetul de stat unui minuscul serele, care, de fapt, nu este altceva decat intermediarul de vanzari, contra unui comision baban, al firmei producatoare de stat, recent privatizata. Paradoxal, potrivit Codului fiscal, chestiunea este perfect legala.

In vara anului trecut, IJP Timis a anuntat firmele producatoare de pretutindeni ca este interesat de achizitionarea de scurte de blana si de costume de tergal si camgarm. Prompte, societatile interesate si-au trimis ofertele. Astfel, la data de 30 august 2005, la sediul IJP Timis s-au deschis plicurile cu oferte. La licitatia pentru scurte de blana au participat Vidra Confex SA Hunedoara si Rovex Prod SRL din Alesd-Bihor. Firma bihoreana a castigat licitatia si are acum de incasat, cu tot cu TVA, de la politia banateana, suma de 89.821 de euro. In schimb, la licitatia pentru costumele de tergal si cangarm s-au prezentat trei societati: Mister S SRL din Arad, Eurouniform SRL Zimnicea si SC Kuni-Tex SRL din Timisoara. A castigat firma aradeana, care ar fi trebuit sa incaseze de la IJP Timis peste 60.000 de euro. Contractul semnat cu Mister S din Arad a fost intre timp reziliat. Motivul? Seful IJP Timis, comisarul-sef Cristinn Lapadat spune: "Contractul cu nr. 59389/2005 cu SC Mister S SRL Arad nu s-a derulat, intrucat autoritatea contractanta, din motive obiective, nu a putut asigura materia prima, necesara pentru confectionarea costumelor de tergal si cangarm, contractul fiind reziliat". Cu alte cuvinte, IJP Timis a ramas fara costume deoarece nu a fost in stare sa asigure tergalul si cangarmul necesar croitorilor aradeni de la Mister S SRL. Dar, asta n-a fost nici o problema pentru politistii timiseni! Fara costume de tergal se mai poate, dar fara haine imblanite iarna, nu.

MICUL GIGANT. Fara doar si poate, avand in vedere ca are doar doi angajati, Rovex Prod SRL din Alesd se poate considera o societate extrem de norocoasa. Firma bihoreana, cu sediul intr-un apartament de bloc, a castigat mai multe licitatii organizate de catre Ministerul de Interne, in afara de cea de la IJP Timis. Astfel, in 2004, Rovex Prod SRL a semnat contractul cu nr. 375.659 cu Inspectoratul General al Politiei pentru furnizarea unui numar de 4.000 de caciuli de nutrie. Valoarea contractului: 2,8 miliarde lei vechi! In acelasi an, in luna noiembrie, societatea bihoreana sparge monopolul la Galati, unde Inspectoratul Judetean de Politie i-a dat o comanda ferma de 88 de scurte tercot, cu blana naturala.

Daca politistul de pe malurile Dunarii crapa de frig, cum i-o fi oare omului legii mai la Nord? De exemplu, la Oradea, in orasul de bastina al actualului ministru de Interne? Raspuns de 20 de puncte: si mai frig! Si aici, Rovex Prod SRL a fost pe faza astfel incat, la data de 9 decembrie 2005, a reusit sa castige licitatia cu IJP Bihor: un nou contract ferm pentru furnizarea unui numar de 629 de scurte imblanite, la 100 euro bucata. Valoarea totala a contractului: 220.150 lei RON! In fine, a trecut iarna lui 2005 si a venit vara lui 2006, tot cu Rovex Prod SRL din Alesd pe firmament.

De aceasta data, la Inspectoratul General al Politiei de Frontiera, la 8 iunie 2006, firma bihoreana a semnat un contract in valoare de 829.192 lei RON, pentru care s-a obligat sa livreze politistilor de frontiera 2.000 de scurte imblanite cu mesada si blana naturala. La sfarsitul aceleiasi luni, Rovex Prod SRL se mai lipeste de o comanda de miliarde cu Inspectoratul General al Politiei. Valoarea contractului: 556.027 RON. Obiectul: livrarea a 3.000 caciuli de blana de nutrie alba si 4.000 caciuli de blana de nutrie gri. In fine, un alt contract, in valoare de 42.810 RON este semnat cu IJP Ialomita, tot pentru livrarea unor scurte imblanite.

PROFIT GARANTAT PE MASURA PAGUBEI
Afacerile cu Ministerul de Interne au adus venituri serioase patronului Rovex Prod din Alesd si, nu in ultimul rand, zambetul pe buze celor doi angajati ai firmei. Numai din contractele cu statul roman, enumerate anterior, firma bihoreana a castigat peste 23 de miliarde de lei vechi. Din bilanturile contabile, publicate pe site-ul Ministerului Finantelor, rezulta ca micuta dar viguroasa Rovex Prod SRL Alesd a avut, in ultimii ani, o crestere exploziva a cifrei de afaceri: de la 211 milioane lei in 1999 la 17,3 miliarde lei in 2004. Micul SRL nu are datorii la bugetul de stat. Dar cum poate sa produca un SRL, cu numai doi angajati, zeci de mii de caciuli ori scurte imblanite pentru politistii din mai multe zone ale tarii? Extrem de simplu daca are o stransa legatura cu Rovex SA Oradea. Cine este Rovex SA? Pana nu demult a fost o firma de stat, cu o traditie in prelucrarea pieilor de ovine si producerea confectiilor de piele si blana naturala, fiind totodata al doilea producator intern din acest profil de activitate. Rovex SA Oradea are peste 130 de angajati dar nu se poate lauda cu performantele micului si profitabilului SRL cu doi angajati din Alesd. Potrivit bilantului contabil din 2004, Rovex SA Oradea avea diverse datorii de 45,4 miliarde de lei, zero lei profit, iar pierderea neta a fost de 15,1 miliarde lei.

Intermediar pe comision


Legatura dintre Rovex SA Oradea si Rovex Prod SRL Alesd este una stransa. A confirmat-o chiar Liana Ghirca, directoarea Rovex SA. Asta intrucat sunand la numarul de telefon al SRL-ului am dat peste doamna directoare... a fostei fabrici de stat. Liana Ghirca ne-a spus ca SRL-ul din Alesd este un intermediar al Rovex SA Oradea prin care se efectueaza operatiunile comerciale: "Este perfect legal, SC Rovex Prod Alesd este un intermediar pentru Rovex SA Oradea, percepand un comision pentru activitatea desfasurata". Practic, productia de caciuli si scurte imblanite pentru politisti se realizeaza la fabrica din Oradea, dar vanzarea se face printr-un SRL.

DEFAVORIZATA. In anul 2003, SRL-ul din Alesd a beneficiat pentru o perioada de timp de un statut special: cel de IMM cu certificat de investitor in zona defavorizata Alesd. Acest statut a avut avantajul inlesnirilor fiscale, la plata impozitului pe profit si posibilitatea primirii de ajutor de stat. Octavian Domocos, directorul Consiliului Concurentei Bihor ne-a declarat ca SC Rovex Prod SRL Alesd a primit ajutor de stat, dar ca ulterior a renuntat la statutul de investitor, platind obligatiile fiscale ca orice alta firma. In ceea ce priveste "manevra" fostei fabrici de stat, de a-si vinde marfa printr-un SRL, Doru Dudas, directorul adjunct al Finantelor timisene, a mentionat ca, din punct de vedere fiscal, ea este legala. Totusi, a spus Dudas, noul Cod fiscal are o prevedere ce tine de recuperarea eventualelor datorii la buget ale firmei "mama".

SUCCESUL. Astfel, daca aceasta are datorii la buget, dar desfasoara comert cu profit printr-un SRL, obligatiile catre buget pot fi recuperate de la SRL. Nu este cazul relatiei dintre fosta fabrica de stat si micul SRL, intrucat ambele societati nu au datorii la stat, ci numai la furnizori sau banci. Asa se face ca, prin achizitiile efectuate in ultimii doi ani, Politia Romana a adus profit si comisioane de miliarde unui mic SRL de apartament.
×