Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
La 44 de ani de la revolta minerilor din Valea Jiului, politicienii și-au adus aminte să le aducă un omagiu celor care în vara anului 1977 au avut curajul să-și strige nemulțumirile față de condițiile de muncă și de viață, declanșând cea mai amplă mişcare de protest din timpul regimului comunist, de dinainte de 1989. În Monitorul Oficial a fost publicat Decretul pentru modificarea Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, astfel încât să fie incluse și revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov, din noiembrie 1987, precum și cea din Valea Jiului. Recunoștința pe care politicienii s-au gândit să o aducă acum ortacilor găsește Valea Jiului scufundată în sărăcie.
Includerea celor care au participat la revolta din Valea Jiului în Legea recunoștinței se dorește o reparație materială pentru aceștia. Totuși, de prevederile acestei legi nu va beneficia un număr semnificativ de persoane. În primul rând, mulți dintre cei care au participat la protestele de acum 44 de ani nu mai sunt în viață. Pe de altă parte, legea vorbește despre acordarea unor drepturi materiale celor mutilați și urmașilor celor decedați, numai că revolta din Valea Jiului nu s-a lăsat nici cu răniți, nici cu morți. Pe de altă parte, o serie de drepturi pe care Legea recunoștinței le acordă nu vor mai putea fi aplicate în cazul celor care vor obține certificatele de eroi. De exemplu, accesul gratuit al copiilor la creşele şi grădiniţele din subordinea administraţiilor locale, acordarea de credite cu dobândă subvenționată pentru cumpărarea unei locuințe sau acordarea cu prioritate a locuințelor din fondul administrațiilor locale sunt măsuri care nu-i mai privesc pe foștii mineri din cauza vârstei înaintate pe care o au astăzi. Pentru cei care au avut curajul să-l înfrunte pe Ceaușescu în august 1977 și mai sunt în viață, acordarea unei indemnizații lunare și accesul la medicamente gratuite sunt cele mai mari câștiguri.
Mamutul economic răpus de tranziție
Valea Jiului a fost una dintre cele mai importante zone economice pentru România. Din cele 16 mine de cărbune care funcționau în Valea Jiului, 12 dintre ele au fost închise, iar până în 2024 se vor mai închide încă două. Din cei 50.000 de mineri care existau în 1990, astăzi de abia dacă mai lucrează 2.000 în minerit, iar politica Green Deal a Uniunii Europene va duce la dispariția lor totală până în 2030. Pierdută în restructurări haotice și în lipsa unor măsuri reale de reconversie economică, această zonă monoindustrială s-a transformat în „valea lacrimilor”.
Un protest, o lichidare și noi șomeri
Ultimul protest al minerilor a avut loc în luna februarie a acestui an, când 100 de ortaci de la Mina Lupeni s-au blocat în subteran, cerându-și drepturile salariale restante. Cinci luni mai târziu, Termocentrala Mintia şi-a încetat și ea activitatea, fiind trasă pe dreapta după mai bine de 50 de ani de funcționare. Oprirea ei a dus la disponibilizarea altor 1.500 de persoane, inclusiv din minerit. Lăsarea lor la vatră s-a făcut cu plăți compensatorii, dar despre viitorul acestor oameni nimeni nu poate spune nimic.
Citește pe Antena3.ro
2.815 lei a fost salariul mediu net în județul Hunedoara în luna iulie, fiind printre cele mai mici din țară.
Fără termoficare în orașele minerilor
Rețeaua de termoficare nu mai există în niciun oraș din Valea Jiului, încălzirea populației făcându-se descentralizat, pe baza centralelor individuale și a sobelor pe gaz, lemn sau cărbune. Mai nou, și orașul Deva a rămas fără termoficare după oprirea termocentralei Mintia, așa că fiecare a fost lăsat să se descurce cum știe, dar mai ales cum poate.
În Valea Jiului doar șomajul crește
În Valea Jiului a dispărut și speranța, pentru că, în ciuda promisiunilor făcute de actualul Guvern că lucrurile se vor îmbunătății pentru oameni, nu s-a întâmplat nimic bun. Nici din punct de vedere economic, nici social, spune Petre Nica, fost lider sindical din Complexul Energetic Hunedoara. Promisiunile guvernului că se va face un nou complex energetic în jurul termocentralei Paroșeni s-au dovedit doar minciuni, potrivit fostului lider sindical. Pe de altă parte, mulți dintre cei disponibilizați în urma închiderii termocentralei Mintia sunt nemulțumiți pentru că, deși mai aveau câțiva ani până la pensie, nu pot beneficia de prevederile legii potrivit căreia angajații din sistemul energetic se pot pensiona cu cinci ani mai devreme. Legea a intrat în vigoare la puțin timp după ce ei au fost disponibilizați, așa că nu pot beneficia de această înlesnire, rămânând șomeri.
Termocentrala Mintia este închisă, termocentrala Paroșeni lucrează o săptămână dintr-o lună, minele care mai funcționează intră într-un program de închidere, locuri de muncă noi nu apar, programe de reconversie profesională nu există. Asta este realitatea din Valea Jiului pe care o ascunde Guvernul.
Petre Nica, fost lider sindical la CE Hunedoara
Termocentrala Mintia poate ajunge la fier vechi
Închisă în vară, termocentrala Mintia are toate șansele să nu mai poată fi repornită niciodată și să ajungă la fier vechi, potrivit lui Cristian Iștoc, fostul lider de sindicat de aici. „Dacă termocentrala nu va fi repornită când afară temperatura scade la -7 grade, ea nu va mai putea fi pornită niciodată, pentru că instalațiile exterioare se vor distruge. Pe de altă parte, de la închidere nu s-au făcut niciun fel de lucrări de conservare. Se urmărește demolarea ei”, spune Cristian Iștoc. Acesta acuză jocuri necurate pentru scoaterea din funcțiune a termocentralelor Mintia și Paroșeni. În timp ce prima este închisă, a doua funcționează o săptămână pe lună pentru că nu are cărbune, dar ce câștigă plătește pentru pornirea și oprirea centralei. „Totuși, în Portul Constanța stau 50.000 de tone de cărbune încă din 2018, importate pentru Paroșeni, dar nimeni nu vrea să folosească această cantitate pentru a ține termocentrala în zona de faliment. Cu această cantitate, plus ce scoteau minerii, 800 – 1.000 de tone pe lună, puteau reporni și două grupuri la Mintia. În tot acest timp, producția de energie este acoperită de centrala OMV Petrom de la Brazi și din import”, susține fostul lider sindical.
În Valea Jiului nu se întâmplă nimic bun. Și ultimele patru mine se vor închide, dar nu se pune nimic în loc. Avem 5.000 de șomeri, la care s-au mai adăugat în vară 1.500 după închiderea termocentralei Mintia. De fapt, sunt mulți mai mulți șomeri, dr statisticile nu vorbesc decât despre cei care primesc ajutor de șomaj. Restul sunt ai nimănui, pe Guvern nu-i mai interesează soarta lor. Este un dezastru care se petrece sub ochii indiferenți ai autorităților.
Cristian Iștoc, fost lider sindical la termocentrala Paroșeni
Valurile de restructurare nu au pus nimic în loc
În aproape două decenii, între anii 1997, când a început închiderea minelor, și 2019, populația zonei a scăzut de la 170.000 la circa 130.000 de locuitori. Oraşele din Valea Jiului au rămas fără singura sursă de venit, ceea ce a dus la explozia șomajului. Programele de restructurare au dus la pierderea a peste 40.000 de locuri de muncă dintre cele peste 45.000 existente în industria minieră, numărul persoanelor neangajate în rândul populației active depășind rata de 50% într-o perioadă scurtă de timp. De asemenea, în Valea Jiului, sunt peste 70.000 de persoane apte de muncă, dar care nu sunt angajate, dintr-un total de 98.500 de locuitori cu vârste între 15 și 65 de ani, potrivit statisticilor oficiale, arată o analiză realizată de compania PwC.
„Lucrăm deja de anul trecut la procedura de reorganizare a Complexului Energetic Hunedoara, folosind Ordonanţa 60. Numai că a durat foarte mult şi încă mai durează. Sper să o finalizăm într-o lună, o lună şi jumătate. Este vorba de separarea Termocentralei de la Paroşeni, împreună cu cele patru mine, într-o societate prin dare în plată către ANAF şi preluarea datoriilor, ştergerea datoriilor şi revenirea în circuitul economic prin Ministerul Energiei, şi Termocentrala de la Mintia către administraţia locală, Consiliul Judeţean sau Primărie.
Virgil Popescu, ministrul Energiei, 21 februarie 2021
În Valea Jiului, majoritatea locuitorilor au vârste de peste 45 de ani, iar în total, sunt 25.000 de angajați, din care mai mult de 40%, peste media națională, sunt în sectorul public.
Sistemul medical, o catastrofă
Cu o populație îmbătrânită, nevoile de asistență medicală sunt semnificative, numai că spitalele și clinicile locale se confruntă cu un deficit de cadre medicale. De exemplu, 90% dintre medicii de familie sunt pensionari sau se apropie de vârsta de pensionare și nu s-a reușit atragerea de specialiști tineri pe acest profil. Cu o medie de un medic la 520 de locuitori, un medic de familie la 2.829 de locuitori (conform statisticilor din 2018), Valea Jiului înregistrează un nivel cu mult mai scăzut față de situația din Regiunea Vest. De asemenea, faţă de un stomatolog la 1.060 de persoane, în Vale raportul este de un stomatolog la 2.771 de persoane.
Delincvența juvenilă este în creștere
Condițiile precare de viață a celor mai mulți dintre locuitorii fostelor orașe miniere a dus la creștere a delincvenței juvenile și la proliferarea fenomenelor sociale deviante - de la abandon școlar, abuz, violență domestică până la consum de droguri. Migrația puternică a locuitorilor în căutare de oportunități de muncă a generat creșterea numărului de copii provenind din familii separate, crescuți de rude și lipsiți de măsuri de protecție socială (peste 500 de copii cu vârste cuprinse între 0-19 ani, reprezentând aproximativ 2% din populația zonei la nivelul anului 2019). În Valea Jiului există un număr semnificativ de persoane care trăiesc în condiții precare și în afara pragului minimal de siguranță social. Pe de altă parte, ponderea persoanelor cu dizabilități (4,1% din populația totală a zonei) este mai mare comparativ cu situația din Regiunea Vest (3,8%) și chiar cu cea la nivel național (3,8%).
