x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Potop - Cosmarul ud al agriculturii

0
Autor: Florina Zainescu 27 Sep 2005 - 00:00
Potop - Cosmarul ud al agriculturii


2005 a fost un an de groaza pentru agricultorii autohtoni. Ploile, grindina si inundatiile le-au afectat culturile, i-au facut sa scoata mai multi bani din buzunar pentru intretinerea lor si au intarziat recoltatul. Dar si cumparatorii au de suferit, mai ales ca asista neputinciosi la cresterea preturilor. Singurii care profita sunt pescarii de ocazie care golesc iazurile de pestele altora.

ANALIZA
2005 a fost un an de cosmar pentru agricultorii autohtoni. Ploile, grindina si inundatiile le-au afectat culturile, i-au facut sa scoata mai multi bani din buzunar pentru intretinerea lor si au intarziat recoltatul. Dar si cumparatorii au de suferit, mai ales ca asista neputinciosi la cresterea preturilor.

Anul acesta, vita-de-vie a facut un preinfarct, dupa cum spune Bogdan Costachescu, director la Unicom Production. Cartofii fie au fost scosi din vreme, de frica ploilor, fie au putrezit in pamant. Rosiile, ardeii si vinetele au fost atacate de mana, iar productia de grau este slaba calitativ. Insa sunt si producatori care se pot lauda cu o recolta foarte buna: la prune si la pepeni. In plus, pescarii de ocazie profita de revarsarea iazurilor si vand captura de peste la preturi de dumping.

PIERDERI. Legumicultorii au fost si ei loviti din plin anul acesta. De exemplu, brailenii au inregistrat pierderi de 50% fata de anul trecut. "Ploile au inecat totul. Rosiile si ardeii s-au stricat inainte de a se coace. Am facut ceapa, dar si asta-i proasta. Preturile noastre n-au crescut fata de anul trecut si din acest motiv pietele au fost invadate de intermediari sau, in cel mai fericit caz, de comercianti de produse de import", se plang producatorii din Braila.

Bolile si daunatorii au afectat si legumele din Valcea. Mana cartofului si gandacul de Colorado au facut ravagii, diminuand productia de cartofi cu circa 30% fata de anul anterior. De asemenea, recolta de rosii este cu o treime mai mica decat anul trecut.

La Cluj, in ciuda faptului ca in judet exista zone foarte bune pentru cultivarea legumelor, oamenii nu mai sunt interesati sa investeasca in acest sector. Asa ca, desi 2005 este un an bun pentru legumicultorii din zona, acestia nu reusesc sa acopere necesarul de consum al judetului. "Am avut cam 9.000 de kilograme la hectar anul asta - mai putin cu 10% decat in 2004 - si recoltarea e inca in curs de desfasurare. Dar noi nu putem asigura necasarul judetului din productie proprie, asa ca in Cluj e intotdeauna o piata de desfacere buna pentru producatorii din sud", sustine Aurel Sabadus. In schimb, producatorii din sudul judetului Prahova nu prea au avut ce culege si duce pe piata.

Din cauza ploilor, a fost compromisa aproape toata productia de zarzavaturi. Numai cei care au solarii au mai salvat cate ceva. De aceea, pe piata preturile la legume sunt cu mult mai mari comparativ cu anul trecut. Dar sunt si legumicultori mutumiti, care au obtinut recolte mai bune in 2005 comparativ cu 2004: constantenii.

PLOUATE SI INGHETATE. La Urlati, ca si la Valea Calugareasca, nu s-au facut strugurii. In schimb, prune, mere si pere sunt din belsug. Primarul orasului, Marian Machitescu, este chiar incantat de productia de fructe, apreciind din acest punct de vedere anul ca fiind unul de exceptie. Dar daca prahovenii sunt fericiti, brailenii si constantenii au un an prost si la acest capitol. "Productia de fructe este cu 30%-40% mai mica decat anul trecut, iar calitatea lasa de dorit. Pomii au avut mai multe boli si am facut mai multe tratamente, ceea ce a implicat costuri imense, mult peste cele rezultate din productie. Una peste alta, 2005 a fost un an mai prost decat cel mai prost an pe care l-am inregistrat - 2004", a declarat Vasile Suraianu, seful DADR Braila. Pomicultorii clujeni au avut insa de luptat nu cu ploile, ci cu ninsoarea! "Situatia a fost destul de grea, pentru ca in primavara a dat zapada exact cand erau ciresii in floare. Asa ca anul acesta am avut cirese mici si putine, si au fost afectati si prunii, si caisii. Merii si perii, care au inflorit mai tarziu, au rod bun, dar in total avem cu aproape 40% mai putine fructe decat anul trecut", spune Aurel Sabadus. Din punct de vedere al fructelor, Valcea este cel mai bine reprezentata de prune si mere. Dar acestea au fost produse in cantitati mai mici cu 50% decat in anii trecuti. Daca anul trecut in curtea fabricii de sucuri Raureni puteai vedea munti de mere destinate industrializarii, acum conducerea fabricii se confrunta cu o lipsa acuta in acest sens. Si in Mehedinti, productia de fructe a fost distrusa in proportie de 60%, in special din cauza ingeturilor tarzii si precipitatiilor abundente.

VIN CU 25% MAI SCUMP
2005 a fost un an de infarct pentru viticultori. Grindina, ploile extrem de abundente si furtunile au cauzat viticulturilor pierderi la nivel national de peste 50% din potentialul culturii. Pierderile din industrie se cifrau, inainte de ultimele ploi, la 4.500 miliarde lei vechi. Judetul Vrancea - cel mai mare judet viticol din tara - a fost calamitat integral, productia putand atinge maximum 20%-30% din potential, conform datelor Patronatului National al Viei si Vinului. Si podgoriile din Dealu Mare si Oltenia au avut mult de suferit. "La ora actuala, se estimeaza o pierdere a productiei de circa 80%-90%", a declarat si Cristian Tudor, inginer oenolog la Rovit Valea Calugareasca. Si la Tohani productia 2005 se va situa undeva la jumatate comparativ cu cea de anul trecut. Daca in 2004 in zona podgoriilor din Dragasani se obtineau productii de 10 tone la hectar, in acest an acestea au scazut cu peste 60%, din cauza atacurilor de mana, fainare si putregai cenusiu. Nici viile din Mehedinti nu vor da prea mult rod, recolta fiind afectata in proportie de 50% de ploile acide si de mana.
Dar si aceste productii modeste s-au obtinut cu mari eforturi. "Anul acesta am cheltuit cam 54 de milioane de lei pentru intretinerea unui hectar de vie, mai mult decat dublu comparativ cu anul trecut, si a trebuit sa facem vreo sapte tratamente vitei, comparativ cu patru tratamente pe care le faceam in mod obisnuit", a declarat Ionel Vasile, director de marketing la Videlmar Urlati. Sunt insa si multi producatori mici care nu au avut bani sa realizeze toate tratamentele necesare. Rezultatul: nu vor scoate nici o cana de vin. Dar suferintele producatorilor vor fi resimtite si de consumatori. "Costurile mari de intretinere a plantatiilor si productia proasta vor face ca pretul vinului sa creasca in medie cu 25%", a declarat Basil Zarnoveanu, presedintele Asociatiei Exportatorilor si Producatorilor de Vin din Romania. Dar preturile vor creste mai mult la vinurile ieftine si mai putin sau aproape deloc la vinurile scumpe, pentru ca acestea sunt deja "piperate" pentru cumparatorul autohton.


Varza, mai scumpa de zece ori ca anul trecut


PRAHOVA. Un kilogram de varza a ajuns sa coste si 30.000 de lei
Comerciantii au profitat de recoltele slabe si au majorat imediat preturile. Varza nu a scazut sub 20.000 de lei pe pietele prahovene, si asta in cel mai fericit caz. Caci, de multe ori, aceasta a costat intre 25.000 de lei si 30.000 de lei. Anul trecut, un kilogram din acelasi produs costa 2.000-3.000 de lei. Nici la vinete, ardei sau rosii preturile nu sunt mai bune. Cauza este aceeasi: nu exista marfa la producatori. In opinia reprezentantilor DADR Cluj, anul acesta s-au inregistrat cele mai mari preturi la legume din ultimii ani. "Exista si persoane care cumpara dintr-o piata cu un pret si vand in alta mai scump. Nu avem ce le face, ca sunt societati comerciale, este o piata libera. Dar si oamenii gresesc. De exemplu, in Cluj, castravetii s-au terminat de mult, iar gospodinele abia acum se apuca sa puna muraturi. Pai, de ce nu pun castraveti murati in iunie-iulie, cand e mic pretul? Acuma, toamna, cum cererea e mare, bineinteles ca si preturile urca", crede inginerul Aurel Sabadus.

IMPORTURI. In pietele din Ramnicu Valcea, legumele si fructele se gasesc din belsug. Cartofi, rosii, ardei, vinete, mere, prune si struguri, amestecate, care de provenienta autohtona, care din import, mai exact din Turcia. Se vede imediat diferenta intre cele romanesti si cele din import. Ultimele sunt mari, frumoase si lucioase, dar au si preturi pe masura, de regula cu 50% mai mari decat cele autohtone. Valcenii prefera insa sa consume fructe autohtone deoarece, spun ei, cele din import sunt frumoase, dar nu au gust, pentru ca sunt pline de ingrasaminte. Insa cu ce pret?! Fructele s-au scumpit foarte mult, au devenit, practic, inaccesibile. In urma cu patru luni, un kilogram de prune costa 15.000 de lei, iar acum pretul sare de 30.000 de lei. Strugurii de masa sunt si ei o delicatesa, pretul unui kilogram de struguri de masa sarind de 40.000 de lei. Si rosiile, ardeii si vinetele s-au scumpit cu cateva mii de lei. Astfel, daca in iunie un kilogram de ardei era de 10.000 de lei, acum acesta este de 20.000 de lei. Dar cartofii s-au ieftin cu circa 2.000 de lei. Marian Leonte, directorul Administratiei Pietelor Pitesti, spune ca preturile pietei s-au majorat substantial fata de anul trecut. "Este o mare crestere pentru bietul consumator. Si din cauza ploilor, care au distrus mai mult de jumatate din legume si fructe, este posibil ca preturile sa mai creasca", a spus acesta. Daca in 2004, pitestenii cumparau rosiile cu 10.000-15.000 de lei, anul acesta, kilogramul sare de 25.000 de lei. De asemenea, cartofii, ceapa, ardeii, merele si prunele sunt mai scumpe acum cu 4.000-5.000 de lei per kilogram, fata de anul trecut. Strugurii s-au scumpit cel mai mult, cu vreo 15.000-20.000 de lei, si au devenit produse de lux.

PRETURI TRIPLE. Pe pietele din Mehedinti practic nu exista rosii, ardei, vinete sau cartofi din productia proprie a judetului. Legumele sunt aduse din alte judete, iar preturile s-au triplat. Rosiile au ajuns si la 35.000 de lei kilogramul, gogosarii sunt si 40.000 de lei, iar castravetii 15.000 de lei. Cartofii sunt adusi cu masinile de bisnitarii din alte judete, iar pretul lor este dublu, ajungand si la 25.000 de lei kilogramul. Pe tarabe nu se gasesc decat struguri din import care costa 50.000 de lei/kg.

PAGUBE
Pagubele suferite de agricultura romaneasca in urma inundatiilor ajung la peste 200 de milioane de euro. "Estimarile din ultimele zile arata ca se mai adauga 32.000 de hectare de terenuri agricole afectate la cele 500.000 de hectare de terenuri afectate de inundatii in cele sase reprize din aprilie pana in prezent. Cea mai mare suprafata afectata este la porumb, de circa 18.000 de hectare, urmand culturile de floarea-soarelui. Cu toate acestea, ne asigura necesarul intern de ulei si putem inclusiv exporta", a declarat Gheorghe Flutur, ministrul Agriculturii. El a mai spus ca sunt probleme la productia de cartofi in privinta cantitatilor recoltate, in timp ce la grau exista necesarul pentru asigurarea painii. "Ar fi trebuit la vremea aceasta sa avem 1,5-1,6 milioane de hectare arate, dar din cauza ploilor in sud nu se poate ara", a explicat Gheorghe Flutur. (Elena Stan)

INUNDATIILE ADUC FOAMETE
Ploile abundente din aceasta vara, care au maturat case si au distrus mii de gospodarii, isi fac simtit efectul si in aceasta toamna. Viiturile au afectat hectare intregi de culturi agricole, recolta fiind compromisa mai mult de jumatate. Productia legumelor si fructelor este dezastruoasa in acest an, comparativ cu anul 2004, cel putin asa arata statistica facuta pana in momentul de fata de conducerea Directiei Agricole Arges. Productia de grau a scazut cu 70%-74% comparativ cu 2004, cea de orz cu 70%-75%, cea de porumb cu 70%, iar cea de floarea-soarelui cu 72%-76%. In acelasi timp, recolta de cartofi este diminuata cu 88%-90% si cea de legume cu 85%-87%. Nici la fructe situatia nu este mai roz: productie diminuata cu 70% la prune, 60% la mere, 78% la pere si 70% la struguri. "Inca nu putem estima pierderile, pentru ca merele inca nu s-au cules, dar se vede cu ochiul liber ca fructele sunt putine dar si stricate", a declarat Mihai Coman, director Statiunea Pomicola Maracineni. (Elly Cirstea)

PEPENI DIN BELSUG
Anul 2005 a fost bogat in ceea ce priveste pepenele verde, producatorii practic au dat lovitura. Pietele, trotuarele, gramezi de lubenite scoase unde este circulatia mai mare, producatorii de pepene verde au invadat orasele din Mehedinti, iar consumatorii au cumparat fara mila fructul dulce si rosu. "Am dat lovitura anul acesta, am avut 10 hectare de lubenita si am avut o productie puternica. Pretul a fost bun, am avut noroc ca fructele nu s-au prea facut anul acesta, fapt ce i-a impins pe oameni sa cumpere lubenitele ca pe painea calda. Castigul a fost mare, nu am facut inca un calcul, dar bani s-au facut peste asteptari", a declarat Marian Fratila, vanzator din Cujmir.

SPECULANTII UMFLA PRETUL CARTOFILOR
Productia de cartofi, varza si rosii este un dezastru. "Daca au venit mai multe randuri de inundatii, cartofii au fost acoperiti cu mai multe straturi de mal. Chiar daca ne chinuim si ii scoatem, cu siguranta sunt putrezi", a comentat Dima Sandu, producator de legume fructe. "Sunt foarte multi speculanti, care vor profita de ocazie si vor face tot posibilul sa scoata din buzunarele oamenilor cat mai multi bani pentru proviziile de iarna. Daca acum mai poti cumpara kilogramul de cartofi cu 7.000- 20.000 de lei, peste o luna nimeni nu va vinde cu mai putin de 15.000 de lei kilogramul", spune Gheorghe Ioana, vanzatoare in piata Crangasi din Bucuresti. In timp ce reporterul nostru aduna date de pe la producatori, in piata s-a iscat un scandal monstru pentru o masa pe care certaretii doreau sa isi vanda cartofii. "Venim de la cateva sute de kilometri si avem foarte multa marfa. Am venit in Bucuresti sa vindem cu cat putem barabulele si sa mergem cu banii acasa, pentru a ne reconstrui casele si gospodariile pe care ni le-a luat apa", a explicat vanzatoarea Ionescu Maria. (Elena Stan)

Pagini realizate cu ajutorul corespondentilor Jurnalului National: Nicoleta Butnaru (Braila), Elena Stanciu (Cluj), Nina Marcu (Prahova), Octavian Herta (Valcea), Mariana Craciun (Constanta), Gabriela Mladin (Targu-Jiu), Alin Claudiu (Mehedinti)
Citeşte mai multe despre:   special,   anul,   declarat,   piata,   trecut,   s-au,   preţurile,   producţia,   preţul,   fructe,   cartofi,   comparativ

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Tragedia de la Onești, analizată de veterani din Poliție  

Tragedia de la Onești, analizată de veterani din Poliție  
Galerie Foto Intervenția eșuată de la luarea de ostatici din Onești va avea efecte dezastruoase pe termen lung, dacă nu se schimbă urgent modalitatea de pregătire a polițiștilor și maniera în care sunt comunicate...

Medici: Pierdem vieți care pot fi salvate! STOP discriminării pacienților!

Medici: Pierdem vieți care pot fi salvate! STOP discriminării pacienților!
Peste 40.000 de morți în plus au fost, în România, în 2020, față de 2019, potrivit datelor statistice, și doar o treime dintre aceste decese în exces sunt atribuite infecțiilor cu SARS-CoV-2. Grosul provine...

Cum arată „Cartierul Elena Udrea”, construit la Cluj

Cum arată „Cartierul Elena Udrea”, construit la Cluj
Galerie Foto Adrian Alexandrov, soțul fostului ministru PDL al Dezvoltării și Turismului, a intrat, anul trecut, ca acționar majoritar într-o companie care a funcționat ca societate pe acțiuni la purtător și care este...

CNAIR nu poate ţine ritmul cu gogoşile electorale ale PNL. 1 metru/oră, viteza autostrăzilor promise de PNL

CNAIR nu poate ţine ritmul cu gogoşile electorale ale PNL. 1 metru/oră, viteza autostrăzilor promise de PNL
Galerie Foto Pariul electoral al PNL că în România se vor inaugura 3.000 de kilometri de autostrăzi şi drumuri extreme până în 2030 este contrazis puternic de realitate. Deşi ar trebui să termine în fiecare an 300 de...

Campaniile pentru prezidențiale, covor roșu spre pușcărie

Campaniile pentru prezidențiale, covor roșu spre pușcărie
Corupția mustește în campaniile pentru alegerile prezidențiale la Paris și în Micul Paris. Nicolas Sarkozy și Traian Băsescu au ajuns în cele mai înalte funcții publice ale statului francez și român...

Din ciclul “Și eu, acum, ce mă fac, dacă am rămas fără coledzi?”. Simplu, te angajezi la Parlament. Consilier sau director

Din ciclul “Și eu, acum, ce mă fac, dacă am rămas fără coledzi?”. Simplu, te angajezi la Parlament. Consilier sau director
Galerie Foto Nimic nu se pierde, totul se transformă, spune un vechi proverb românesc. Asta pare să fie și regula nescrisă care funcționează la nivelul Parlamentului și al Guvernului României. Un deputat și un senator,...

SPP bagă 3,2 milioane de euro în avioane fără pilot. Bodyguarzii demnitarilor se pregătesc pentru dezastre

SPP bagă 3,2 milioane de euro în avioane fără pilot. Bodyguarzii demnitarilor se pregătesc pentru dezastre
Galerie Foto Serviciul de Protecție și Pază a contractat, luna trecută, aeronave fără pilot, un punct mobil autonom de comandă și un complet de balize luminoase portabile, pentru care va plăti suma de 3,2 milioane de euro....

Inima, o „baterie” care lansează stimuli electrici 

Inima, o „baterie” care lansează stimuli electrici 
Galerie Foto Mulţi au tulburări de ritm ale inimii, stare destul de greu de ţinut în frâu de cardiologie. Cunoscutul cardiolog Gabriel Tatu-Chiţoiu, șef departament la Spitalul de Urgenţă Floreasca, ne spune care este...

Polivalenta de la Tulcea, pariul lui Cîţu pentru relansarea economiei

Polivalenta de la Tulcea, pariul lui Cîţu pentru relansarea economiei
Galerie Foto Guvernul se laudă cu un program de investiţii ambiţios, alocând pentru susţinerea lui 61,4 miliarde de lei. O listă cu nu mai puţin de 160 de proiecte publice este promisiunea Guvernului condus de Florin Vasile C

Ca pe vremea PDL. Guvernul Orban a „spart” peste un miliard pe săli de sport și bazine de înot, în anul pandemiei

Ca pe vremea PDL. Guvernul Orban a „spart” peste un miliard pe săli de sport și bazine de înot, în anul pandemiei
Galerie Foto Anul 2020, cunoscut drept anul pandemiei de SARS-CoV-2, în care toate resursele financiare au fost, teoretic, alocate pentru adoptarea măsurilor de combatere a răspândirii COVID-19, precum și pentru diminuarea...

Rețeta de succes a familiei unui liberal celebru. Ghinion în alegeri, noroc la numiri

Rețeta de succes a familiei unui liberal celebru. Ghinion în alegeri, noroc la numiri
Galerie Foto S-a terminat cu pilele, relațiile și cumetriile în funcțiile publice. Cel puțin asta se înțelege din retorica pe care USR-PLUS, dar mai ales PNL o au, încă din campania electorală, dar și după, când...

Activitatea DNA în 2020, mai dezastruoasă decât se invocă pentru desființarea SIIJ. Rată de achitare de 50%

Activitatea DNA în 2020, mai dezastruoasă decât se invocă pentru desființarea SIIJ. Rată de achitare de 50%
Galerie Foto Guvernul Cîțu și o parte a majorității parlamentare vor să desființeze Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), acuzând, printre altele, și lipsa de „productivitate” a celor șapte...

Croitoria surorii lui Dan Barna, vizată de ancheta DLAF, și-a cerut falimentul. Finanțele au executat silit toate utilajele

Croitoria surorii lui Dan Barna, vizată de ancheta DLAF, și-a cerut falimentul. Finanțele au executat silit toate utilajele
Galerie Foto Tribunalul Sibiu a admis, în plină campanie electorală pentru alegerile parlamentare, cererea formulată de asociația fondată de sora lui Dan Barna, președinte USR și actual vicepremier, Gabriela Raluca Popa, de...
Serviciul de email marketing furnizat de