x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Povestitorul sau omul orchestră

Povestitorul sau omul orchestră

de Loreta Popa    |    05 Dec 2007   •   00:00
Povestitorul sau omul orchestră

 Directorul Institutului de Etnografie şi Folclor "Constantin Brăiloiu", Sabina Ispas, ne-a condus pe firul Ariadnei spre acele vremuri cănd se spuneau poveşti la gura sobei…

 Directorul Institutului de Etnografie şi Folclor "Constantin Brăiloiu", Sabina Ispas, ne-a condus pe firul Ariadnei spre acele vremuri cănd se spuneau poveşti la gura sobei… "Fenomenul povestitului este un lucru dintre cele mai complexe şi importante pentru ceea ce se cheamă transmiterea informaţiei, a mesajelor care au funcţie de model, pentru constituirea legăturii in cadrul societăţii tradiţionale, pentru instituirea unor relaţii de grup armonioase şi de colaborare", spune Sabina Ispas. "Contrar tuturor prejudecăţilor, fenomenul povestitului nu era rezervat doar copiilor. Basmul fantastic, basmul nuvelistic, basmul cu animale sunt numai trei dintre speciile majore ale naraţiunii tradiţionale care au in cultura romănească repertorii deosebit de bogate".


OBICEI TRADIŢIONAL. "In Romănia, continuă Sabina Ispas, povestitul este atestat atăt cu funcţie ceremonială, căt şi cu funcţie rituală, şi in ultimii două sute de ani cu funcţii de divertisment. Funcţia rituală a povestitului este explicit prezentată intr-un basm care ne spune că inainte exista acest obicei tradiţional, menţionat in multe alte culturi, nu numai in cultura romănească, cănd călătorului care cerea găzduire, mai ales peste noapte, i se solicita să spună o poveste. Aşadar, unui călător sosit la o casă i s-a cerut să spună un basm. El nu a ştiut să povestească. Atunci nu a fost primit in casă, ci a fost lăsat afară, in tindă. Era destul de frig, iar el nu a putut să doarmă şi in timpul nopţii a văzut cele trei poveşti pe care le spuseseră inaintea lui cei din casă cum se ţineau de mănă şi inconjurau casa asemeni unor cercuri de foc care protejau casa respectivă de orice fel de intruziune a forţelor care ar fi putut să facă rău".


RECREARE. "In toate localităţile care duceau o viaţă tradiţională in Romănia erau povestitori recunoscuţi, personalităţi care afară de faptul că deţineau repertorii deosebite aveau şi calităţile necesare unui bun povestitor", mai afirmă Sabina Ispas. "Basmul in general nu se spune ca o poezie, nu se invaţă pe dinafară. Fiecare basm povestit este o recreare a acelui subiect. Niciodată nu este la fel, iar povestitorul este un fel de om-orchestră, o personalitate inzestrată cu foarte mult talent dramatic, pentru că el trebuie să reprezinte diferenţiat caracterele tuturor eroilor basmului respectiv, trebuie să fie foarte sugestiv atunci cănd exprimă confruntările dintre protagonişti, de aceea este un mim bun şi utilizează calităţile vocale deosebit."


DETALII. "Uneori, un asemenea basm, mai ales basmul fantastic, are o desfăşurare foarte amplă, basmul cu animale, cel in care animalele imbracă din caracteristicile omului şi se poartă asemeni lui, raportăndu-se bineinţeles, şi ia particularităţile fiecărei specii in parte, afirmă Sabina Ispas. "Asta face ca această specie a basmului să fie de dimensiuni mai mici. Basmul nuvelistic este un basm in care miraculosul are aceeaşi extindere şi autoritate ca in basmul propriu-zis, personajele sunt oameni obişnuiţi şi evenimentele se desfăşoară asemeni intămplărilor caracteristice nuvelelor, de aceea i se spune basm nuvelistic, dar asta nu inseamnă că lipseşte componenta fantastică, pentru că altfel nu ar mai fi incadrată in naraţiunea respectivă, a basmului… Basmul propriu-zis sau fantastic este cel in care lumea noastră o imagine in lumea lor paralelă. Basmul fantastic se caracterizează printr-un anume tip de luminozitate, legile după care se conduce şi lumea asta, dar mai ales lumea paralelă, lumea in care ajung eroii in diverse circumstanţe, lumea aceea are alte legi fizice, chimice, biologice, care sunt legile acelei lumi şi nu creează senzaţia de spaimă sau de neobişnuit. Basmul are ca sarcină tocmai transmiterea unui mesaj de echilibru şi de lumină, indiferent dacă eroii se confruntă cu personaje pe care in principiu le numim negative. In centrul basmului există un erou care işi schimbă statutul, poziţia. Dacă un cuplu de impăraţi nu avea copii, venea cineva şi ii dădea impărătesei să mănănce dintr-un fruct extraordinar, un măr special, o rodie, de obicei fructele acestea nefiind oarecari, ci ele conţinănd componenta germinativă. Sau dintr-un peşte, o mreană, peştele fiind legat de fecunditate. In alte situaţii nu este un cuplu, ci o femeie văduvă, o femeie singură, care inghite un bob de piper, celebrul Pipăruş Pătru, avem acelaşi principiu, sămănţa care germinează, dar care substituie, inlocuieşte componenta masculină. Rezultatul este naşterea miraculoasă. Aşadar eroul de basm este conceput in condiţii speciale. Atenţie, de obicei este conceput in afara autorităţii masculine şi asta plasează basmul intr-o sferă deosebită, putem discuta mult despre absenţa componentei masculine in conceperea eroului de basm", a incheiat Sabina Ispas, directorul Institutului de Etnografie şi Folclor "Constantin Brăiloiu".


● Poveşti de Moş Nicolae ● Moş Nicolae işi scutură barba ● Jucăriile tradiţionale ● Cum se face o poveste? ● Povestitorii sunt uneori pămănteni, alteori devin zei… ● Pieptenele Sfăntului ● Scrieţi o scrisoare lui Moş Crăciun!

×
Subiecte în articol: ediţie specială basmul basm sabina ispas