Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Urmează o săptămână cu o importanță politică maximă. Coaliția de guvernare se mai ține într-un singur fir de păr, afirmă surse guvernamentale, iar un eventual refuz al premierului Ilie Bolojan de a se prezenta în fața Parlamentului, mâine, când a fost convocat de grupul PSD, ar putea arunca în aer scena politică. Relația dintre social-democrați și premier a ajuns la un nivel atât de jos, încât lucrurile o pot lua razna în orice moment. Iar criticii șefului Executivului au alcătuit o listă de acțiuni directe ale lui Ilie Bolojan cu sfidarea partenerilor de guvernare care au adus lucrurile într-o situație mai mult decât sensibilă. Se vorbește despre măsuri economice, despre numiri politice și despre încăpățânarea premierului. Iar cartoful cel mai fierbinte îl reprezintă legea privind pensiile magistraților, pe care Bolojan o vrea trecută, din nou, de Parlament, exact în forma în care a căzut la CCR. Acest lucru l-ar putea costa funcția, deoarece social-liberalii îi cer să plece acasă, iar PNL să desemneze un alt prim-ministru.
Premierul Ilie Bolojan este convocat, pentru „Ora Guvernului”, în ședința de mâine, de la ora 16.00 a Camerei Deputaților, pentru a da socoteală cu privire la retragerea trupelor americane din România, precum și cu privire la lipsa de reacție a Guvernului și la implicațiile asupra angajamentelor strategice ale României. Convocarea șefului Executivului a fost făcută de către grupul parlamentar al PSD din Camera Deputaților.
Prim-ministrul ar trebui, cu acest prilej, să prezinte evaluarea Guvernului privind impactul acestei decizii de retragere a trupelor SUA asupra securității naționale și regionale, măsurile întreprinse pentru menținerea angajamentelor din Parteneriatul cu Statele Unite ale Americii și modul de coordonare interinstituțională între Guvern, Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Afacerilor Externe pe acest subiect.
Surse politice afirmă că Ilie Bolojan nu ar dori să se prezinte în fața Parlamentului la solicitarea PSD, dar și faptul că liberalii caută să găsească anumite chichițe juridice pentru a crea un artificiu legal prin care premierul să poată evita prezența în fața Parlamentului, în aceste circumstanțe.
Conform articolului 8 al Legii răspunderii ministeriale nr. 115/1999, „constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani refuzul nejustificat al unui membru al Guvernului de a prezenta Camerei Deputaților, Senatului sau comisiilor parlamentare ale acestora informațiile și documentele cerute de acestea în cadrul activității de informare a Parlamentului de către membrii Guvernului”.
Explozie de acuzații
Începe, așadar, o săptămână crucială pe plan politic, într-o perioadă în care relațiile din interiorul Coaliției de guvernare se află la cel mai de jos nivel de la constituirea actualei majorități. PSD și premierul Ilie Bolojan sunt la cuțite.
Bolojan este acuzat că are o mentalitate dictatorială și este caracterizat a fi de o încăpățânare ieșită din comun, care ar putea distruge actuala Coaliție de guvernare. Criticii actualului premier au alcătuit chiar și o listă a acțiunilor lui Ilie Bolojan care au adus lucrurile la un punct de „fierbere”.
Unul dintre punctele de pe această listă constă în majorarea cotei de TVA de la 19% la 21%. În campania electorală pentru alegerile prezidențiale din acest an, Nicușor Dan promitea în scris că, în mandatul său la Palatul Cotroceni, nu va fi majorată cota de TVA.
Ei bine, prima măsură majoră pe care a luat-o Guvernul Bolojan în primul pachet al legilor austerității asumat în fața Parlamentului a fost exact pe contrasensul promisiunii scrise a președintelui, respectiv cota de TVA a fost majorată. La nivelul Coaliției, între PSD, pe de o parte, și Ilie Bolojan, PNL și USR, pe de altă parte, a avut, astfel, loc prima divergență majoră. Social-democrații au afirmat că majorarea cotei de TVA putea fi evitată dacă s-ar fi adoptat în România impozitarea progresivă.
Și președintele României, Nicușor Dan, a apreciat că se puteau găsi alte soluții pentru reducerea deficitului bugetar.
De altfel, primul pachet al austerității a conținut și alte măsuri impuse de Ilie Bolojan fără să se consulte cu partenerii de guvernare, cum ar fi impunerea plății contribuției CASS de către mamele aflate în concediu maternal, pentru personalul monahal sau pentru foștii deținuți politici. Iar un semn clar al rupturii dintre PSD și Ilie Bolojan pe acest subiect a fost acela că social-democrații au inițiat și promovat în Parlament legi care să corecteze aceste măsuri.
#rezist s-a mutat din Piața Victoriei în Palatul Victoria
O chestiune contondentă care a răcit relațiile din interiorul arcului guvernamental o reprezintă numirile făcute de Ilie Bolojan a unor personaje din siajul mișcării #rezist la Palatul Victoria.
Spre exemplu, Ilie Bolojan și-a construit o agendă proprie ca manager al echipei guvernamentale, impunând atât partidului său propriu, cât și partenerilor de guvernare numirea unor membri ai Guvernului. Cum ar fi numirea lui Dragoș Pîslaru în funcția de ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, pe locul atribuit Partidului Național Liberal. Asta, cu toate că Dragoș Pîslaru este fost membru USR, fost membru USR-PLUS și membru al partidului progresist REPER, înființat de Dacian Cioloș. Pîslaru este un politician cu poziții anti-PSD, care face parte dintr-un Guvern în care, teoretic, PSD este cel mai important partid component.
În aceeași manieră, Ilie Bolojan l-a impus pe afaceristul Dragoș Anastasiu în funcția de viceprim-ministru independent, însărcinat cu reformarea companiilor de stat. Anastasiu este, de asemenea, cunoscut cu viziuni anti-PSD. Acesta a fost nevoit să demisioneze din funcția de membru al Executivului, după ce, în spațiul public, au apărut documente din care rezultă că afaceristul a făcut o înțelegere cu procurorii DNA pentru a scăpa de o acuzație penală de dare de mită, prin mituirea, în mod repetat, a unei funcționare a ANAF care avea în analiză și control o companie a lui Dragoș Anastasiu.
Ilie Bolojan a sfidat încă o dată partenerii din PSD când a numit-o pe Nadina Ioana Dogioiu în funcția de purtător de cuvânt al Guvernului, dar și de secretar de stat. Dogioiu s-a remarcat ca un jurnalist cu viziuni anti-PSD, iar, cu doar câteva luni înainte de numire, a avut o serie de editoriale și postări pe rețelele de socializare în care i-a jignit, în mod repetat, pe președintele SUA, Donald Trump, dar și pe vicepreședintele american, J.D. Vance. Iar acțiuni de același tip au fost reluate, săptămâna trecută, când Ilie Bolojan a propus-o pentru ocuparea funcției de vicepremier independent lăsată vacantă de către Dragoș Anastasiu pe activista progresistă Oana Gheorghiu, o participantă activă la mitingul #rezist din Piața Victoriei, din 10 august 2018. Oana Gheorghiu, asemenea Nadinei Ioana Dogioiu, a scris, în mod repetat, pe rețelele de socializare, postări jignitoare la adresa președintelui american Donald Trump. PSD l-a interpelat public pe Ilie Bolojan, cerându-i ferm să retragă această nominalizare, însă premierul și-a sfidat și de această dată partenerul de guvernare. Mai mult, numirea Oanei Gheorghiu a fost făcută fără ca Ilie Bolojan să se fi consultat în prealabil cu partidele aflate la guvernare, încălcând, astfel, o prevedere expresă din Acordul de constituire a Coaliției.
Liniște totală pe interimatul prelungit nelegal
Povestea demisiei, interimatului și a numirii unui vicepremier independent atinge și o problemă de legalitate, semnalată, în mai multe rânduri, de ziarul nostru, dar care a rămas fără răspuns până în acest moment. Conform Codului Administrativ, dar și Legii privind organizarea și funcționarea Guvernului, în caz de demisie a unui membru al Guvernului, funcția vacantă poate fi ocupată doar de un alt membru al Guvernului, în calitate de interimar, pentru o perioadă de maximum 45 de zile calendaristice.
Ilie Bolojan a preluat interimar funcția de vicepremier independent lăsată vacantă de către Dragoș Anastasiu, însă interimatul de 45 de zile a expirat la data de 27 septembrie 2025. Abia în 29 octombrie 2025, Bolojan a făcut nominalizarea Oanei Gheorghiu pentru acest post, ceea ce înseamnă că premierul a încălcat legea, ocupând, fără temei juridic, o funcție de viceprim-ministru timp de 30 de zile.
„Cartoful fierbinte” al pensiilor magistraților s-ar putea solda cu o moțiune de cenzură
Cartoful cel mai fierbinte al disputelor din interiorul Coaliției de guvernare îl reprezintă, însă, pachetul al doilea și al treilea al austerității. Ilie Bolojan a intrat în conflict atât cu primarii PSD, cât și cu cei ai PNL și ai UDMR, mai ales odată cu adoptarea OUG 52/2025.
Însă cea mai spinoasă problemă din Coaliție o reprezintă legea privind pensiile de serviciu ale magistraților. La data de 1 septembrie 2025, Ilie Bolojan, ignorând atât opiniile specialiștilor și chiar îndemnurile președintelui României, Nicușor Dan, acesta a angajat răspunderea Guvernului în fața Parlamentului pe acest pachet în care a redus termenele tranzitorii pentru majorarea vârstei de pensionare la 65 de ani, în sensul ca această tranziție să se facă în 10 ani, a majorat vechimea în funcție obligatorie la 35 de ani și a redus cuantumul pensiilor de serviciu de la 80% din ultimul venit brut încasat înainte de pensionare, la 70% din ultimul venit net înainte de pensionare.
Aceste măsuri încalcă deciziile CCR anterioare, însă nici justificarea adoptării lor nu stă în picioare. Guvernul a invocat necesitatea îndeplinirii unui jalon PNRR, însă acel jalon a fost deja îndeplinit printr-o reformă adoptată în anul 2023. Ceea ce a rămas neîndeplinit este partea din jalon referitoare la impozitarea pensiilor magistraților, impozitare care a căzut la Curtea Constituțională. Legea lui Bolojan nu se referă la această problemă. Mai mult, actul adoptat în septembrie a picat la CCR, pe formă, deoarece Guvernul nu a așteptat avizul obligatoriu al CSM, înainte de adoptare.
Guvernul, confundat cu CJ Bihor
În aceste condiții, PSD a propus înființarea unui grup de lucru la nivel parlamentar, în cadrul căruia să aibă loc dezbateri la care să participe și reprezentanții sistemului judiciar. Asta, deoarece trebuie să fie scrisă o lege a pensiilor magistraților care să nu mai pice la Curtea Constituțională pe fond, Ilie Bolojan s-a opus, însă, acestui demers și dorește să își angajeze, din nou, răspunderea în fața Parlamentului pe exact același text de lege, cu diferența că, de această dată, va aștepta avizul obligatoriu de la CSM.
Social-democrații l-au avertizat, însă, pe premier, că, dacă legea va pica din nou la Curtea Constituțională, iar România va pierde din acest motiv fonduri europene, Ilie Bolojan trebuie să plece acasă. PSD nu exclude nici posibilitatea inițierii unei moțiuni de cenzură sau retragerea din arcul guvernamental.
Surse politice afirmă că Ilie Bolojan acționează ca și cum ar deține, prin PNL, majoritatea absolută în Guvern. Social-democrații îl acuză că se comportă ca și cum ar conduce Consiliul Județean Bihor.
Diferența este că, în vara anului trecut, Ilie Bolojan câștiga alegerile pentru funcția de președinte al Consiliului Județean Bihor cu un scor de 57,14% din voturi, în timp ce PNL obținea majoritatea la nivelul Consiliului Județean Bihor cu 50,87% din voturi. În schimb, altfel au stat lucrurile la alegerile parlamentare din data de 1 decembrie 2024. De această dată, PSD a câștigat cele mai multe procente – 22,3% la nivel național, în timp ce PNL a ieșit abia pe locul al treilea, cu 14,28%. În Legislativul actual, PSD are, în acest moment, cel mai numeros grup parlamentar (129 de aleși, din care 93 sunt deputați, iar 36 sunt senatori). PNL are doar 73 de parlamentari (51 de deputați și 22 de senatori). În această conjunctură, social-democrații arată că vor să continue această Coaliție, dar fără Ilie Bolojan premier, iar PNL ar trebui să-i retragă sprijinul politic și să nominalizeze un alt prim-ministru.
Nicușor Dan își încalcă promisiunea electorală. Președintele se implică partizanat în campania pentru București
Nici Nicușor Dan nu stă mai bine la capitolul „sfidare”. Președintele României a îmbrăcat, din nou, haina politică și a participat, ieri, la ceremonia de oficializarea candidaturii pretendentului progresist la funcția de primar general al Capitalei.
Mai exact, Nicușor Dan s-a aflat, ieri, la sediul USR, unde a fost lansată candidatura lui Cătălin Drulă, sfidând atât rigorile constituționale, cât și partenerii de guvernare ai celor de la USR. Asta, în condițiile în care atât PSD, cât și PNL participă la scrutinul din 7 decembrie 2025 cu propriii candidați.
Conform articolului 84 din Constituție, „în timpul mandatului, președintele României nu poate fi membru al unui partid și nu poate îndeplini nicio altă funcție publică sau privată”. De altfel, în campania sa electorală prezidențială, Nicușor Dan a promis, pe lângă faptul că nu se va majora cota de TVA, și nu se va implica în alegerile pentru Primăria Capitalei.
Participarea președintelui la ceremonia lansării candidatului progresist Cătălin Drulă a fost imediat taxată. Liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, a scris pe contul său de socializare că Nicușor Dan este „președintele #rezist al României”. „Orice echilibru pe care trebuie să-l ofere președintele, obligat de Constituție, e călcat în picioare. Constituția a ajuns o hârtie fără nicio valoare. Reziștii vor să pună stăpânire pe țară. Pentru că au președintele lor, căruia nu-i pasă de nimic. Cred că, la fel ca Bolojan, întinde prea mult coarda. Iar coarda se poate rupe când le e lumea mai dragă”, scrie senatorul social-democrat.
Citește pe Antena3.ro
