Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
BNS nu participă la protestele anunțate de celelalte patru confederații sindicale, dar i-a adresat președintelui o scrisoare deschisă care conține analiza la zi a situației economice a României. Sindicatele subliniază faptul că ne aflăm într-un moment de maximă vulnerabilitate economică și socială pentru România, caracterizat de suprapunerea unor crize multiple, interne și externe, care riscă să afecteze profund stabilitatea macroeconomică și coeziunea socială. Din aceleași motive vor ieși în stradă, pe 28 aprilie, celelalte patru confederații sindicale.
BNS îl cheamă în ajutorul României pe președintele Nicușor Dan, amintindu-i de avertismentele venite din partea instituțiilor financiare internaționale, inclusiv conducerea Fondului Monetar Internațional, care a redus prognoza de creștere economică a României la 0,7% pentru 2026, față de 1,4%, cât era estimarea inițială, din toamna trecută, indică o perioadă dificilă pentru economiile emergente, cu presiuni suplimentare asupra inflației, costurilor de finanțare și creșterii economice.
„În plan intern, România se confruntă cu dezechilibre macroeconomice majore. Țara noastră înregistrează în prezent cel mai ridicat deficit bugetar din Uniunea Europeană, fiind vizată alături de alte nouă state europene de procedura de deficit excesiv. În același timp, România este «campioana» în UE la rata inflației (9,9% în martie 2026, INS). Acest lucru erodează zilnic puterea de cumpărare a populației și veniturile salariaților și ale pensionarilor, pe medie puterea de cumpărare a salariul mediu scăzând cu aproape 7% în ultimul an”, arată BNS, într-o scrisoare deschisă către președintele României.
În acest context 100% defavorabil, ne împrumutăm în continuare, la cele mai mari dobânzi din UE, apropiate de niveluri specifice economiilor încadrate în categoria „junk”, în condițiile în care România nu se află oficial în această categorie de risc - mai arată sindicatele, care atrag atenția asupra faptului că se înregistrează și o creștere alarmantă a poverii datoriei publice, în special prin prisma cheltuielilor cu dobânzile.
„Dacă în anul precedent acestea s-au ridicat la peste 50 de miliarde de lei, estimările BNS pentru anul în curs indică o creștere la circa 70 de miliarde de lei, fără ca în spațiul public să existe dezbateri consistente sau soluții concrete pentru reducerea acestor costuri. În paralel, observăm o serie de angajamente financiare majore asumate de statul român în condiții insuficient transparente. Negocierile privind împrumuturi externe, inclusiv cele în valoare de aproximativ 16,7 miliarde de euro prin programul european SAFE, fără ca acestea să aducă vreun beneficiu pentru economia românească sau să creeze suficiente locuri de muncă, ceea ce ridică semne de întrebare legitime, în absența unor clarificări”, mai arată BNS.
Parlamentul a renunțat la exercitarea atribuției de control
Pe lângă aceste împrumuturi, România mai are o datorie și la Banca Mondială, în valoare de 650 de milioane de dolari, despre care nici măcar nu se cunosc detalii. Pe acest fond se înregistrează și o slăbire a mecanismelor instituționale de control și echilibru, inclusiv în privința politicilor monetare și a relației dintre autoritățile statului, precum și de lipsa unor dezbateri publice reale asupra direcției economice a țării, spune BNS, care constată că Parlamentul României, ca autoritate legislativă supremă, nu și-a mai exercitat obligația constituțională de control asupra Băncii Naționale a României, deși are instrumente reale de responsabilizare.
„Respectarea independenței băncii centrale nu exclude cadrul de supraveghere democratică și constituțională, în ceea ce privește responsabilizarea față de rezultatele deplorabile în «lupta» cu inflația. În ceea ce privește piața muncii, România continuă să aibă una dintre cele mai ridicate taxări pe muncă: peste 43% din salariul brut merge către impozite și contribuții sociale. Totodată, România are aproape cea mai scăzută rată de ocupare a forței de muncă din UE-27 (după Italia) și nu se acționează pentru fiscalizarea locurilor de muncă informale”, se precizează în scrisoarea către președintele României.
Înflorește munca la negru
Sindicatele mai atrag atenția asupra unui fenomen nociv din toate punctele de vedere pe piața forței de muncă: toți analiștii economici au avertizat guvernul că în situații de criză economică, dacă statul pune presiune mai mare pe lucrători, în loc să o relaxeze, inevitabil va crește munca la negru și la gri, pentru că nici angajații, nici firmele nu pot suporta fiscalizarea excesivă. BNS spune că deja se vede clar migrația către aceste forme de evitare a taxelor și impozitelor - ceea ce era predictibil, dar Guvernul Bolojan nu a ținut cont de niciun avertisment.
„Statisticile oficiale (INS) recunosc existența a aproximativ 700.000 de persoane care prestează muncă nedeclarată, la care se adaugă alte 800.000 de persoane cu forme atipice de angajare. Simultan, rata șomajului continuă să se mențină la 6%, iar numărul de șomeri din economie se situează în jurul valorii de 500.000 (cel mai ridicat nivel din ultimii opt ani, cu excepția pandemiei)”, se arată în același document.
Ne așteaptă retrogradarea la „junk”
Simultan, se accentuează problemele pe piața energetică. BNS avertizează asupra creșterii tarifelor la produsele energetice, după creșterea prețului energiei electrice din ultimul an cu 57 de procente, așa cum arată datele INS, arătând că este de așteptat ca la finalul perioadei de suspendare a măsurii de liberalizare a prețului la gaze naturale să ne confruntăm cu o situație similară celei din piața energiei electrice.
Prețul carburanților a sărit de 10 lei pe litru, cel mai mare preț din istorie, creștere despre care toți economiștii au avertizat că se va reflecta la nivelul tuturor costurilor din economia României.
Peste toate aceste probleme economice se suprapune criza politică. În timp ce PSD a anunțat că iese de la guvernare, iar celelalte sindicate ies în stradă, la proteste față de Guvernul Bolojan, BNS consideră că intervenția președintelui României, prin exercitarea atribuțiilor de negociator între puterile politice, ar fi o soluție pentru salvarea situației României. De altfel, retrogradarea în „junk” ține cont și de dezechilibrul politic și s-ar putea ajunge la această situație, foarte curând.
BNS îi solicită președintelui Nicușor Dan să intervină în actuala criză politică, astfel încât, sub egida Administrației Prezidențiale, să fie așezați la aceeași masă atât liderii politici, cât și reprezentanții partenerilor sociali - sindicate și organizații patronale -, în vederea construirii unui consens minim necesar pentru depășirea actualei crize.
Citește pe Antena3.ro
