x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Primul pianist al lumii, un român la Metropolitan Opera

Primul pianist al lumii, un român la Metropolitan Opera

de Cristinel C. Popa    |    01 Mar 2011   •   17:52
Primul pianist al lumii, un român la Metropolitan Opera

Marile voci ale lumii aleg să lucreze cu Vlad Iftinca, singurul artist român angajat la Metropolitan Opera (Met) din New York. Este mâna dreaptă a dirijorului James Levine, un Leonard Bernstein contemporan al SUA.

Vlad Iftinca nu este doar primul pianist al celebrei „academii” de mu­zică, ci este şi responsabil din partea „Met” cu promovarea tinerelor talente. Satisfăcuţi de înalta sa ţinută profesională, încrezători în viziunea sa asupra muzicii, cei de la Met i-au încredinţat şi această sarcină. Drept pentru care marile voci ale lumii din ţări ca Mexic, Coreea sau din Europa ce ajung la Metropolitan poposesc acolo şi datorită lui Iftinca. Metropolitan constituie alături de Scala şi Covent Garden un reper al muzicii mondiale. Cel puţin în SUA e cea mai prestigioasă instituţie din acest punct de vedere.

Despre Vlad Iftinca s-a scris prea puţin în presa din România. Detalii în exclusivitate despre copilăria şi ascensiunea sa fulminantă am aflat în special de la tatăl său, Gheorghe Iftinca, şi el un balerin de mare succes în România. Mama sa este şi ea o valoroasă mezzo-soprană. O familie de artişti. Părinţii săi au fost cei care i-au călăuzit paşii spre succes, însă nu se aşteptau nici ei ca Vlad să ajungă unde a ajuns.

Iftinca tatăl îşi aminteşte cum Vlad a crescut pe scenă, cu mama sa alături. Stătea şi o asculta cum evolua în rolul Carmen. Îi însoţea şi pe părinţi în turnee uneori. Era un copil al artei. Pentru că era o familie de artişti, aveau pian acasă, iar la doi ani a atins pentru prima dată clapele pianului. „Până la 4 anişori a tot învăţat. Aveam şi o prietenă, Mona, la şcoala populară de artă şi am rugat-o să se mai ocupe de el. Am ştiut că Vlad va reuşi, dar nu ne-am imaginat dimensiunea performanţei sale”, îşi aminteşte tatăl. Şi aşa a început totul. Un alt semn generos că va ajunge un mare artist a fost când a împlinit 10 ani.

Atunci, părinţii săi au vorbit cu marea dirijoare şi pianistă Adriana Bera, care era şefa catedrei de pian de la Conservator şi prim-solistă a Filarmonicii acum la Cluj. Se cunoşteau, având în vedere că se întâlneau în lumea artistică, erau colegi. Părinţii lui Vlad au abordat-o într-o staţie de tramvai. Când a auzit câţi ani are cel pe care ar fi trebuit să îl vadă, a avansat practic un refuz, fiindcă era deja ocupată cu alte talente deja confirmate, studenţi în special. „Nu am timp de copii, am atâţia studenţi!”, le-a spus ea. Însă părinţii au insistat. Au stabilit o întâlnire, apoi, după ce a stat o oră cu Vlad, marea artistă a decis: „Sunt atât de ocupată, dar cu copilul acesta am să lucrez”. După şase ani de muncă cu Adriana Bera, Vlad Iftinca a câştigat o bursă de 30.000 de euro la Şcoala Superioară de Muzică „Reina Sofia”, patronată de regina Spaniei.

Asta se întâmpla pe când Vlad avea 16 ani şi devenise deja o mică vedetă locală, fiindcă dădea nenumărate spectacole la Sala Studio a Operei din Iaşi, după ce la 14 ani cântase cu Filarmonica Moldova din Iaşi, un lucru deosebit şi cu totul ieşit din comun. Cum a ajuns să câştige prestigioasa bursă? A mers în Spania ca să susţină un concert şi, pentru că tot atunci era şi concurs la Şcoală Superioară de Artă „Reina Sofia”, a participat. Dar la concertul din Spania a ajuns după câteva recitaluri de la Iaşi. La unul dintre recitalurile sale de pian a asistat şi un preot catolic, care a cerut permisiunea să filmeze. După spectacol a venit să-l felicite şi s-a întors peste trei zile la un nou recital. A filmat din nou şi i-a spus că are o prietenă foarte bună la Conservatorul din Valladolid şi că, dacă va vorbi cu ea, Vlad va putea să susţină câteva concerte acolo.

Preotul a trimis caseta şi răspunsul a fost pozitiv. După trei săptămâni, Opera din Valladolid l-a invitat pe Vlad să vină însoţit de mama sa pentru a concerta acolo, toate cheltuielile fiind suportate de instituţia culturală din Spania. Tot atunci era şi concursul la Şcoală Superioară de Artă „Reina Sofia”, la care s-a înscris alături de alţi tineri talentaţi din întreaga lume. A câştigat bursa după o concurenţă teribilă şi a studiat acolo, apoi a urmat Conservatorul la Madrid, unde a fost elevul celebrului pianist al lumii Dmitri Başkirov. Aşa a ajuns Vlad să plece de la 16 ani din România, pe când se afla în clasa a IX-a. Totuşi, în paralel a urmat şi cursurile Conservatorului ieşean, unde se prezenta doar la examene.

La concertul de absolvire din Spania au venit colegi din toată lumea să-l felicite. Printre ei era şi un ziarist în vârstă, care l-a întrebat în engleză câţi ani are şi cu cine studiază. Era un american din Dallas, care în două luni a aranjat ca Vlad să plece în SUA, unde a studiat la The Julliard School şi Westchester. După un masterat şi un doctorat, a ajuns la Metropolitan, dar încă din anul II la Juliard a fost invitat la marea opera new-yorkeză. „Vlad a muncit mult ca să ajungă la acest nivel şi să fie apreciat de elita muzicii mondiale, să fie mâna dreaptă a lui Levine, cel mai apreciat dirijor de la Metropolitan, şi să  cânte cu cei mai mari cântăreţi ai lumii”.

Cum arată o zi din viaţa pianistului român? În primul rând repetiţii pentru spectacole. „De exemplu, în noiembrie 2010 repeta «Trubadurul» cu Roberto Alagna, soţul Angelei Gheorghiu, şi cu marele tenor Ramon Vargas. S-a repetat în draci, de dimineaţă până seara. Tocmai îl vizitam pe Vlad, aşa că am asistat şi eu”, mai spune tatăl său. El şi-a amintit şi cum Vlad şi-a petrecut sărbătorile trecute de Paşti la New York, cu Angela Burlacu-Gheorghiu. „Au avut spectacol cu Traviata, iar după aceea au mers într-o biserică românească. Apoi au sărbătorit, pentru că marea soprană are un apartament la New York. Ei sunt prieteni, când vine Angela la Metropolitan ştie că are pianist român acolo. După spectacole merg la restaurant, la petreceri”, a povestit tatăl lui Vlad Iftinca.

În decembrie 2010, Angela Gheorghiu s-a aflat la Iaşi şi s-a întâlnit cu tatăl lui Vlad. Când l-a văzut, a exclamat încântată: „Ce copil deosebit aveţi, un pianist excepţional”, a spus ea de faţă cu reporterul. În luna ianuarie a acestui an, Vlad a făcut repetiţii cu Angela Gheorghiu la opera „Romeo şi Julieta”. Întotdeauna când cântă la Me­tropolitan, Angela cere să lucreze cu pianistul Vlad Iftinca. O altă mare soprană care îl apreciază foarte mult este Renata Scotto, care i-a cerut chiar să predea la Conservatorul particular pe care artista îl deţine şi unde mama lui Vlad  a asistat la câteva cursuri. „A cântat şi cu Placido Do­mingo, cu cei mai mari cântăreţi şi dirijori ai lumii”, a mai spus tatăl său. În decembrie 2010 a fost plecat în Coreea de Sud şi Mexic, tocmai pentru a identifica noi talente şi a le pre­găti înainte de aducerea lor la Metropolitan Opera.

 

Portretul unui român de excepţie: de la New York la Hong Kong
Vlad Iftinca a colaborat cu cântăreţi de excepţie cum sunt Deborah Voigt, cu care a cântat în ia­nuarie 2010, cu Thomas Hampson, Luca Pisaroni. Spectacolele sale s-au bucurat de succes atât la New York, cât şi la Los Angeles, San Francisco şi Hong Kong, un succes deosebit înregistrând şi la Festivalul de la Spoleto sau Steans Festivalul Ravinia. Românul este responsabil în cadrul programului „Lindemann Young Artist”, dezvoltat de The Julliard School în parteneriat cu Metropolitan Opera, de formarea şi dezvoltarea tinerelor talente. El a predat la Renata Scotto Academy în Westchester, New York, contribuind la formarea altor artişti cum ar fi pianistul Leon Fleisher sau cântăreţi ca Isabel Leonard, Shen Yang ori Hei-Kyung Hong. Din 2009, Vlad face parte din staff roster-ul şi Staff Music Coach al „Lindemann Young Artist Development Program”.

Înregistrări recente l-au avut protagonist la Alice Tully Hall, cu recitaluri în Los Angeles şi San Francisco, ca şi la Hong Kong. În 2010 a participat la Summer HD Festival de la Lincoln Center Plaza cu „Bărbierul din Sevilla”, alături de soliştii Joyce DiDonato şi Juan Diego Flórez. Pe 13 iulie 2010, la Central Park SummerStage, i-a acompaniat pe baritonul Paolo Szot şi pe doi artişti în mare ascensiune – Lisette Oropesa şi tenorul Alek Shrader. El a fost nelipsit din programele Met pe toată durata stagiunii anului trecut, alături de floarea cea vestită a muzicii, cu spectacole în Queens, Bronx, Manhattan, Staen Island. Brooklyn. A fost cooptat, de asemenea, la „Bărbierul din Sevilla” de Rossini, într-o producţie câştigătoare a premiului Tony, un adevărat Oscar în domeniu.

×
Subiecte în articol: special