PRIVATIZARE / Cercetarea, pe mâna samsarilor

Ministerul Educaţiei şi Cercetării recunoaşte cu seninătate că Memorandumul pentru înfiinţarea megainstitutului de cercetare a fost făcut în urma presiunilor investitorilor interesaţi de terenurile institutelor. 12 institute de cercetare din portofoliul AVAS vor fi vândute celui care va plăti mai mult.

În Nota de fundamentare ce vizează modificarea normelor se specifică: "Actul normativ facilitează accelera­rea privatizării societăţilor comerciale pentru care există un interes exprimat din partea unor investitori". De asemenea, se arată că "dacă activităţile respective sunt într-adevăr profitabile, investitorul poate găsi un alt sediu/locaţie unde să-şi desfăşoare în continuare activitatea de cercetare". Legislaţia modificată ur­mează a se aplica doar institutelor de cer­cetare din portofoliul Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), la care instituţia deţine pachetul majoritar. "În portofoliul AVAS mai sunt 12 Institute care mai au urme de cercetare în ele. Exis­tă presiuni imobiliare foarte mari pen­tru cele 12 institute, însă trebuie avut în vedere faptul că în ţară sunt 290 de in­stitute de cercetare. Din vânzarea lor o parte din bani va merge către cerceta­re", ne-a explicat Anton Anton, ministrul Cer­cetării. Modificarea normelor metodologice de privatizare a Institutelor a fost amânat până după alegeri.

LEGE
Teodor Atanasiu, preşedintele AVAS, a iniţiat un Memorandum cu privire la mo­dificarea normelor de privatizare a institutelor de cercetare, avizat şi de Anton An­ton. Deşi conducerea AVAS susţine că modificarea legislaţiei este cerută de Co­misia Europeană şi priveşte eliminarea punctelor ce pot fi considerate ajutor de stat, în realitate modificarea este dorită de unele consorţii internaţionale. "Cu greu am scăpat de presiunile din partea AVAS, Guvern, SIE, SRI, însă în continuare AVAS nu renunţă, întrucât o companie multinaţională continuă să propună proiecte şi să promită tot felul de lucruri celor care îl ajută", a declarat Cătălin Nae.

PROIECT
După modificarea legislaţiei, unul din Instituitele din portofoliul AVAS urmează să fie transformat în Institut Naţional de Cercetare-Dezvoltare, unde vor fi comasaţi cercetători din mai multe domeniii. "Din cele 12 institute, INCAS-ul îl facem Institut Naţional de Cercetare- Dezvoltare, unde mutăm toţi cercetătorii din institutele scoase la vânzare", a explicat Anton Anton. Conducerea INCAS este de acord cu transformarea în Institut Naţional, însă nu ştie despre sosirea cercetătorilor din alte institute şi alte domenii de activitate la INCAS.

"Chestia cu alte institute la INCAS nu se discută. Este o invenţie, poate ge­nerată de celebrul «memorandum». INCAS este în prezent în situaţia de a fi cel mai mare institut de cercetare din ţară. Nu se pune problema de disponibilizări. Pro­iectul de H.G. de transformare INCAS în INCD este la Guvern. Din diverse motive şi interese nu a intrat în şedinţa de guvern de săptămâna aceasta, ci a fost trimis la CES pentru avizare. În principiu, trebuie să intre în şedinţa viitoare. CES dacă nu dă avizul, se aplică procedura tacită", ne-a declarat Cătălin Nae, General Manager la INCAS.

MEMORANDUM
Potrivit memorandumului, institutele din portofoliul Autorităţii pentru Valo­rificarea Activelor Statului  urmează a fi dizolvate sau evaluate în vederea privatizării. Autorităţile s-au gândit la toate, motiv pentru care au trasat noi directive pentru conducătorii institutelor pe care vor să le vândă prin licitaţie deschisă, transparentă şi necondiţionată. Astfel, conducătorii institutelor vor fi nevoiţi să spună un număr exact de cercetători cu care îşi pot desfăşura activitatea, perso­nalul excedentar fiind disponibilizat, precum şi spaţiul minim necesar desfăşurării activităţii.

Nucleele de cercetători vor fi comasaţi într-o locaţie care poate deveni un parc ştiinţific sau un Institut de cercetare interdisciplinar.

Concluziile actului

Potrivit Memorandumului, Institutul Naţional al Lemnului (INL), Radioactiv Mineral, CEPIEM şi ICTCM îndeplinesc condiţiile de dizolvare stabilite de lege. Astfel, "dacă consiliul de administraţie, respectiv directoratul, constată că, în urma unor pierderi, stabilite prin si­tuaţiile financiare anuale aprobate conform legii, activul net al societăţii, de­terminat ca diferenţă între totalul ac­ti­velor şi totalul datoriilor acesteia, s-a diminuat la mai puţin de jumătate din valoarea capitalului social subscris, va convoca de îndată adunarea generală extraordinară pentru a decide dacă societatea trebuie să fie dizolvată".

IPIU nu mai realizează activitate de cercetare-dezvoltare, iar IPROCHIM se află într-o stare avansată privind privatizarea. CASSTIL "are o şansă mare de privatizare prin lictaţie, întrucât evaluatorul a stabilit că acest institut are doar valoare imobiliară, iar activitatea pe care o desfăşoară «testarea jucăriilor» poate fi efectuată într-un spaţiu restrâns. Datorită raportului de evaluare, care s-a bazat pe metoda de evaluare patrimonială şi valoarea de lichidare a societăţii este mare". TERMOPROIECT Iaşi desfăşoară activitate de cercetare-dezvoltare în proporţie de 10%, iar ISCITPML, în proporţie de 40%, aceste societăţi nesolicitând atestarea în conformitate cu HG 551/2007. Institutul Naţional de Cercetări Aerospaţiale "Elie Carfoli" (INCAS) va deveni Institut Naţional de Cercetare-Dezvoltare. EUROTEST a rea­lizat cercetare în proporţie de 30% din cifra de afaceri şi deţine echipamente şi instalaţii de tes­tare de interes naţional în medii de risc ridicat (elergetică nu­cleară, seismologie), care necesită men­ţinerea în func­ţi­une. INCDIE ICPE-CA a solicitat preluarea instalaţiilor de in­teres naţional. CEPROHART este un in­stitut care a rea­lizat un volum important de activitate de cercetare, circa 65% din cifra de afa­ceri a anului 2007. In­stitutul Naţional al sticlei, cel al lemnului, ICEM, INAR, ICTCM pot fi privatizate, după aplicarea unui proces de restructurare.

Opiniile cercetătorilor

"Noi chiar am avut Adunare Generală şi nu ni s-a spus nimic despre dizolvare sau restructurare. Noi chiar realizăm activitate de cercetare şi avem situaţii contabile foarte bune, avem chiar profit. Lucrăm numai cu statul şi avem şi profit. Ar fi foarte greu de dizolvat, mai ales că avem rezerve de Uraniu, însă nu imposibil. În ziua de azi totul este posibil. Baza de cercetare la noi sunt metalele rare şi radioactive. Noi suntem sezonieri, deoarece vara lucrăm şi iarna facem analize. Noi săpăm, nu facem muncă în laborator tot anul. Angajăm peste 100 de cercetători. Din discuţiile purtate cu cei de la AVAS am înţeles că vor să ne preia Compania Energetică, deoarece cercetările noastre pe asta se bazează mai mult", ne-a declarat Rodica Florescu, director economic al Radioactiv Mineral Măgurele.

INSTITUTUL NAŢIONAL AL LEMNULUI (INL)
"Noi realizăm activitate de cercetare. Nu avem cunoştinţă de dizolvare sau restructurare. Ce să ne mai facă. Din anul 2000 ne-au luat jumătate din suprafaţa de teren pentru a o da celor de la Poliţia Ilfov. Noi mai avem doar nişte drumuri de servitute şi laboratoarele, care sunt foarte vechi şi stau să cadă. Având în vedere construcţiile din zonă nu cred că cineva poate ridica aici o clădire deoarece spaţiul este foarte mic, motiv pentru care nu înţeleg interesul de a ne dizolva", ne-a explicat Alina Voicu, directorul INL.

INSTITUTUL DE CERCETARE DIN DOMENIUL EVALUĂRII BOLILOR PROFESIONALE (CEPIEM)
"Nu am auzit despre nici un Memorandum. Noi nu mai facem cercetare de circa patru ani. Nu mai putem obţine bani de la stat, deoarece avem datorii foarte mari. În prezent, avem laborator de apă, aer, sol şi realizăm analize fizico-chimice pentru societăţile care au nevoie de autorizaţii de funcţionare sau alte autorizaţii solicitate de mediu. Să aduni cercetătorii din diferite domenii într-un singur loc este absurd. Fiecare domeniu de cercetare necesită spaţiu, laboratoare proprii. Cum să aduni într-un singur loc cercetătorii din medicină, fizică, chimie, etc. Vor să facă NASA? Nu am imaginaţia destul de bogată pentru a vedea cum se poate realiza această mare adunare a cercetătorilor", ne-a explicat Elena Panait, directorul CEPIEM.

INTERESUL DIN SPATELE MODIFICĂRII LEGISLAŢIEI ESTE CEL IMOBILIAR.
"Nici un institut nu este la marginea Bucureştiului. Toate sunt prin centru sau prin zone destul de bune, vizate de diferiţi investitori. Suprafaţa terenului nostru este de 1.050 de metri pătraţi la Foişorul de foc. Amplasarea spune totul", ne-a spus Elena Panait. "Nu este imposibil să ne dizolve, deoarece interesele sunt foarte mari. Institutul nostru are în administrare o suprafaţă de teren de 26.000 de metri pătraţi", ne-a declarat Rodica Florescu. "Institutul Naţional de Cercetare Aerospaţială are o platformă de şapte hectare în Militari şi încă cinci hectare la Măneciu", a spus Cătălin Nae.