Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Codului de procedură civilă (Legea nr. 134/2010), înregistrat la finalul săptămânii trecute la Parlament, de senatorii Robert Cazanciuc (PSD) și Daniel Fenechiu (PNL), propune modificarea art. 666, cu scopul de a soluționa cele două probleme majore ale sistemului judiciar românesc: durata excesivă a proceselor și deficitul de personal, factori care afectează negativ calitatea și încrederea în actul de justiție.
Actualul mecanism încarcă instanțele
Potrivit inițiatorilor, jumătate din cauzele civile nou intrate într-un an pe rolul judecătoriilor privesc privesc procedura de încuviințare a executării silite, „acea etapă a procesului civil prin care un judecător este chemat să aprobe cererea formulată de un executor judecătoresc de punere în executare a unui titlu executoriu”.
Actualul mecanism, spun cei doi parlamentari, nu face decât să încarce inutil instanțele de judecată, contribuind astfel la lungirea duratei proceselor civile și oferind părților doar aparența unui act de judecată.
„Astăzi suntem în situația absurdă în care la finalul unui proces, adesea lung și costisitor, cel care obține o hotărâre judecătorească definitivă trebuie să se adreseze unui executor judecătoresc care, la rândul lui, să solicite din nou altui judecător să se pronunțe cu privire la demararea executării unei hotărâri judecătorești pe care practic nu o poate schimba.
Deși procedura de încuviințare a executării silite nu ar trebui să se întindă pe o perioadă îndelungată de timp, pot apărea numeroase incidente procedurale care să determine întârzierea acesteia, ducând la un proces îndelungat menit să încuviințeze executarea silită a unui titlu executoriu asupra căruia o instanță competentă s-a mai pronunțat odată”, se arată în expunerea de motive.
Procedura actuală, care contribuie la lungirea duratei proceselor civile şi oferă părţilor „doar aparenţa” unui act de judecată, „este cu atât mai greu de înţeles cu cât Codul de procedură civilă menţine o altă cale de atac: contestaţia la executare, prin care cei eventual vătămaţi printr-o executare se pot adresa instanţei de judecată”, explică inițiatorii.
Citește pe Antena3.ro
Prin urmare, propunerea legislativă vizează delegarea competenței de a încuviința executarea silită direct către executorul judecătoresc în cazul titlurilor executorii reprezentate de hotărâri judecătorești care sunt executorii conform legii.
Această măsură ar elimina nevoia ca instanțele de judecată să aprobe încă o dată executarea silită în cazul sentințelor definitive, contribuind astfel la degrevarea judecătorilor: „Resursele umane astfel degrevate pot fi utilizate pentru soluționarea celorlalte litigii sau la alte instanțe, contribuind astfel reducerea duratei proceselor și la creșterea calității actului de justiție”.
„După 30 de ani în care românii și-au pierdut luni și ani din viață în așteptarea unei decizii judecătorești, la capătul unor procese lungi și costisitoare, am găsit o soluție pentru reducerea timpului de judecare a dosarelor și acoperirea unei părți importante din deficitul de personal al judecătoriilor. Imaginea munților de dosare îngrămădite pe mesele magistraților va putea rămâne în istorie, după adoptarea proiectului legislativ”, spune Robert Cazanciuc, senator.
În ce situații este menținută procedura actuală
Inițiatorii propun menținerea procedurii actuale doar pentru restul titlurilor executorii, situații în care instanța va continua să joace un rol esențial în verificarea caracterului executoriu al acestora.
„Încuviințarea executării silite poate avea însă un rol important atunci când se întemeiază pe titluri executorii ce nu reprezintă hotărâri judecătorești. În acest caz, prevederile actualului art. 666 prezintă relevanță, fiind necesară verificarea caracterului executoriu al unor astfel de titluri, prin încheierea de încuviințare a executării silite pronunțate de către instanța de judecată (cu titlu de exemplu: contracte de vânzare - cumpărare, contracte de împrumut etc.)”, se arată în expunerea de motive.
Număr mare de dosare considerate „balast judiciar”
Conform Raportului privind starea justiției în anul 2023, întocmit de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), în perioada 1 ianuarie 2022 - 31 decembrie 2023, volumul total de activitate al instanțelor la nivel național a fost de 3.214.079 de dosare (cumulat pentru toate stadiile procesuale), ceea ce indică o presiune considerabilă asupra sistemului judiciar. „Înseamnă că aproape în fiecare familie din România, formată din părinți, copii și bunici, există un membru implicat într-un fel sau altul într-o cauză civilă sau penală”, spun inițiatorii.
O parte semnificativă a acestor dosare - mai exact, 539.414, ceea ce reprezintă 50,3% din totalul cauzelor civile nou intrate la judecătorii - implică procedura de încuviințare a executării silite, conform documentului care însoțește proiectul de lege.
„Degrevarea judecătoriilor de un balast judiciar, acele cauze care nu ar trebui să ajungă pe rolul instanţelor, care încarcă inutil volumul de activitate şi consumă importante resurse umane şi materiale, va permite magistraţilor să soluţioneze cu celeritate şi celelalte litigii, contribuind astfel la reducerea duratei proceselor, la creşterea calităţii actului de justiţie, şi va compensa practic deficitul de personal, o permanentă problemă a sistemului judiciar”, a explicat Robert Cazanciuc, pe Facebook.
