Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Sfintele moaşte ale domnitorului-martir Constantin Brâncoveanu vor fi readuse mâine, într-o procesiune solemnă, de la Catedrala Patriarhală, la Biserica Sfântul Gheorghe Nou, sfânt locaş în care se găseşte mormântul Sfântului Constantin, în care, în 1720, doamna Marica, a depus osemintele soţului său, în mare taină.
Conform mărturiei secretarului personal al Domnitorului Constantin Brâncoveanu, Anton Maria del Chiaro, moaştele mucenicilor şi-au găsit, iniţial, locul în pământul sfânt al Mănăstirii cu hramul Adormirii Maicii Domnului din Insula Halki.
“Doamna Maria, credincioasa soţie a domnitorului martir, a strămutat osemintele muceniceşti ale voievodului, în Biserica Sfântul Gheorghe Nou, în anul 1720. A fost necesar ca această aducere a sfintelor oseminte să se facă în taină, deoarece Ahmed al-III-lea era încă pe tronul Imperiului Otoman, iar el pusese sentinţa de “hainie” (trădare), pe seama voievodului Constantin Brâncoveanu.
Tot prin purtarea de grijă a Doamnei Maria Brâncoveanu, deasupra mormântului s-a aşezat o lespede de marmură albă (185×95 cm), împodobită cu elemente decorative în stil brâncovenesc. De jur împrejur are un chenar format din ghirlande de flori.
În partea de jos, la picioare, găsim o reprezentare alegorică, înfăţişând moartea, având coasa în mâna dreaptă şi un fir de crin cu trei flori în mână stângă.
În partea dinspre cap a lespezii este săpată stema ţării Româneşti, în mijlocul căreia este înfăţişat vulturul cu crucea în plisc. Aşadar, pe lespede nu există nici un înscris, din motivele expuse mai sus.
Această piatră funerară are o ruptură în colţul drept şi alte două spărturi, una aproape de mijloc şi cealalta în partea dinspre pronaos a bisericii.
După cum este ştiut, de o importanţă deosebită este faptul că Doamna Maria a înzestrat această sfântă biserică cu o candelă din argint filigranat, deosebit de frumoasă, pe care a aşezat-o deasupra mormântului, iar pe marginea de sus a bulbului din mijloc a lăsat o inscriptie cu litere chirilice, însemnând, de fapt, pisania pe care nu a putut să o scrie pe piatra de marmură a mormântului: «această candelă, ce s-a dat la Sveti Gheorghie cel Nou, luminează unde odihnesc oasele fericitului domn Io Constantin Brâncoveanu Basarab Voievod… iulie, în 12 zile, leat 7228 (1720)».
Ceea ce este de asemenea important de consemnat este faptul că locul de îngropăciune al voievodului a fost cunoscut la început de către familie, iar cu timpul acest adevăr s-a înrădăcinat şi în conştiinta credincioşilor din obştea Bucureştilor.
Aducem aici o cuvenită şi importantă menţiune, aceea că în luna decembrie a anului 1729, Fericita Doamnă Maria Brâncoveanu a fost şi ea înmormântată alături de martirul ei soţ în Biserica Sfântul Gheorghe Nou, dorinţă pe care, Măria Sa o exprima prin consemnarea făcută pe candela de deasupra mormântului, descoperită în anul 1914”, explică părintele-profesor Emil Nedelea Cărămizaru, parohul Bisericii Sfântul Gheorghe Nou.
Mormântul a fost cercetat în 1932, sub coordonarea istoricului Virgiliu Drăghiceanu (Secretar al Comisiunii Monumentelor Istorice). Raportul medical, întocmit atunci de prof. dr. Mina Minovici şi de prof. dr. Francisc Rainer, atesta că “săpăturile confirmă existenţa mormântului ctitoricesc al lui Constantin Vodă Brâncoveanu sub piatra de mormânt fără inscripţie (...)”. Cercetările întreprinse în perioada 12-15 mai 2014 de experţii Muzeului Municipiului Bucureşti, reconfirmă rezultatele din 1932. Pe de altă parte, au avut loc lucrări de consolidare a mormântului voievodal, în anul 1985, şi cercetări arheologice, coordonate de arheologul prof. univ. Panait I. Panait.
La 300 de ani de la martiriul Sfântului Constantin Brâncoveanu, a fiilor săi, Constantin, Ştefan, Radu şi Matei şi a Sfetnicului Ianache, în perioada 12-15 mai 2014, la solicitarea Patriarhiei Române, Muzeul Municipiului Bucureşti a întreprins o nouă cercetare la mormântul Sfinţilor Brâncoveni din Biserica Sfântul Gheorghe Nou. Echipa coordonată de responsabilul de şantier, arheologul expert dr. Gheorghe Mănucu-Adameşteanu, a descoperit trei sicrie, depuse în cripte amenajate pe latura de sud a naosului lăcaşului de cult.
Într-unul dintre aceste sicrie au fost identificate osemintele domnitorului Constantin Vodă Brâncoveanu, depuse în cripta de nord a mormântului în anul 1720 de Marica Brâncoveanu.
În cripta alăturată au fost descoperite osemintele domnitorului Ioan Vodă Mavrocordat, identificate pe baza unor iniţiale metalice (I.M.), însoţite de o coroană, montate pe sicriu. La deschiderea sicriului domnitorului Mavrocordat, printre oseminte se afla depus un recipient din sticlă sigilat, care conţinea un document olograf, semnat de principele Constantin Edgar Mavrocordat, prin care declara că în acel sicriu se află osemintele strămoşului său.
În sicriul lui Constantin Vodă Brâncoveanu s-a găsit un craniu şi oseminte depuse în formă de cruce. Alături de aceste sicrie, în cripte, se aflau mai multe oseminte depuse succesiv în decursul secolelor XVIII-XIX.
În echipa de cercetare s-au aflat şi doi cercetători de la Institutul de Antropologie “Francisc Rainer”, din cadrul Academiei Române, respectiv dr. Andrei Soficaru şi dr. Mihai Constantinescu, care au avut onoarea să continue cercetarea începută în anul 1932 de profesorul Francisc Rainer.
Observaţiile certifică examinările anterioare, din 1932, şi confirmă datele istorice: “Craniul aparţine unei persoane de sex masculin, cu vârsta de cca. 60 de ani. Acesta prezintă urmele unei perforaţii de formă circulară pe osul parietal stâng, produsă cu un obiect ascuţit. De asemenea s-a putut observa pe partea posterioară a ramilor mandibulari urme ale unor leziuni produse cu obiecte tăioase”. Cu alte cuvinte, au fost identificate urmele decapitării şi ale suliţei în care a fost înfipt capul domnitorului.
Moaştele Sf. Constantin Brâncoveanu au fost aşezate, după o rânduială specială, într-o raclă din argint aurit. La 21 mai, în ziua de prăznuire a Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena (hramul Catedralei Patriarhale), după săvârşirea Sfintei Liturghii în Altarul de vară al Catedralei Patriarhale, începând cu ora 15:00, va avea loc o procesiune religioasă pe traseul: Catedrala Patriarhală, biserica Domniţa Bălaşa, Piaţa Universităţii şi biserica Sf. Gheorghe Nou, unde vor fi depuse sfintele moaşte.
Pe de altă parte, părintele-profesor Emil Nedelea Cărămizaru, parohul Bisericii Sf. Gheorghe Nou, a realizat o monografie riguros documentată- “Mormântul Sfântului Constantin Brâncoveanu”- lucrare apărută la Editura Basilica a Patriarhiei Române.
