x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

"Procesul Marii Trădări Naţionale"

0
Autor: Cristina Diac 11 Sep 2007 - 00:00


Recursul privind achitarea unor crime de război comise de mareşalul Ion Antonescu, de Gheorghe Alexianu, guvernatorul Transnistriei, şi de Horia Sima, şeful Gărzii de Fier, este luat in discuţie astăzi la Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, după ce Curtea de Apel Bucureşti a hotărăt achitarea acestora pentru unele crime de război imputate la procesul din 1946.



Recursul privind achitarea unor crime de război comise de mareşalul Ion Antonescu, de Gheorghe Alexianu, guvernatorul Transnistriei, şi de Horia Sima, şeful Gărzii de Fier, este luat in discuţie astăzi la Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, după ce Curtea de Apel Bucureşti a hotărăt achitarea acestora pentru unele crime de război imputate la procesul din 1946.

In acord cu voinţa invingătorilor anglo-americano-sovietici şi cu legislaţia internaţională, Ion Antonescu, aliatul lui Hitler, a fost judecat alături de principalii săi colaboratori pentru dezastrul ţării şi crime de război. La capătul unui proces-spectacol, desfăşurat sub semnul "justiţiei populare", completul de judecată (din care au făcut parte muncitori, ţărani, o femeie casnică şi un fost chelner la "Capşa") a pronunţat 13 condamnări la moarte. Ca intotdeauna, invingătorii au fost nemiloşi cu invinşii.

Generalul Ion Antonescu făcuse in timpul războiului ce a crezut că e mai bine pentru ţară: a mizat pănă la capăt pe cartea germană şi a pierdut. In ciuda bunelor sale intenţii, sfărşitul incleştării ne-a găsit in tabăra statelor invinse, vinovate de agresiune impotriva Naţiunilor Unite. După război au fost judecaţi oamenii care conduseseră statele invinse.

Procesul de la Nürnberg a adus in boxa acuzaţilor pe liderii nazişti, pedepsiţi drastic pentru crime impotriva păcii, crime de război şi crime impotriva umanităţii. Philippe Petain, aliatul francez al lui Hitler, erou al primului război mondial, a fost de asemenea condamnat la moarte, dar Charles de Gaulle i-a comutat pedeapsa in inchisoare pe viaţă. Benito Mussolini, şeful Italiei fasciste, a fost impuşcat alături de amanta sa, Clara Petacci.


"TRIBUNALUL POPORULUI". In prima jumătate a anului 1945, in acord cu voinţa ocupantului sovietic, dar şi cu legislaţia internaţională, guvernul de la Bucureşti a pregătit judecarea "criminalilor de război". Printre măsurile luate cu acest prilej s-au numărat adoptarea decretului-lege referitor la urmărirea şi sancţionarea celor vinovaţi de dezastrul ţării sau de crime de război şi infiinţarea unor tribunale speciale, intitulate "ale poporului", la Cluj şi Bucureşti. Completul de judecată al acestor instanţe se compunea din doi magistraţi de carieră desemnaţi de Ministerul Justiţiei, condus de comunistul Lucreţiu Pătrăşcanu, şi şapte "judecători populari", aleşi dintre membrii celor şapte grupări politice care alcătuiau Guvernul Groza, toate fidele Partidului Comunist. Pe lăngă Ministerul Justiţiei s-a format corpul "acuzatorilor publici", cu atribuţiile obişnuite ale procurorilor, care nu trebuiau să fie magistraţi sau să aibă studii de specialitate. In "Procesul Marii Trădări Naţionale", "acuzatori publici" au fost avocatul Vasile Stoican, Constantin Dobrian, procuror general la Curtea de Apel Timişoara, şi Dumitru Săracu, muncitor, fost chelner la "Capşa". In dimineaţa zilei de 6 mai, la Judecătoria Ocolului VIII din Strada Ştirbei Vodă, a inceput procesul a 24 de foşti demnitari ai regimului Antonescu.


"CRIMELE DE RĂZBOI". Decretul-lege nr. 312 din aprilie 1945, pe baza căruia au fost judecaţi acuzaţii, stabilea două categorii de culpe - pentru dezastrul ţării şi pentru crime de război. Conform legii amintite, vinovaţi de dezastrul ţării se făceau cei care "au promovat hitlerismul sau fascismul şi care, avănd răspunderea politică efectivă, au permis inaintarea armatelor germane pe teritoriul ţării, iar după 6 septembrie 1940 (venirea la putere a lui Ion Antonescu - n.n.) au militat pentru pregătirea sau desăvărşirea faptelor de mai sus prin viu grai, prin scris sau prin orice alte mijloace".

Vinovaţi de crime de război erau, in principal, cei care hotărăseră declararea sau continuarea războiului contra URSS şi a Naţiunilor Unite; au supus la un tratament inuman pe prizonierii sau ostaticii de război; au ordonat sau săvărşit acte de teroare, cruzime sau de suprimare asupra populaţiei din teritoriile in care s-a purtat războiul; au ordonat sau săvărşit represiuni colective sau individuale in scop de persecuţie politică sau din motive rasiale asupra populaţiei civile; au ordonat sau organizat munci excesive sau deplasări şi transporturi de persoane in scopul exterminării acestora; au părăsit teritoriul naţional pentru a se pune in slujba hitlerismului sau fascismului şi au atacat ţara prin scris, prin viu grai sau prin orice alt mod; şi-au insuşit ilicit şi abuziv bunuri private sau publice din teritoriile in care s-a purtat războiul; au realizat averi in mod ilicit cu ocazia participării la conducerea războiului, in orice calitate, ori profitănd de legătura lor cu asemenea persoane sau de legiuirile sau măsurile de fapt cu caracter hitlerist, legionar sau rasial; au ordonat sau iniţiat infiinţări de ghetouri, lagăre de internare ori deportări din motive de persecuţie politică sau rasială; au ordonat edictarea de legiuiri sau măsuri nedrepte de concepţie hitleristă, legionară sau rasială ori au practicat - cu intenţie - o execuţie excesivă a legilor derivate din starea de război sau a dispoziţiilor cu caracter politic sau rasial; s-au pus in slujba hitlerismului sau fascismului şi au contribuit prin fapte proprii la realizarea scopurilor lor politice sau la aservirea vieţii economice a ţării in detrimentul intereselor poporului romăn. După afirmaţia ministrului de Justiţie, rechizitoriul număra 190 de pagini.


SENTINŢA. La 17 mai, s-au pronunţat 13 condamnări la moarte, dintre care şase in contumacie (pentru capi ai Mişcării Legionare, foşti membri ai guvernului după 6 septembrie 1940). La 1 iunie 1946, la sugestia ministrului Pătrăşcanu, Regele Mihai a comutat pedeapsa cu moartea in muncă silnică pe viaţă pentru condamnaţii Constantin Pantazi, fost ministru al Apărării, Radu Lecca, fost imputernicit al guvernului pentru problemele evreieşti, şi Eugen Cristescu, fost director al Serviciului Special de Informaţii. In aceeaşi zi, in Valea Piersicilor din Inchisoarea Jilava, Ion Antonescu, Mihai Antonescu, fost ministru de Externe, Constantin Piki Vasiliu, fostul şef al Jandarmeriei, şi Gheorghe Alexianu, fostul guvernator al Transnistriei, au fost executaţi prin impuşcare.

Destinul tragic, de erou shakespearian, al lui Ion Antonescu, ultimul mareşal al Romăniei, impresionează şi astăzi, la 60 de ani de la moartea sa. Vremurile complicate, căt s-a aflat in fruntea statului, oferă cu generozitate argumente atăt pro, căt şi contra sentinţei sale. Istorici, politicieni, opinia publică s-au impărţit in două tabere, "cazul Antonescu" căpătănd aspectul unei poveşti fără sfărşit.


"Criminalii de război"

La 6 mai 1946, Tribunalul i-a judecat pe Ion Antonescu, Mihai Antonescu, Horia Sima, Constantin Pantazi, Constantin Piki Vasiliu, Dragoş Titus, Gheorghe Dobre, Ioan Marinescu, Traian Brăileanu, Dumitru Popescu, Constantin Petrovicescu, Constantin Dănulescu, Constantin Buşilă, Nicolae Mareş, Petre Tomescu, Dimitriuc Vasile, Mihail Sturdza, Ion Protopopescu, Corneliu Georgescu, Constantin Papanace, Vasile Iasinschi, Gheorghe Alexianu, Radu Lecca şi Eugen Cristescu.


Recunoaştere

La 15 mai 1946, Ion Antonescu a adresat Tribunalului Poporului un memoriu prin care işi exprima poziţia faţă de invinuirile aduse in actul de acuzare, incheiat astfel: "Domnule Preşedinte şi Onorat Tribunal, s-a dat aici, in faţa poporului nostru, a istoriei noastre şi a conştiinţei universale, un penibil şi trist spectacol. Majoritatea foştilor mei colaboratori au găsit că este de demnitatea lor şi a neamului nostru să se desolidarizeze de guvernarea la care au participat. Eu, Onorat Tribunal, declar solemn, in acest ceas, că, in afară de crime şi de furturi, mă solidarizez şi iau asupra mea toate greşelile pe care, eventual, cu ştiinţa sau fără ştiinţa mea, le-au făcut".

Citeşte mai multe despre:   special,   constantin,   razboi,   antonescu,   crime

 



Mai multe titluri din categorie

Cum și-a răsplătit PLUS-ul lui Cioloș sponsorii cu funcții la stat

Cum și-a răsplătit PLUS-ul lui Cioloș sponsorii cu funcții la stat
Galerie Foto Pe model PNL, dar la o scară mai mică, Partidul PLUS, formațiune condusă de Dacian Cioloș, aflată, în prezent, la guvernare dă dovadă de „obraz” când e vorba de cei care au contribuit cu donații în anul...

CCR: Prelungirea sine die a mandatului președintelui Consiliului Concurenței încalcă legea și Constituția

CCR: Prelungirea sine die a mandatului președintelui Consiliului Concurenței încalcă legea și Constituția
Decizia prin care Curtea Constituțională a stabilit că prelungirea sine die a mandatului președintelui Consiliului Concurenței, peste durata prevăzută de normele în vigoare, este atât neconstituțională, cât...

Tanti Florica. Lecții de viață de la înălțimea a 100 de ani

Tanti Florica. Lecții de viață de la înălțimea a 100 de ani
Apropiații îi spun cu drag „Tanti Florica”, dar în realitate este o doamnă în adevăratul sens al cuvântului, o aristocrată autentică, apariție rară în peisajul dâmbovițean. Distinsă, tonică, de o...

Vlad Voiculescu a primit clasare de la DNA în dosarul „diplomei de la Viena”

Vlad Voiculescu a primit clasare de la DNA în dosarul „diplomei de la Viena”
Galerie Foto Direcția Națională Anticorupție a dispus, la sfârșitul lunii trecute, clasarea unui dosar penal privind infracțiuni de abuz în serviciu, fals intelectual, uz de fals, fals în declarații și instigare la...

7 ani de pușcărie cu executare în sufragerie  

7 ani de pușcărie cu executare în sufragerie  
Galerie Foto Munca de acasă, împământenită anul trecut odată cu instaurarea stării de urgență, le-a dat unor parlamentari idei năstrușnice. Cum ar fi aceea de a vota online un proiect de lege născocit de senatoarea...

Tinerii din diaspora întorc spatele guvernului

Tinerii din diaspora întorc spatele guvernului
Măsura 6.1 Sprijin instalare tineri fermieri, componenta diaspora, se dovedește a fi un eșec pentru Guvern. Tinerii plecați la muncă în străinătate sunt neinteresați de oferta financiară a autorităților de la...

Unul din patru deputați a vorbit o singură dată de la preluarea mandatului. Mai multe județe, nereprezentate de la tribuna oficială

Unul din patru deputați a vorbit o singură dată de la preluarea mandatului. Mai multe județe, nereprezentate de la tribuna oficială
Puțin mai mult de un sfert din totalul deputaților aleși în funcții au luat cuvântul o singură dată în plenul Camerei, în cele aproape șase luni care s-au scurs de la validarea alegerii lor, în urma...

Scafandri înecați cu fonduri europene

Scafandri înecați cu fonduri europene
Galerie Foto Programul pentru lărgirea plajelor pe litoralul românesc este îndoliat de moartea unor specialiști angajați în proiect. În urmă cu  patru săptămâni, în 9 aprilie, a fost raportat decesul a doi scafandri...

Un prinț austriac a împușcat cel mai mare urs din Europa sub nasul autorităților române

Un prinț austriac a împușcat cel mai mare urs din Europa sub nasul autorităților române
Două organizații de apărare a drepturilor animalelor au semnalat autorităților române că un prinț austriac a împușcat ilegal cel mai mare urs din Europa, în apropierea orașului Covasna. Cu toate acestea,...

Firmele de casă ale PNL, sponsori pentru partid în anul pandemiei. Legături cu funcții sau cu contracte la stat

Firmele de casă ale PNL, sponsori pentru partid în anul pandemiei. Legături cu funcții sau cu contracte la stat
Galerie Foto În Raportul pe care Autoritatea Electorală Permanentă l-a întocmit cu privire la cuantumul veniturilor Partidului Național Liberal obținute în anul 2020 regăsim o listă cu 20 de societăți comerciale care au co...

Ce a văzut Sala Palatului înainte de vaccinarea lui Gheorghiță

Ce a văzut Sala Palatului înainte de vaccinarea lui Gheorghiță
Galerie Foto Sala Palatului se va umple în acest weekend de medici, asistente și seringi, în loc de spectatori și mari artiști, cum era tradiția. Un „spectacol” nemaivăzut la București, dar implementat cu succes la...

Nu există niciun sport, nicio metodă de a-l face pe copil mai înalt

Nu există niciun sport, nicio metodă de a-l face pe copil mai înalt
Galerie Foto Cele mai frecvente motive de solicitare a cabinetului medicilor, în lume, conţin pe primul loc durerile de spate. Este o autodiagnosticare prea deasă: „mă doare spatele, am hernie de disc”! Despre problemele...

Edilul Ciprian Ciucu, „luat la mișto” și de polițiști, și de cetățeni

Edilul Ciprian Ciucu, „luat la mișto” și de polițiști, și de cetățeni
Galerie Foto Poliția Rutieră a Capitalei a transmis, ieri, că face verificări, după ce primarul sectorului 6, Ciprian Ciucu, a scris pe o rețea de socializare că a fost „luat la mișto” de ofițerul de serviciu și că i...

Legea care ia de la patroni și dă la muncitori așteaptă votul Camerei Deputaților

Legea care ia de la patroni și dă la muncitori așteaptă votul Camerei Deputaților
Patru deputații PDS și un deputat independent, intrat însă în Parlament pe listele USR, s-au gândit anul trecut că ar fi bine ca patronii să împartă până la 25% din profitul net obținut cu angajații....

Renovarea WC-urilor la Banca Națională: o jumătate de hectar de faianță, 11 kilometri de conducte!

Renovarea WC-urilor la Banca Națională: o jumătate de hectar de faianță, 11 kilometri de conducte!
Galerie Foto O achiziție de lucrări la sediul central al Băncii Naționale, făcută la finalul lunii trecute, arată, în documentația de atribuire, că, practic, grupurile sanitare ale acestei instituții fundamentale a...
Serviciul de email marketing furnizat de