Copiii care au săvârşit o infracţiune nu răspund penal, dar beneficiază de asistenţă. Părinţii sunt obligaţi să participe la programele elaborate de serviciile de protecţie a copilului, pentru a fi "educaţi" în arta comunicării cu aceşti copii care au un comportament antisocial. "Terapia" se face prin jocuri, expediţii, campionate de fotbal.
Conform datelor furnizate de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului (ANPDC), la nivelul anului 2008, din cei 3.899 copii care au săvârşit fapte penale şi nu răspund penal, au fost luate măsuri de protecţie pentru doar 1.186. Pornind de la această evaluare au fost elaborate o serie de recomandări care vizează coordonarea activităţilor instituţiilor implicate (organe de cercetare penală, servicii de protecţie a copilului, unităţi de învatamant, instanţe, ONG-uri, etc.), perfecţionarea pregătirii personalului, a metodologiei şi instrumentelor de lucru ale serviciilor de protecţie a drepturilor copilului, precum şi o serie de modificări ale cadrului legislativ.
Fundaţia Reforma Justiţiei Penale (RJP), în parteneriat cu Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului (ANPDC), şi Fundaţia Prioson Fellowship Romania (PFR) şi în colaborare cu Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 6, au prezentat, într-o conferinţă de presă, rezultatele monitorizării accesului la servicii de specialitate pentru copiii care au săvârşit fapte penale şi nu răspund penal.
În cadrul proiectului "Promovarea drepturilor copiilor care au săvârşit fapte penale şi nu răspund penal" RJP, ANPDC şi PFR au realizat o monitorizare a modului în care societatea răspunde la nevoile speciale ale copiilor care au săvârşit fapte penale şi nu au încă vârsta responsabilităţii penale. Specialiştii arată că aceşti copii au nevoie în primul rând de o protecţie specială, fiind supuşi riscului de a dezvolta comportamente infracţionale.
SPRIJIN ÎN LOC DE PEDEAPSĂ
Copiii delicvenţi au nevoie de sprijin pentru a evolua spre o viaţă responsabilă şi pentru prevenirea comportamentelor deviante. Specialiştii apreciază că una dintre principalele cauze ale delincvenţei juvenile o reprezintă climatul socio-afectiv necorespunzător în familie, şcoală, grup de prieteni, etc. Datorită faptului că la copii, procesul de maturizare afectivă, intelectuală şi morală nu este definitivat, în lipsa unui climat socio-afectiv protector, ei pot intra în conflict cu cerinţele sistemului de valori şi norme ale societăţii, inclusiv cu normele juridice.
"În prezent, nu există o legislatie clară şi uniformă la nivel naţional care să oblige organele de cercetare penală să comunice către autorităţile pentru protecţia copilului cazurile copiilor cercetaţi pentru activităţi de tip infracţional. Acest fapt face ca accesul copiilor la servicii de asistenţă specializată să fie redus şi să se facă adesea cu întârziere, iar eficienţa intervenţiei serviciilor sociale să fie scăzută", arată specialiştii Fundaţiei Reforma Justiţiei Penale (RJP).
ÎN COMPETIŢIE
Poliţia şi parchetul ar trebui să anunţe serviciile de asistenţă socială atunci când un copil sub 14 ani este cercetat, astfel încât aceşti copii să beneficieze de acces la servicii specializate, dacă este nevoie. Copiii aflaţi în grija Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) sector 6 au participat astăzi la cea de-a IX-a ediţie a campionatului de fotbal destinat copiilor cu probleme sociale sau de comportament din comunitate.
Competiţia se adresează cu precădere copiilor delincvenţi, care au săvârşit fapte penale dar nu răspund penal. Pe terenul din incinta UCECOM, "Liga Tinerilor Fotbalişti" şi-a confruntat echipele formate din beneficiari ai serviciilor sociale din sectorul 6 şi alte echipe ale liceelor din comunitate. Au participat şase echipe şi un total de 60 de copii cu vârste între 14 şi 18 ani. Cei mai buni au primit diplome, medalii şi echipament sportiv. "Liga Tinerilor Fotbalişti" este un proiect iniţiat în anul 2002, atunci când s-a înfiinţat şi echipa de fotbal din sectorul 6, "Vulturii Negri".
Proiectul a fost destinat iniţial copiilor fără adăpost. Modalităţile de stimulare a comunicării şi responsabilizării, pe care le implică lucrul în echipă, au impus astfel de iniţiative în activitatea de asistenţă socială, acest tip de servicii fiind extins ulterior pentru copiii cu devianţă comportamentală, precum abandon scolar şi mai ales copii delincvenţi, care au săvârşit fapte penale dar nu răspund penal, proveniti din familii marginalizate sau din centre de plasament.
Performanţa sportivă constituie un obiectiv secundar în cadrul proiectului, importante fiind efectele participării la acest program asupra conduitei copiilor, prin reluarea legăturii cu şcoala, reintegrare familială, evitarea recidivei pentru copiii delincvenţi şi alte metode.
PE MUNTE
În afară de aceste competiţii, copiii cu probleme de conduită şi comportament beneficiază şi de expediţiile organizate de DGASPC, care au ca scop pregătirea acestora pentru integrarea în comunitate. "Expediţia în sine nu reprezintă un moment de distracţie, ci are un profund sens educativ. Reprezintă o ruptură faţă de situaţia problematică cu care adolescentul se confruntă, pentru a se detaşa de problemele sale şi a-şi modifica percepţia pe care o are despre el şi despre situaţia în care se găseşte", arată specialiştii DGASPC sector 6.
Astfel de acţiuni se organizează periodic pentru beneficiarii serviciilor sociale.