Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
PSD s-a reunit aseară, într-un format special, la Palatul Parlamentului, pentru a decide, prin vot, retragerea sprijinului politic pentru actualul premier PNL, Ilie Bolojan. Iar de câteva zile, în mediul online și nu numai, au fost reactivate celulele #rezist intrate în „adormire” după 10 august 2018. S-au reluat atacurile la adresa PSD și se anunță lupte ideologice de gherilă pentru susținerea lui Ilie Bolojan la conducerea Executivului, în ciuda faptului că nu va mai exista o majoritate parlamentară care să justifice rămânerea acestuia la Palatul Victoria. Iar unul dintre vârfurile de lance ale acestei lupte este actualul vicepreședinte PNL, Ciprian Ciucu. Apropierea actualei conduceri PNL, formată din cuplul Ilie Bolojan – Ciprian Ciucu, de zona progresistă a politicii românești nu este o chestiune de ultim moment, ci un parcurs de câțiva ani. La alegerile locale din 2024, când Ilie Bolojan și Ciprian Ciucu au candidat personal pentru funcția de președinte al CJ Bihor și de primar al Sectorului 6, PNL a obținut scoruri istorice în fiefurile respective. La alegerile prezidențiale anulate din 2024, în aceleași fiefuri, PNL obținea, pentru propriul candidat Nicolae Ciucă, locul 5 sau locul 6, reprezentând cele mai rușinoase scoruri. Pentru ca, doar câteva zile mai târziu, la alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024, când Ilie Bolojan a candidat pe lista PNL de Bihor pentru Senat, brusc, tot la Bihor, rezultatele au explodat din nou. La Sectorul 6, în schimb, atât la Senat, cât și la Camera Deputaților, USR a ieșit pe primul loc. Iar în primul tur al alegerilor prezidențiale reluate din 2025, tot la Sectorul 6, candidatul oficial al PNL, Crin Antonescu, ieșea abia pe locul al treilea, în timp ce, pe primul loc, s-a clasat candidatul USR de la acel moment, Nicușor Dan.
Gruparea progresistă care conduce, în acest moment, Partidul Național Liberal este susținută, în această perioadă, mai vehement de către USR și de către rețelele #rezist decât de către unii dintre membrii PNL clasici. Vorbim, evident, despre agresivitatea retoricii, despre amenințările cu proteste de stradă și despre acțiuni de sorginte talibană care seamănă cu ceea ce s-a întâmplat în România în perioada 2017-2018 în Piața Victoriei din București.
Rețelele de socializare s-au umplut de postări ale influencerilor #rezist care îndeamnă la „război civil” pentru susținerea actualului prim-ministru Ilie Bolojan la conducerea Guvernului și la „terminarea definitivă a PSD”, partid care vrea să-l dea jos din funcție pe Ilie Bolojan. Aceleași grupări îl amenință, totodată, și pe președintele României, Nicușor Dan, cu suspendarea. Deoarece nu îl sprijină pe Ilie Bolojan și pentru că, citând din mai multe postări de pe rețelele de socializare, „nu belește PSD-ul”.
Analizând rezultatele electorale obținute de Ilie Bolojan pentru PNL la ultimele tururi de alegeri care au fost organizate în România, apropierea politico-ideologică a #rezist de actualul șef al Executivului pare una naturală. Bolojan și entitățile #rezist de întrepătrund aproape până la identitate, ceea ce nu se poate spune și despre întrepătrunderea cu electoratul PNL. Cu mici excepții, și anume atunci când alegerile respective l-au privit personal pe Ilie Bolojan. Când nu l-au privit direct, Bolojan pare să fi tras mai mult pentru zona USR.
Bihor: Când a candidat Bolojan, PNL a luat scoruri istorice. Când a candidat Ciucă, a reușit ultimul loc
La această concluzie se poate ajunge ușor, studiind rezultatele obținute la ultimele rânduri de alegeri, într-o cronologie halucinantă. Astfel, la alegerile locale din data de 9 iunie 2024, Ilie Bolojan a candidat, din partea Partidului Național Liberal, pentru funcția de președinte al Consiliului Județean Bihor. Atunci, el a obținut 51,14% din voturi (159.536 voturi). Pe locul al doilea, s-a clasat candidatul UDMR, urmat, pe locul al treilea de candidatul PSD, pe locul al patrulea de candidatul AUR, iar candidatul USR, Alex-Șerban Orjan, a ocupat abia locul al cincilea, cu 1,75% din voturi.
Doar cinci luni mai târziu, în primul tur al alegerilor prezidențiale (anulate) din 24 noiembrie 2024, Partidul Național Liberal l-a avut drept candidat chiar pe președintele de atunci al formațiunii, Nicolae Ciucă. La nivelul județului Bihor, rezultatele au fost în totală contradicție cu ceea ce s-a întâmplat la 9 iunie 2024. Mai exact, pe primul loc a ieșit candidatul UDMR, Kelemen Hunor. Pe locul al doilea s-a clasat Călin Georgescu, pe locul al treilea s-a clasat candidatul PSD Marcel Ciolacu, iar Nicolae Ciucă a ieșit abia pe locul al patrulea, cu 15,14% (36.745 voturi), în condițiile în care, la Bihor, în 9 iunie 2024, Ilie Bolojan reușea să strângă pentru sine 154.536 voturi.
Mai departe, după încă o săptămână, la alegerile parlamentare din data de 1 decembrie 2024, Ilie Bolojan a candidat, ca și cap de listă la Bihor, din partea PNL, la alegerile pentru Senatul României. Surpriză, PNL a luat, la Bihor, la Senat, 46,88%, adică 101.994 de voturi. La alegerile pentru Camera Deputaților, unde Ilie Bolojan nu a candidat, PNL, la nivelul județului Bihor, a obținut 32,04%, adică 88.348 voturi.
Schema s-a repetat în fieful lui Ciucu, de la Sectorul 6
Iar această situație nu este singulară. Principalul colaborator, pe linie de #rezist, al lui Ilie Bolojan din interiorul partidului este Ciprian Ciucu, actualul primar general al Capitalei și președinte al organizației PNL București. Anterior, Ciucu a ocupat funcția de primar PNL al Sectorului 6 și de președinte al PNL Sector 6.
Ei bine, la alegerile locale din data de 9 iunie 2024, Ciprian Ciucu a candidat, culmea, pe listele Alianței PSD-PNL, pentru funcția de primar al Sectorului 6 și a obținut 72,89% (103.779 de voturi). Candidatul PSD la Primăria Sectorului 6 obținea, la același scrutin, locul al doilea, cu 11,63% (16.557 voturi).
La primul tur al alegerilor prezidențiale anulate din 24 noiembrie 2024, PNL l-a avut, și la Sectorul 6, candidat pe președintele formațiunii, Nicolae Ciucă. Numai că, în fieful lui Ciprian Ciucu, alegerile au fost câștigate, în primul tur, de către candidata USR, Elena Lasconi, care a obținut un scor de 39,01%, urmată de candidatul PSD Marcel Ciolacu (cu 13,75%), de Călin Georgescu (cu 13,3%), de Mircea Geoană (cu 9%), de candidatul AUR George Simion (cu 9%), iar Nicolae Ciucă a ocupat abia locul al șaselea, cu 6,52%.
Nici alegerile parlamentare nu au arătat o altă direcție în fieful lui Ciucu. La Sectorul 6, la alegerile pentru Senatul României, USR a obținut primul loc, cu 23,38%, iar la alegerile pentru Camera Deputaților USR a luar 23,55%. Propriul partid al lui Ciprian Ciucu, PNL, a luat la alegerile pentru Senat 15,35%, iar la alegerile pentru Camera Deputaților 15,33%.
Iar „cireașa de pe tort” a fost pusă în primul tur al alegerilor prezidențiale reluate, din data de 4 mai 2025, când, la Sectorul 6, unde PNL, PSD și UDMR au avut candidat comun în persoana lui Crin Antonescu, pe primul loc a ieșit candidatul de atunci al USR, Nicușor Dan, cu 44,92%. Pe locul al doilea a ieșit candidatul AUR, George Simion, cu 21,61%, iar candidatul oficial al lui Ciprian Ciucu, Crin Antonescu, a ieșit abia pe al treilea loc, cu 16,7%.
Șeful PNL București, atacuri în rafală la PSD și la președintele României
Ciprian Ciucu este, de departe, expresia progresismului din interiorul PNL, având o agendă clară a îndepărtării acestui partid de la doctrina conservatoare. Ciucu este cel care vrea să impună schimbarea conducerii organizațiilor de sectoare ale PNL din București cu personaje din afara partidului, cum ar fi Dragoș Pîslaru, reprezentantul REPER. Tot în planul lui Ciprian Ciucu se află și proiectul anti-PSD, printr-o posibilă fuziune a PNL cu partidele progresiste REPER, PMP, Forța Dreptei, DREPT sau SENS, alături de care, la alegerile parlamentare din anul 2028, să facă o alianță electorală cu USR, iar, la alegerile prezidențiale din anul 2030, să-i sprijine candidatura lui Ilie Bolojan pentru prima funcție în stat.
Retragerea sprijinului politic de către PSD pentru Ilie Bolojan scoate la lumină „vâna” anti-PSD a lui Ciprian Ciucu. Acesta a acordat, ieri dimineață, un interviu în care a lansat un atac direct la adresa liderului Partidul Social Democrat, Sorin Grindeanu, pe fondul tensiunilor tot mai mari din coaliția de guvernare.
„PNL nu mai dansează cum cântă PSD. (…) Cum adică îți permiți tu (Sorin Grindeanu – n.red.) să spui că PNL să-și pună pe altcineva prim-ministru? Păi tu ne jignești pe noi. (…) Blochează coaliția de luni de zile și întârzie reformele necesare. Nu e timp de astfel de jocuri. Ilie Bolojan își face mandatul pe care tu i l-ai dat în momentul în care ai semnat. Nu poți să vii acum să schimbi regulile jocului”, a precizat acesta. Ciucu l-a atacat pe liderul social-demorat, precizând că „se duce din județ în județ să convingă oameni. Nu știu exact toate motivele, am văzut și diverse mesaje circulate, dar nu le-am aprofundat”.
Liderul PNL București l-a luat la țintă inclusiv pe președintele României, Nicușor Dan, declarând: „Cred că din păcate în acest moment președintele României se coordonează mai mult cu PSD decât cu Partidul Național Liberal sau cu USR (…). În momentul în care se vorbește că va merge mai departe coaliția de guvernare, fără ca Nicușor Dan să aibă o reacție, iar în același timp se propune debarcarea lui Ilie Bolojan, probabil că au existat discuții între domnul Grindeanu și domnul Nicușor Dan”.
S-a intrat, oficial, în criză politică. Nicușor Dan exclude guvern cu AUR și alegeri anticipate
La ora închiderii ediției, 5.000 de delegați se aflau, în persoană sau prin corespondență, la lucrările PSD de la Palatul Parlamentului în care PSD a supus la votul acestora oportunitatea retragerii sprijinului politic pentru actualul premier, Ilie Bolojan. Întrebarea la care acești delegați au trebuit să răspundă cu DA sau cu NU este: „Având în vedere prăbuşirea economico-socială din ultimele 10 luni – cu recesiune, inflaţie, afaceri care se închid, şomaj, scăderea investiţiilor publice şi a nivelului de trai, în special pentru tineri, pentru pensionari şi categoriile vulnerabile, plus lipsa dialogului real în Coaliţie şi cu partenerii sociali: Consideraţi că PSD trebuie să îi retragă sprijinul politic prim-ministrului Ilie Bolojan?”.
Conform unor surse police, după ce rezultatele consultării interne se vor centraliza, PSD îi va da lui Ilie Bolojan un ultimatum de 72 de ore pentru a-și prezenta demisia. Dacă nu o va face, miniștrii PSD urmează să se retragă din Guvernul României. Ce urmează, din acel moment, este greu de anticipat. Dacă miniștrii PSD demisionează, premierul poate propune numirea unor miniștri interimari dintre membrii Guvernului rămași în funcție, dar pentru o perioadă de 45 de zile. Termenul de 45 de zile nu curge de la anunțul politic al PSD sau de la o decizie internă de partid, ci de la momentul instituirii interimatului pe portofoliile vacante. În această perioadă, Guvernul are în continuare puteri depline, inclusiv pentru adoptarea de ordonanțe de urgență și proiecte de lege.
Guvernul Bolojan ar putea continua să funcționeze cu interimari, pentru 45 de zile, fără să meargă imediat în Parlament pentru acei interimari, deoarece ei sunt miniștri deja validați la învestitură. Dacă PSD pleacă, iar premierul vrea să continue cu o altă formulă politică, el trebuie să meargă în Parlament cu propunerea de remaniere care schimbă compoziția politică a Guvernului.
Dacă premierul merge în Parlament cu o nouă formulă politică, iar Parlamentul o respinge. Constituția spune clar că pentru schimbarea compoziției politice este nevoie de aprobarea Parlamentului. Nu spune însă, la fel de clar, că respingerea acestei aprobări echivalează automat cu o moțiune de cenzură și demite Guvernul.
Președintele României, Nicușor Dan, a recunoscut, ieri problemele din coaliția de guvernare, dar a spus că cele patru partide și minoritățile și-au dat acordul pentru marile proiecte de țară ale țării.
„Vom intra în turbulențe politice, însă există consens pe PNRR. Avem consens pe toate legile pe PNRR, astfel încât România să încaseze banii. Există consens că România are buget și că România își va păstra traiectoria financiară”, a adăugat Nicușor Dan. Acesta a precizat că, în funcție de evoluția evenimentelor, va organiza mai multe rânduri de consultări la Palatul Cotroceni, pentru detensionarea situației și pentru găsirea unei soluții de continuare a guvernării cu toate cele patru partide proeuropene la guvernare. Președintele exclude formarea unui guvern din care să facă parte AUR, dar și organizarea alegerilor parlamentare anticipate.
Citește pe Antena3.ro
