Rachetele cancerului au ajuns in Romania

In timp ce Guvernul roman nu sufla nici o vorba, olandezii informeaza ca o parte din sistemele HAWK a fost deja predata. Autoritatile de la Haga nu vor insa cu nici un chip sa recunoasca faptul ca au mintit atunci cand au declarat ca i-au informat pe omologii romani despre "dosarele cancerului".

Potrivit Ministerului olandez al Apararii, o parte din sistemele de aparare antiaeriana HAWK au ajuns deja in Romania. Autoritatile olandeze nu vor cu nici un chip sa vorbeasca despre cazurile de cancer. Ar fi si dificil deoarece acest lucru ar echivala cu recunoasterea faptului ca au mintit atunci cand au declarat ca i-au informat pe omologii romani.

In timp ce oficialii romani, fie ei din Ministerul Apararii, parlamentari sau ministri nu arata nici un interes fata de dezvaluirile privind afacerea "rachete cancerigene pentru Romania", in Olanda apele sunt inca involburate. Astfel, Ministerul olandez al Apararii a raspuns la noua transa de intrebari adresata de catre Krista van Velzen. Parlamentarul olandez a hotarat sa ia din nou la intrebari autoritatile ca urmare a materialelor aparute in Jurnalul National prin care demonstram minciuna secretarului de stat, Cees van der Knaap.

Tot in acest timp, potrivit autoritatilor olandeze: "o parte din sisteme au fost deja transportate, iar Romania pregateste transportul restului echipamentelor." O alta informatie pe care Ministerul Roman al Apararii nu a catadicsit sa o faca publica.

AFACEREA. "Romanii sunt la curent cu discutiile". Acesta era raspunsul dat de secretarul de stat al Ministerului Apararii, Cees van der Knaap, la 1 februarie la o interpelare a Parlamentului olandez. Oficialul preciza in contiunare ca "Romanii sunt multumiti si noi de asemenea ca le putem vinde sistemul. In Romania, sunt cunoscute discutiile generate in Olanda de sistemele HAWK." Krista van Velzen il intrebase daca a informat autoritatile romane de problemele de sanatate din Olanda si de conexiunea dintre acestea si sistemul HAWK. Si a pus problema pastrarii sistemelor de aparare antiaeriana pe teritoriul Olandei pentru a nu prejudicia alte state si pentru a nu crea probleme de sanatate si altor militari.

A intrebat daca guvernul olandez este pregatit sa isi asume raspunderea in cazurile militarilor romani care se vor imbolnavi dupa utilizarea acestui sistem. S-a interesat de asemenea si de procedura de achizitie si daca autoritatile olandeze ar accepta returnarea sistemului. La toate aceste intrebari, Cees van der Knaap a dat doua raspunsuri transante: ca omologii romani au fost pusi in tema si ca nu ar fi de acord cu rezilierea contractului.

MINCIUNA. Ministerul roman al Apararii a contrazis insa afirmatiile secretarului de stat olandez. "Ministerul Apararii Nationale nu a fost informat de partea olandeza despre plangerile depuse impotriva Ministerului Apararii al Olandei de militarii care au deservit aceste sisteme privind imbolnavirea lor de cancer si alte boli", afirma autoritatile de la Bucuresti. Este adevarat ca acest lucru nu disculpa total partea romana deoarece exista Directia de Informatii Militare, exista servicii de informatii, exista ambasada. Pana la proba contrarie, presupunem ca acestea au informat guvernul de problemele existente.

Prin raspunsurile ulterioare, olandezii nu au facut altceva decat sa incerce sa acopere minciuna. Ei au ocolit atat intrebarile la obiect adresate de catre Jurnalul National, cat si chestionarile propriilor parlamentari. Astfel, la 24 august, Krista van Velzen adresa o noua transa de intrebari la fel de clare: "Ati informat autoritatile romane in mod explicit asupra posibilelor probleme de sanatate pentru care sistemele sunt considerate vinovate? Daca raspunsul este pozitiv, in ce mod, cand anume si care au fost informatiile puse la dispozitie?". Parlamentarul olandez facea referire directa la cele 212 dosare ale cadrelor militare care acuzau ca s-au imbolnavit de cancer si alte boli rare din cauza sistemelor de aparare antiaeriana HAWK PIP III.

VAG. Dupa trei saptamani si cu doar cateva zile inainte de vizita primului ministru, Calin Popescu Tariceanu, la Haga, ministerul raspundea ca: "In timpul discutiilor pe care le-am purtat cu Romania privind achizitionarea sistemelor HAWK am discutat despre riscurile pe care le presupun radarele si acest gen de arme in general. In acest sens am precizat ca lucrul pe aceste sisteme trebuie sa se faca respectand strict masurile de siguranta." Oficialii olandezi continua astfel sa ocoleasca subiectul. In continuare, ei afirma ca "Autoritatile romane au precizat in timpul discutiei ca sunt la curent cu aceasta situatie. In urma materialelor aparute in presa romaneasca, Ministerul roman al Apararii a confirmat aceste proceduri." Dar nu precizeaza de care situatie erau constiente autoritatile romane.

Singurul raspuns transant din toata lista este ca "Romaniei i-au fost vandute sisteme in stare buna de functionare si nu exista nici un motiv pentru a anula afacerea." O alta intrebare ramasa in aer este: "cum explica Ministerul olandez al Apararii faptul ca autoritatile romane declara ca nu au fost informate despre posibilele riscuri de sanatate."

Un lucru este cert, o parte din sisteme sunt deja in Romania. "Ele au fost controlate si verificate de catre Romania si aprobate inainte de a fi inmanate", afirma Ministerul Apararii olandez. De asemenea, mai spun guvernantii olandezi, ca Romania se va ocupa de transport.

ECHIPAMENTE INVECHITE

Sistemul HAWK PIP III a fost achizitionat cu 23,5 milioane de euro intre cele doua tururi ale alegerilor prezidentiale. In aceeasi perioada, Olanda detinea presedintia temporara a Uniunii Europene iar, la 17 decembrie, Romania a primit unda verde pentru semnarea tratatului de aderare in aprilie 2005 si aderarea efectiva la 1 ianuarie 2007. Prezentata de catre oficialii romani si olandezi drept o afacere de succes, intelegerea are multe aspecte dubioase. Astfel, pe langa controversele pe care rachetele le-au starnit in Olanda ele sunt si intr-o stare avansata de uzura. Cu toate imbunatatirile facute de-a lungul timpului isi termina resursele operationale si tehnice la sfarsitul acestui an. Olandezii le-au inlocuit cu modele performante si nu sunt un caz izolat. Si celelalte state care detin astfel de sisteme au facut tot posibilul sa scape de ele. Astfel, Belgia a incercat sa le vanda Turciei care se aratase interesata si de sistemele olandeze. Pana la urma, Turcia nu a mai cumparat nici sistemele belgiene si nici pe pe olandeze. Mai putin "norocosi" sau nu atat de buni negociatori, belgienii isi tin sistemele HAWK depozitate fara a le folosi. De asemenea, asa cum afirma si Krista van Velzen, cat si presedintele sindicatelor militare din Olanda Wim van den Burg "o parte din rezerva de rachete este depasita. Iar costurile exploatarii cresc pe masura ce ele sunt din ce in ce mai putin folosite de alte state. Nici autoritatile romane nu mai sunt dispuse sa vorbeasca despre aceasta "afacere de succes". Se ascund in spatele secretului de stat. Iar fostii oficiali refuza pur si simplu sa vorbeasca. Acesta este cazul fostului ministru al Apararii, Ioan Mircea Pascu (foto), pe care desi l-am contactat in repetate randuri, nu a dorit sa comenteze.

---

Autoritatile olandeze o scalda si in ceea ce priveste gradul de periculozitate al sistemelor. De data aceasta ei arunca pur si simplu pisica in ograda vecinilor belgieni.

"Am adus de curand la cunostinta autoritatilor romane rezultatele preliminare ale anchetei belgiene asupra presupuselor riscuri ale operarii pe sisteme HAWK. Din investigatia lor se pare ca nu exista o dovada a cresterii numarului de cazuri de militari decedati ca urmare a operarii pe HAWK. Ministerul belgian al Apararii a demarat in 2001 o investigatie.

Acum cateva zile au aparut rezultatele partiale ale acestei investigatii. Astfel, belgienii sustin ca a fost studiata pe o perioada de 35 de ani (1968 - 2003) rata mortalitatii in randul celor 27.671 de militari belgieni care au operat intre 1963 si 1994 in batalioane dotate radare pentru sistemele de aparare antiaeriana.

Au fost selectati 16.128 de militari care au servit in aceasta perioada in aceeasi unitate dar care nu au fost niciodata expusi la radiatii, asa-numitul grup de control. Belgienii precizeaza ca, modificarile tehnice facute la sfarsitul anilor ’70 generatoarelor de unde electromegnetice au avut ca rezultat o scadere a radiatiilor.

Concluziile preliminare ale investigatiei sustin ca nu s-a descoperit o crestere a ratei mortalitatii la militarii belgieni care au fost in contact direct cu radarele sistemelor de aparare antiaeriana. Aceste rezultate sunt doar preliminare. Investigatia este programata a fi finalizata la sfarsitul lui 2006. Ciudat este faptul ca, desi era anuntata o ancheta vizand toate statele, scurtul paragraf care a fost pu-blicat se refera doar la militarii belgieni.

---

300 de militari germani primesc pensie de boala

VICTORIE DIFICILA. Avocatul german Remo Klinger a reusit sa obtina, dupa ani buni de procese, pensie de boala pentru 300 dintre militarii bolnavi de cancer

Dr. Remo Kliger este unul dintre asociatii firmei de avocatura "Geulen & Klinger", firma care ii reprezinta pe fostii militari germani, care au deservit sisteme de rachete, precum este si cazul Hawk, in procesele lor intentate statului german. Astfel, dintre cele 1.000 de dosare reprezentand fosti militari bolnavi de cancer sau vaduvele unora dintre ei, 300 s-au soldat pozitiv, oamenii primind pensia de invaliditate.