x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Radiojurnalul zilei – 11 iunie 1990

Radiojurnalul zilei – 11 iunie 1990

de Alexandra Zotta    |    11 Iun 2010   •   00:00

La Bucureşti, primele discuţii dintre guvern şi greviştii foamei din Piaţa Universităţii s-au încheiat cu succes. S-au lansat promisiuni din partea ambelor tabere. Reprezentanţii guvernului au promis că vor susţine înfiinţarea unui post de televiziune liber, iar protestatarii au promis că vor încheia greva foamei o dată cu eliberarea unei aprobări pentru constituirea postului respectiv.

În Bulgaria, Partidul Socialist (fost comunist) a câştigat alegerile legislative cu majoritate de voturi. Rezultatul alegerilor i-a nemulţumit pe susţinătorii opoziţiei, care au ieşit şi au protestat în număr mare pe străzile din Sofia.
Primele alegeri libere din Cehoslovacia au fost câştigate de Vaclav Havel, iar alegerile din Peru au fost câştigate de candidatul independent Alberto Fujimori.

Senatorii aleşi la 20 mai au fost validaţi
Comisia de specialitate a Senatului României a început astăzi operaţiunea de validare a celor 119 senatori aleşi prin scrutinul de la 20 mai. Raportul privind aceste mandate urmează să fie întocmit până miercuri şi prezentat apoi spre aprobare Senatului la şedinţa sa în plen prevăzută să aibă loc joi, 14 iunie, ora 09:00.

Comisia de validare cuprinde 12 senatori dintre care 8 reprezintă Frontul Salvării Naţionale, 2 Uniunea Democrată a Maghiarilor din România şi câte unui din partea partidelor Naţional Liberal şi Ecologist Român. În ce priveşte Biroul comisiei de validare, preşedinte al acestuia este domnul Doru Tărăcilă, senator în circumscripţia electorală Călăraşi, reprezentând Frontul Salvării Naţionale, iar vicepreşedinţii sunt domnii Gelu Voican Voiculescu, senator în circumscripţia electorală Buzău din partea Frontului Salvării Naţionale, şi Haidu Gabor, senator în circumscripţia Harghita din partea Uniunii Democrate a Maghiarilor din România.

Primul dialog între greviştii foamei şi Guvern
Cu puţin timp în urmă, la Palatul Victoria, a început dialogul anunţat cu mai multe zile în urmă dintre o comisie guvernamentală şi reprezentanţii demonstranţilor şi greviştilor foamei din Piaţa Universităţii.
La discuţii sunt prezenţi din partea guvernului: domnii: Sever Georgescu, şeful secretariatului general, Radu Dop, adjunct al ministrului Sănătăţii, Lucian Constantinescu, din cadrul Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, Vladimir Pasti, consilier al primului-ministru, iar din partea greviştilor foamei: Dănuţ Lungu, Puiu Corneliu, Ovidiu Opilitaru; din partea organizaţiei Alianţa Poporului şi a Forumului Antitotalitar Român - Toader Mărieş, din partea organizaţiei 16-21 decembrie - Ioan Nemţiu, din partea Grupului Independent pentru Democraţie - Claudiu Crăcea, din partea Sindicatului Studenţilor Academiei de Artă - Andreea Flondor, din partea sindicatului Institutului de Arhitectură - Alexandru Taboş, din partea Ligii Studenţilor - Mugurel Vasiliu.

Greva foamei pentru o televiziune liberă

La dialog, reprezentanţii greviştilor au prezentat drept unică revendicarea înfiinţării unui post independent de televiziune. Poziţia de principiu a guvernului fiind favorabilă existenţei mai multor posturi şi canale de televiziune, inclusiv private, s-a convenit că această problemă este de competenţa parlamentului căruia urmează să i se adreseze iniţiatorii. Comisia împuternicită de Guvern a dat răspunsuri şi a luat act de alte revendicări ale celorlalţi grevişti ai foamei absenţi de la dialog, urmând să le transmită celor în drept. În final, părţile prezente la întâlnire au semnat un protocol prin care se ia act de decizia participanţilor la greva foamei de a înceta această acţiune ca semn al încrederii lor în rezultatele pozitive ale dialogului de astăzi. La întâlnire s-au prezentat şi împuterniciţii din partea asociaţiilor Alianţa Poporului şi 16-21 decembrie care au cerut satisfacerea listelor lor de revendicări cu caracter politic.

"Vom înceta greva foamei"
Agenţia de presă "Rompres" a difuzat din partea greviştilor foamei din Piaţa Universităţii următorul comunicat:
"Noi, cei care facem greva foamei în Piaţa Universităţii, anunţăm opinia publică că, în urma protocolului încheiat astăzi cu secretarul general al Guvernului, vom înceta greva foamei aşa cum ne-am angajat, dar la data când ni se va da în mod real o autorizaţie completă pentru un post de televiziune independent.

Până în prezent noi am obţinut doar promisiunea că reprezentanţii Guvernului vor susţine rezolvarea cererii noastre. Din păcate, nu s-a precizat în protocol nici la ce nivel se va susţine cererea noastră, nici când şi, mai ales, nu ni s-a dat asigurarea că cererea noastră va fi într-adevăr rezolvată, ci doar susţinută. În consecinţă, invităm Guvernul să aibă deplină încredere în promisiunea făcută de noi că vom înceta acţiunea de grevă la data precisă la care ne va fi eliberată aprobarea definitivă pentru postul de televiziune independent şi privat de către toate organele competente."
Comunicatul parvenit prin intermediul Rompresului este semnat de 19 grevişti ai foamei.

Securitatea şi Miliţia, în faţa Justiţiei
La Timişoara, Curtea Supremă de Justiţie - secţia militară - continuă judecarea inculpaţilor Coman Ion, Pacoste Cornel, Matei Ilie şi Bălan Radu, precum şi a altor 21 de inculpaţi - foste cadre ale securităţii şi miliţiei, pentru săvârşirea infracţiunii de genocid, complicitate şi favorizarea acestei infracţiuni, ca şi pentru alte fapte penale în timpul Revoluţiei din Decembrie 1989. În ultimele două şedinţe au fost audiaţi Florea Sofronie, Tesdera Avram şi Bolog Vasile, foşti secretari ai comitetului judeţean de partid Timiş, martori prezenţi la desfăşurarea evenimentelor şi care au adus date suplimentare cu privire la deciziile luate pentru înăbuşirea Revoluţiei din Timişoara, pentru reprimarea manifestanţilor şi stabilirea deplină a adevărului cu privire la evenimentelor din Decembrie trecut.
Procesul continuă, cu audierea altor martori, mâine, 12 iunie 1990.

Vaclav Havel preşedinte
Mişcarea preşedintelui Vaslav Havel "Forumul cetăţenesc" a câştigat primele alegeri libere din Cehoslovacia, a anunţat astăzi oficial Comisia electorală. "Forumul cetăţenesc" şi "Opinia publică împotriva violenţei" au ajuns în fruntea celor două camere ale adunării federale. Comuniştii şi creştin-democraţii îşi dispută al doilea loc, dar Comisia electorală n-a informat încă cine va ocupa mai multe locuri în Parlament. Autonomii moravi, independenţii slovaci, Partidul minorităţilor naţionale intră la egalitate în Parlament, depăşind bariera de 5 procente într-una din cele două republici cehă şi slovacă. Alte 16 partide din 22 au fost eliminate neobţinând un procent suficient.

Compensaţii pentru abuzurile staliniste

La Chişinău a avut loc adunarea de constituire a Asociaţiei victimelor represiunilor din Moldova, care cuprinde persoane ce au avut de suferit, fără a fi vinovate, din cauza represiunilor din perioada cuprinsă între deceniile al patrulea şi al şaselea ale acestui secol - relatează agenţia TASS. La adunare au luat parte peste 500 de persoane reprezentând toate oraşele şi regiunile republicii, precum şi unele sate din regiunile Cernăuţi şi Odessa ale Republicii Sovietice Socialiste Ucrainiene. A fost examinat şi adoptat proiectul de statut al asociaţiei şi a fost ales un comitet de coordonare, care a fost însărcinat să pregătească ei congres, programat pentru 5 iulie 1990. În anii abuzurilor staliniste - adaugă TASS - din Moldova au fost deportaţi aproximativ 100.000 de oameni şi sute de oameni au fost împuşcaţi. Anul trecut a fost adoptată o hotărâre a Guvernului republicii privind reabilitarea celor ce au avut de suferit şi acordarea în beneficiul lor şi al familiilor de compensaţii pentru bunurile ce le-au fost confiscate.

Alegeri legislative şi demonstraţii în Bulgaria

Primele declaraţii de astăzi ale observatorilor vest-germani şi americani la scrutinul din Bulgaria atestă că, după părerea lor, alegerile din această ţară au fost libere. În acest sens s-a exprimat şi Hermannsson, prim-ministru al Islandei, care este membru al delegaţiei internaţionale de observatori.

Pe de altă parte, opoziţia bulgară a anunţat astăzi că va cere organizarea de noi alegeri întrucât, după opinia ei, acestea au fost falsificate. O amplă demonstraţie în sprijinul opoziţiei a avut loc aseară în faţa Palatului Culturii din Sofia. Mii de persoane au scandat lozinci în favoarea opoziţiei, aclamându-l îndelung pe liderul Uniunii Forţelor Democrate, Jelio Jelev. Convinşi de victoria opoziţiei în alegeri, participanţii la demonstraţie şi-au manifestat indignarea când s-a anunţat că, potrivit unor sondaje, fostul partid comunist ar fi obţinut o majoritate absolută. Sondajele INDAS semnalează mari diferenţe dintre circumscripţiile electorale, în unele fiind semnalată o victorie netă a opoziţiei, iar în altele a Partidului Socialist Bulgar (fost comunist).

Victorie detaşată a socialiştilor
Potrivit primelor rezultate parţiale neoficiale ale alegerilor legislative din Bulgaria, candidaţii Partidului Socialist, fost comunist, au întrunit 48,5% din voturile exprimate, în timp ce pentru principala forţă politică de opoziţie, Uniunea Forţelor Democratice, au votat 32,3% din alegători. Partidul Minorităţii Turce din Bulgaria a obţinut 8,7% din sufragii, iar Partidul Agrarian 8,1%. Ca urmare a acestor rezultate, repartizarea celor 200 de mandate atribuite prin scrutin proporţional în primul tur ar fi relativ egală - câte o sută pentru socialişti şi pentru celelalte partide şi grupări politice.
Restul de 200 de mandate vor fi atribuite prin scrutin majoritar la cel de-al doilea tur.

Oaspeţi vest-germani la Bucureşti
Astăzi dimineaţă preşedintele României, Ion Iliescu, şi primul-ministru al Guvernului, domnul Petre Roman, au primit delegaţia fracţiunii parlamentare a Partidului Social Democrat din RFG condusă de doctor Herman Scheer - membru al comisiei de politică al partidului, preşedintele grupului de lucru al fracţiunii Partidului Social Democrat pentru problemele dezarmării şi controlului armamentului.

Delegaţia vest-germană a fost informată despre procesul de deschidere spre democraţie început în decembrie 1989, despre acţiunile ce se au în vedere pentru accelerarea integrării României în rândul ţărilor democratice ale lumii, ale Europei. La rândul lor, parlamentarii vest-germani şi-au exprimat sprijinul pe care sunt gata să-l acorde viitorului Guvern al României, poporului român pe calea democratizării ţării.

Elţîn spune nu unui acord cu Marea Britanie
Preşedintele Sovietului Suprem al Republicii Sovietice Federative Socialiste Ruse, cea mai mare republică sovietică, Boris Elţîn, a chemat populaţia să susţină programul de reforme economice radicale preconizat de Guvernul republicii şi care prevede ca după o perioadă de 2-3 ani de austeritate, situaţia să se stabilizeze şi să se îmbunătăţească nivelul de trai al populaţiei. Într-un interviu acordat televiziunii sovietice el a opinat că spre deosebire de programul propus de Guvernul unional, cel preconizat de cabinetul republicii nu prevede şi o reducere a nivelului de trai al populaţiei. El a adăugat că divergenţele de grup şi lipsa unei majorităţi în parlamentul Republicii Sovietice Federative Socialiste Ruse fac dificilă adoptarea unor hotărâri importante care privesc această republică. Elţin a respins ca nefondate zvonurile apărute pe unele agenţii de presă potrivit cărora el ar fi declarat premierului Margaret Thatcher că Rusia este gata să încheie un acord cu Marea Britanie.

Polonia are nevoie de o dreaptă, de o stângă şi de un centru
Conducătorul mişcării sindicale poloneze "Solidaritatea", Lech Walesa, şi-a manifestat dorinţa ca în ţara sa să se instaureze un autentic pluralism. Într-un interviu acordat ziarului francez Le monde, el a relevat că unitatea era indispensabilă în luptă şi uşor de menţinut în faţa unui adversar, dar este imposibilă în munca de zi cu zi, pentru care este nevoie să se caute diversitatea. Este necesar să apară o dreaptă, o stângă şi un centru în Polonia şi "să fim, în sfârşit, o ţară normală, nu o configuraţie artificială şi periculoasă", a spus Walesa.

Primii paşi ai Germaniei în NATO
Preşedintele sovietic Mihail Gorbaciov solicită în schimbul apartenenţei Germaniei unite la NATO ca această alianţă să se transforme în una politică, informează agenţia France Presse, citând cotidianul vest-german Suddeutche zeitung. Se precizează, de asemenea, că primul-ministru est-german, Lothar de Maiziere, urmează să înmâneze astăzi la Washington preşedintelui George Bush un mesaj din partea lui Mihail Gorbaciov destinat să marcheze unele progrese în problema aspectelor externe ale unificării germane.

Fujimori a câştigat alegerile în Peru
În Peru, inginerul Alberto Fujimori (independent) a câştigat cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, totalizând, potrivit rezultatelor încă nedefinite, 51,1% din sufragiile exprimate. Adversarul său, scriitorul Mario Vargas Llosa (conservator), a obţinut 37,8% din voturi şi şi-a recunoscut înfrângerea. După aflarea victoriei, viitorul preşedinte Alberto Fujimori s-a pronunţat pentru constituirea unui guvern de uniune naţională. Fiu al unor agricultori japonezi ce au emigrat în Peru în anii '30, Alberto Fujimori este considerat de observatori ca noul fenomen politic al Americii Latine.

Lupte de stradă între suporteri
35 de huligani vest-germani au fost expulzaţi aseară din Italia după violentele incidente ce au izbucnit în cursul după-amiezii, la Milano, între suporterii germani şi cei iugoslavi, veniţi să-şi încurajeze echipele în meciul, care cum se ştie, a adus victoria Republicii Federale Germania. Tulburările au izbucnit în centrul oraşului, în apropierea Pieţei Domului şi a Galeriei Vittoria Emmanuelle, între suporterii celor două ţări, care nu reuşiseră să-şi procure bilete pentru a asista la meci. Ciocnirile s-au soldat cu rănirea a 30 de persoane, între care opt membri ai forţelor de ordine, poliţişti şi carabinieri. Huliganii au spart vitrinele, au devastat câteva magazine şi au distrus mai multe vehicule, au comunicat surse ale poliţiei. În cursul serii, poliţia italiană a întărit dispozitivele care i-au însoţit la gara din Milano pe suporterii germani şi iugoslavi, ce urmau să plece cu trenul spre ţările lor.

"Ziua României" la Barcelona
Cu ocazia participării României la Târgul Internaţional de la Barcelona - ediţia 1990 -, a avut loc o festivitate consacrată ţării noastre. În cadrul "Zilei României" s-a procedat la o trecere în revistă a stadiului dezvoltării schimburilor comerciale româno-spaniole, apreciindu-se necesară creşterea acestora. Au fost subliniate în mod deosebit posibilităţile largi de cooperare în toate domeniile, în special în construcţia de maşini, chimie, materiale de construcţii, industria alimentară, agricultură şi turism. În legătură cu dezvoltarea relaţiilor economice în perioada următoare, s-a relevat importanţa participării Spaniei la TIB '90.

Absolvenţii de liceu se pregătesc pentru bac
La 20 iunie începe examenul de bacalaureat. Factorii de răspundere din cadrul Ministerului Învăţământului pregătesc cu multă atenţie această importantă etapă din viaţa tinerilor absolvenţi de liceu. Probele de examen vor fi numai în scris, ele se vor susţine la trei materii, în funcţie de profilul liceului, exceptând clasele minorităţilor naţionale, care vor avea în plus examenul de limba română.

Ştiri din spaţiul cosmic
Modulul tehnologic "Cristall", lansat în spaţiul extraterestru la 31 mai, s-a cuplat cu complexul orbital "Mir", aflat de mai mult timp în Cosmos şi la bordul căruia se află cosmonauţii Anatoli Soloviov şi Alexandr Balandin. În interiorul modulului, transmite TASS, există cinci instalaţii tehnologie pentru efectuarea de experienţe în domeniul producerii de materiale în spaţiul cosmic, de semiconductori şi aliaje metalice necesare microelectronicii. De asemenea, la bordul său se află şi telescopul "Glazar-2", care funcţionează în gama de raze ultraviolete, precum şi aparatura de fotografiat "Priroda-5", pentru realizarea de imagini ale suprafeţei Pământului.



×
Subiecte în articol: acum 20 de ani