Radu Gorun s-a intors in tara intr-o urna

Mihai Cismarescu. Cancer. Sef al sectiei stiri la Europa Libera, alias Radu Gorun, a murit in 1983. Copilul, care avea 1 an si 8 luni, l-a tinut de mana pe patul de moarte. N-a stiut atunci, dar nici acum nu stie de ce...

EUGENIA MIHALCEA

Isi propusese sa le scrie pe toate, dar nu le-a mai scris... Barbu Mihail Cismarescu, cunoscut ascultatorilor ca Radu Gorun, director al Sectiei romane a postului de radio Europa Libera in perioada 1981-1983, a murit subit in februarie 1983. De cancer. O boala la moda printre directorii Sectiei romane de la Europa Libera. Un chist capricios, o maladie care i-a macinat tesutul muscular, care i-a inveninat sangele si care l-a despartit definitiv de Roma nia, tara dupa care a tanjit zeci de ani de exil. S-a intors in Romania in urma cu doi ani. Intr-o urna care a fost depusa de Gerhild, sotia sa, in cimitirul din Craiova. Locul in care s-a nascut la 1 aprilie 1916 si pe care l-a parasit pentru totdeauna in 1937.
In Munchen, nu departe de gara principala a orasului german, locuieste Hilde. Familia Cismarescu - se aude la interfon. O biblioteca plina de dictionare, carti romanesti si in limba germana, rafturile lui Mihai, neatinse, doar poate sterse regulat de praf, casete cu colinde romanesti si doua plasute de amintiri. Si un mare gol, povestea Europei Libere care a ramas inchisa in sufletul lui Mihai Cisma rescu si dorinta acestuia de a scrie o carte autobiografica la pensie. Nu a mai apucat. In ianuarie 1983 primea prima pensie, iar in februarie pe ultima. Hilde mai pastreaza un proces pierdut cu medicii de la clinica particulara unde a fost internat Cismarescu, unde a inchis ochii pe patul de spital, si o indoiala pe care incearca sa o dea la o parte. Iradiere? "Boala a evoluat foarte repede - un tip de cancer, un fel de chist in tesutul muscular, foarte capricios, despre care se spune ca se generalizeaza prin sange. Nu ar fi trebuit sa efectueze biopsie si aici e vina medicilor... Eu l-am rugat in genunchi sa se duca la universitate, el nu a vrut pentru ca era departe si s-a dus la o clinica particulara. Am dat in judecata medicii ", se aude soptit dintre palmele lui Hilde asezate pe obraji. Si totusi... "La sotul meu nu cred sa fi fost ceva iradiere pentru ca el de ani de zile se plangea ca are nu stiu ce si eu ii spuneam sa mearga la medic, dar el era un om destul de timid", povesteste doamna Cismarescu ascunzandu-si in continuare gandurile in pumni. Nodul pe care spunea ca il palpeaza la stomac, dar mai ales ca un ecou in creierul femeii, cuvintele lui Sporea, fost coleg de redactie, care au ajuns la urechile ei ani de zile dupa moartea lui Mihai: "Eu voi muri de cancer, mi-a spus intr-o zi". De unde cancer? Poate chiar de la ea, spune Hilde, pentru ca in amenin- tarea nevinovata de a-l face sa mearga la medic, i-a zis ca poate e suferind de cancer. "Poate chiar eu i-am bagat frica asta, dorind sa mearga la medic i-am spus: "Du-te, nu se poate sti, poate sa fie un cancer". El avea firea asta timida si era un om destul de tacut si se ferea sa vorbeasca si mai ales eu poate aruncand aceasta vorba cu cancerul, poate i-a ramas in minte."
Si i-a mai ramas in minte toata lupta pe care a dus-o cu securistii, comunistii din tara a carei tarana nu avea s-o mai apuce. Toate vorbele pe care ar fi vrut sa le astearna pe foi la pensie, asa cum ii spunea de multe ori lui Hilde. "Nu stiu prea multe, nu cred ca am ce sa va povestesc, pentru ca el nu mi le-a spus niciodata. Eu l-am rugat sa spuna sau sa scrie, dar el imi zicea: "Lasa, cand o sa fiu la pensie o sa notez tot, o sa-mi scriu autobiografia ". Si asa se face ca a murit si sora lui, si cumnatul si nimeni nu stie nimic si eu nu mai am pe cine intreba..." Descetatenit de guvern
Barbu Mihail Cismarescu a plecat din Romania in 1937 si nu pentru ca nu-l mai inca pea Bucurestiul unde studiase Facultatea de Drept, ci pentru ca vroia sa invete aprofundat in Franta. A plecat la studii, apoi a intervenit razboiul si nu s-a mai putut intoarce. "Guvernul a adresat chemarea pentru toti cei care vor sa se intoarca in patrie, dar trebuiau sa o faca pana la un anumit termen. Li s-a spus "Cine nu se intoarce este descetatenit"", isi aminteste Hilde, in timp ce incepe sa caute printre putinele documente care i-au ramas. Le citeste printre randuri, le invalmaseste pe masa, se pierde printre ele si ne arata mereu pozele din tinerete. Anii incep sa se incurce in fata ochilor incetosati ai femeii. "A ramas sa-si continue studiile in Franta si apoi s-a angajat la o banca in Londra pentru doi ani. S-a mutat in ‘54 in orasul Munchen, pentru ca aici se infiintase Europa Libera. De la Paris a fost convocat."

La Europa Libera
Cismarescu a fost intai redactor, apoi redactor-sef la stiri, iar din decembrie 1981, pana in februarie 1983, cand a iesit la pensie, a fost director al Sectiei romane a radioului. "Avea o memorie excelenta si stia orice, eu nu am avut nevoie niciodata de o enciclopedie, il intrebam si stia de toate." Cat despre faptul ca a fost redactor la stiri atat de mult timp, Hilde spune ca "asta era domeniul care il fascina, pentru ca avea tangenta cu actualitatea". Mihai facea si comentarii juridice sub numele sau adevarat de Mihai Cismarescu, insa ca redactor la stiri era Radu Gorun. Si toate acestea pentru ca avea jale dupa Romania, mai ales in ultimii ani de viata, cand era dezamagit de oamenii pe care-i primea din patrie. "Avea un dor de tara, de aceea cand am ajuns eu la postul de radio, chemata de un prieten, a fost fascinat de o persoana care vine din Roma nia, nu pentru interese si are dorul de patrie, ci vine aici ca sa ajute tara. Dar uneori asa se plangea si spunea ca din ce in ce mai mult vin persoane de proasta calitate, tipul omului socialist il deprima, era speriat si spunea chiar spre sfarsitul vietii: "Uite pentru cine luptam"."

Dusmanii de clasa
Hilde a plecat din Romania din cauza regimului. "Eu am venit la Munchen de oroarea lui Ceausescu. Am fost in ‘59 la universitate unde Ceausescu avea o misiune speciala, chiar daca inca nu era sus de tot. Unii colegi au fost gasiti, din diverse motive, dusmani de clasa si trebuiau condamnati in public si Ceausescu cu microfonul tuna si fulgera si elementele negative au fost invitate sa stea la pupitre si sa isi expuna motivele. Atunci m-am hotarat." Ajunsa la Munchen, Hilde a ajuns sa lucreze ca traducator pentru noua luni la Europa Libera.
Cu toate ca a iesit din tara fara probleme, fiind sasoaica din Brasov, Securitatea nu a uitat de ea. "Cand m-am intors acasa dupa un an si ceva, ma astepta la Sibiu un "prieten". Am stat de vorba si mi-a spus ca, pentru ca eu am facut juridicele si cunosc mai mult decat altii si calatoresc intre aceste tari, sa le ofer informa- tii. Le-am spus ca nu am nici un interes si ca nu vreau sa colaborez. O sa ne mai vedem a venit raspunsul lui". Hilde crede ca figureaza pe lista de informatori a Securitatii.
Acum, Hilde nu mai are acelasi drag de a se intoarce in tara, dar nu pentru ca nu si-ar dori sa isi petreaca batranetea la Brasov, ci pentru ca ea spune ca tara inca este condusa de comunisti. "Eu n-am insistat pentru decoratii, n-am avut nici o dorinta sa fiu decorata de Iliescu, nu prea il dorim, pentru ca el este din linia a doua, este tot comunist."
A ajuns din nou in Roma- nia in urma cu doi ani cu cenus a sotului ei, asezata intr-o urna, pe care a depus-o la Craiova. Ca Mihai n-a mai ajuns niciodata in Romania... N-a ajuns nici sa-si tina baiatul in brate, care avea numai 1 an si 8 luni cand el a murit.
Barbu Mihail Cismarescu, un barbat cu ochi caprui, barbie potrivita, frunte si nas potrivit, scria in Buletinul de inscriere la Biroul Populatiei, de pe timpul Regatului, dar care nu a fost potrivit...

C.V.
Mihail Cismarescu (Radu Gorun)
1.04.1916 - 26.02.1983
Barbu Mihail Cismarescu, cunoscut celor care stateau cu urechile lipite de radio la stirile Europa Libera ca Radu Gorun, s-a nascut la 1 aprilie 1916, la Craiova. A absolvit in tara Facultatea de Drept din Bucuresti, in 1937. In acelasi an a plecat la Paris, pentru completarea studiilor. Cand Romania a intrat in razboi, a fost rechemat in tara pentru a participa la campania din Rasarit, insa nu s-a conformat apelului autoritatilor militare. La 24 iulie 1947 a fost semnalat de SSI ca membru al Comitetului de Rezistenta Romana. A intretinut relatii cu lideri ai Partidului National Taranesc emigrati si a facut parte din redactia gazetei "La Roumanie Independante". In 1952 a fost incadrat in subredact ia de la Londra a postului de radio Europa Libera, iar in 1954 s-a transferat in studiourile din Munchen. In martie 1960 se mai afla in evidentele celor dati in urmarire generala, sub consemnul: "In caz de identificare, sa fie retinut". In decembrie 1981, dupa decesul lui N.el Bernard, a fost numit director al sectiei romane Europa Libera.

DOCUMENT INEDIT
"Detinem date din care rezulta ca la sfarsitul lui martie a.c. (n.n. - 1982) conducerea Sectiei pentru Romania a postului Europa Libera a luat masuri pentru organizarea unei primiri festive a lui Vlad Georgescu, ca viitor director general al sectiei. Ca urmare, Mihai Cismarescu incearca sa adopte o atitudine mai moderata, fiind preocupat in special de situatia sa familiala si profesionala, avand in intentie sa se retraga din activitatea curenta in 1983 si sa se stabileasca in SUA. Mihai Cismarescu a primit ca sarcina sa-l pregateasca timp de aproape un an pe Vlad Georgescu pentru ca acesta sa cunoasca treptat toate problemele sectiei romane." (fragmente din dosarul de urmarire a lui Vlad Georgescu - CNSAS - SIE 39/1, fila 26). !

MEMORIA
"Lui Mihai Cismarescu, alias Radu Gorun, toata lumea ii spunea Mike"
"Mike era o adevarata enciclopedie ambulanta. Nu-mi amintesc ca vreodata cineva sa-i fi pus vreo intrebare la care sa nu fi stiut sa raspunda. Se intampla deseori sa aiba un lapsus; atunci, intrebarea respectiva il obseda in asemena masura incat nu-si gasea linistea. (...) Mike era un solitar fortat de imprejurari sa traiasca printre oameni. Se simtea mult mai fericit singur, printre vrafurile lui de carti si ziare, in tovarasia unui pahar de vin rosu sau, arareori, a unui amic ales pe spranceana."
Ioana Magura Bernard

"Pentru mine, nici un director nu l-a mai egalat pe Noel Bernard"
"Mihai Cismarescu, un intelectual de elita, ne era prieten apropiat si cu el am colaborat fara probleme, dar cancerul l-a smuls fulgerator de langa noi. Vlad Georgescu avea destule calitati profesionale, dar si un defect cu urmari incalculabile: de la inaltimea unei catedre de istoric, dispretuia - amabil, dar tenace - gazetaria. Printre misterele neelucidate nici de structurile mostenite de la fosta Securitate, nici de diplomatica lasitate americana, se afla si aceasta "epidemie" de cancer printre directorii succesivi ai Europei Libere."
Monica Lovinescu

"Pe Cismarescu l-am cunoscut cand m-am angajat la Europa Libera"
"Noel plecase in concediu medical, iar Mihai era interimar. M-a rugat imediat sa fac editorialele pe care nu le mai scria Noel. Am intrat in foc, dar a avut incredere in mine."
Serban Orescu

Actiunea "Eterul"
CLAUDIU TARZIU Complexul de operatiuni informative ale serviciilor secrete romanesti asupra posturilor de radio occidentale "dusmanoase" regimului comunist de la Bucuresti a purtat numele de cod "Eterul".
Pana in 1981, "Eterul" a constituit o operatiune de nivel national, fara a avea un cadru organizatoric precis definit. Din 1981 s-a instituit la Directia I a Securitatii "dosarul de problema" nr. 1764 "Eterul".

ORGANIZARE. In cele 55 de volume ale dosarului sunt cuprinse persoanele care lucrau la posturi de radio straine, rudele lor, ca si acelea care culegeau si/sau transmiteau informatii catre acele posturi. In acelasi timp a fost infintata Grupa Operativa "Eterul", care coordona activitatea pe Securitate, subordonata sefului Directiei I si conducerii DSS. Aceasta grupa colabora in special cu Directia a II-a (contraspionaj), Directia a III-a (Informatii interne), Centrul de Informatii Externe (CIE), Serviciul independent D (dezinformare), Serviciul special S (interceptare scrisori), Unitatea Speciala T (interceptarea convorbirilor telefonice si tehnica operativa), Unitatea seciala R (interceptare transmisii in eter). Au fost create grupe operative "Eterul" in toate unitatile teritoriale de Securitate, direct subordinate Grupei "Eterul" pe DSS. DOCUMENTE. In dosarul "Eterul" au lucrat 694 de ofiteri de Securitate in Roma nia si alte cateva zeci de ofiteri ai CIE, peste granita. Dosarul contine trei mari categorii de documente: documente de coordonare si evaluare (planuri de masuri, note- sinteza etc.); note intocmite de Unitatea "R" privind continutul emisiunilor "posturilor de radio ostile"; documente de semnalare, identificare, verificare si supraveghere a persoanelor care aveau legaturi cu posturile de radio straine.
Pentru supravegherea persoanelor din afara Romaniei erau recrutate rudele din tara ale acestora. In general erau preferate rudele foarte apropiate - cumnati, unchi, veri - care fie aduceau informat ii Securitatii, fie erau folosite pentru influentarea "obiectivului". Pentru persoanele urmarite in tara, metodele erau mai complexe: interceptarea corespondent ei si a convorbirilor telefonice, investigatii, "incadra ri informative", perchezit ii, anchete sau arestari.

NUME DE COD. In "Eterul", Radio Europa Libera era numit "Melita" sau "Cobra". Pentru Munchen au fost folosite numele conspirative "Ograda" si "Marasti". Pentru Romania - "Fagaras" si "Ceahlau". Ambasada roma na in Germania era "Hotelul cehlaian", iar Securitatea - "Legislatia cehlaiana ". Franta era identificata "Panciu", SUA - "Voila", "Galaxia" sau "Constelatia" (difera de la un document la altul), Israel - "Tunari

CONTINUARE: Tinte perpetue