Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Pe aceeași listă figurează și clădirile din vechea rafinărie - mai exact, 17 hectare de teren, în centrul localității Câmpina, din județul Prahova, au devenit mărul discordiei între cele două tabere locale. Pe aceste 17 hectare de teren - ideal pentru dezvoltatorii imobiliari - se află vechea rafinărie Steaua Română care nu mai funcționează din anul 2019 și a fost cumpărată de actualul proprietar majoritar în 2021. Noul proprietar al rafinăriei a depus mai întâi o solicitare de demolare a construcțiilor din rafinărie, dar cererea a fost respinsă de Primăria Câmpina. Apoi a înființat un ONG - Câmpina Curată - pentru a se lupta cu tabăra care vrea să bage aproape tot orașul în zona de protecție a monumentelor istorice, incluzând vechea rafinărie. Cele două tabere au susținere și „la centru” - cea care vrea dezvoltare imobiliară ar fi susținută, conform surselor noastre, de actualul ministru UDMR al Culturii, în timp ce tabăra care insistă să pună o mare parte din oraș pe harta de protecție a patrimoniului ar fi susținută de Institutul Național al Patrimoniului, instituție subordonată Ministerului Culturii, dar care tocmai e pe „lista neagră” pentru a fi desființată și absorbită de minister.
Planul Urbanistic General al Câmpinei trebuie să se refacă, iar pentru a stabili noile reguli a fost nevoie de expertize și de propuneri venite din partea unor specialiști. De la PUG a pornit și războiul între cele două tabere din Câmpina - cea care dorește conservarea patrimoniului cu cea care se luptă pentru dezvoltare imobiliară.
În septembrie 2025, Primăria Câmpina a lansat o consultare publică asupra concluziilor studiului istoric de fundamentare pentru noul PUG - expirat din 2023, după ce a fost revizuit în 2013, la 3 ani de la intrarea în vigoare. După ce au fost exprimate primele nemulțumiri, în legătură cu lista de clădiri care ar urma să intre pe lista de patrimoniu, Primăria Câmpina a apelat la consultare publică, dar și pentru acest demers s-au luptat intens cele două tabere, pentru că numai 170 de mesaje au fost transmise de locuitori, din cauza blocajelor comunicării dinspre administrație către cetățeni.
Tabăra care își dorește dezvoltare imobiliară - reprezentată de Asociația Câmpina Curată - a lansat o petiție împotriva clasării a 382 de clădiri din Câmpina, inclusiv Rafinăria Steaua Română, ca monumente istorice, prin care solicită reanalizarea proiectului propus pentru viitorul PUG. Petiția, intitulată „Nu blocați orașul! Lăsați Câmpina să se dezvolte!”, avertizează că inițiativa ar paraliza dezvoltarea municipiului.
„Propunerea, inclusă în documentația de actualizare a Planului Urbanistic General (PUG) (care a fost în consultare publică, până pe 29 septembrie, pe site-ul Primăriei Câmpina), vizează nu doar cele 382 de imobile, ci și instituirea unor zone protejate care ar cuprinde sute de alte proprietăți, străzi și blocuri din vecinătate. În total, 96 de străzi ar fi afectate de restricțiile propuse” - arată petiția al cărei inițiator este chiar asociația înființată de proprietarii rafinăriei.
„Campanie virulentă împotriva patrimoniului”
Cei care apără patrimoniul acuză tabăra reprezentată de asociația „Câmpina Curată” de susținerea unei campanii virulente împotriva patrimoniului.
„Apeluri publice, petiții și articole denigratoare au atacat propunerile de protejare a unor zone istorice și a siturilor valoroase, între care se află și rafinăria, un reper al memoriei industriale locale și naționale. Organizațiile reunite la Forumul Organizațiilor de Patrimoniu, ediția a II-a, atrag atenția asupra derapajelor grave de percepție și acțiune în acest caz. Patrimoniul nu este o frână în calea dezvoltării, ci o resursă esențială pentru regenerare urbană sustenabilă. Respectarea și includerea patrimoniului în planificarea urbană modernă trebuie să devină o practică firească, nu un motiv de controversă”, au transmis mai multe organizații de Patrimoniu din România, referitor la consultarea publică organizată de Primăria Municipiului Câmpina cu privire la propunerile Studiului istoric de fundamentare a Planului Urbanistic General.
Aceste organizații trag un semnal de alarmă cu privire la situația creată prin punerea în „consultare publică”, de către Primăria municipiului Câmpina, a concluziilor studiului istoric general elaborat pentru fundamentarea reglementărilor viitorului PUG.
„Situația de fapt, așa cum reiese ea din documente publice, este următoarea: Pentru fundamentarea actualizării PUG mun. Câmpina (proiectant general: Asocierea SC BTFARCH RO COMPANY SRL - SC UGMA LANDFORM CONCEPT SRL - SC URBIS GEOPROIECT SRL) a fost elaborat, alături de multe alte studii și cercetări, Studiul istoric general / Studiu de fundamentare analitic - Patrimoniu construit (proiectant de specialitate: SC FORUM ART SRL, șef proiect specialitate dr. arh. Andrei Barbu Mulțescu, specialist în domeniul protejării monumentelor istorice atestat de Ministerul Culturii). Acest studiu elaborat conform prevederilor Ordinului MTCT nr. 562/2003, identifică valorile culturale specifice (protejate și neprotejate), caracterizează teritoriul UAT Câmpina din perspectiva evoluției și structurării sale istorice și formulează propuneri privind protejarea și punerea în valoare a patrimoniului construit, propuneri ce urmează să fie preluate în reglementarea urbanistică (PUG și RLU)”.
Petiția, lansată în timpul consultării
Primăria Câmpina a inițiat un proces de „consultare publică”, prin care a solicitat cetățenilor ale căror imobile sunt propuse pentru a fi clasate în LMI sau propuse în zona protejată cu valoare istorică și arhitecturală sau zonă de protecție a monumentelor istorice să transmită comentarii și observații cu privire la propunerile pentru noul PUG. Petiția asociației proprietarilor rafinăriei a fost lansată chiar în timpul consultării publice.
În apărarea taberei care susține introducerea celor 382 de clădiri pe lista de patrimoniu național protejat a sărit și Ordinul Arhitecților din România, care susține că listarea nu presupune pericolul unui blocaj urbanistic sau afectarea directă a cetățenilor și încălcarea drepturilor acestora.
„Protejarea și punerea în valoare a patrimoniului construit reprezintă obiective de interes public general, atât la nivel local, cât și național, statuate ca atare prin legislația națională și convențiile internaționale la care România este parte. În acest sens, identificarea, caracterizarea și reglementarea regimului acestui patrimoniu reprezintă pași esențiali și obligatorii în demersul de elaborare a documentațiilor de urbanism (în special a planurilor urbanistice generale), demers desfășurat sub semnul primatului interesului public. Elaborarea studiilor istorice de fundamentare a documentațiilor de tip PUG reprezintă un demers de cercetare fundamentală și aplicată complex și bine normat” - transmite OAR care îi apără mai ales pe specialiștii care au elaborat studiile și au fost denigrați prin demersurile taberei pro dezvoltare imobiliară.
OAR amintește că singurul organism legal îndrituit să se pronunțe pe fond asupra corectitudinii și adecvării propunerilor studiului, în conformitate cu prevederile Legii nr. 422/2001, este Comisia Națională a Monumentelor Istorice, prin Secțiunea Urbanism și Zone Protejate. Studiul reprezintă o documentație cu caracter tehnic și științific, ale cărei concluzii nu se supun consultării sau dezbaterii publice - similar, de exemplu, cu concluziile unei expertize tehnice de încadrare a unei clădiri în clase de risc seismic.
Consultarea publică nu e relevantă
Arhitecții membri OAR arată că nici consultarea publică nu este relevantă și nu ar trebui să anuleze studiile elaborate pe baze științifice. „Orice concluzii trase în urma unei astfel de consultări sunt neavenite. Informarea și consultarea publică reprezintă acțiuni esențiale și obligatorii pe parcursul elaborării oricărei documentații de urbanism. Ele se desfășoară într-un cadru legal normat de Ordinul MDRT nr. 2701/2010. Acesta stabilește, la art. 27, faptul că în etapa de elaborare a studiilor de fundamentare cerințele şi opțiunile publicului legate de dezvoltarea urbană durabilă sunt obținute de elaboratorul documentației de urbanism prin metode de cercetare sociologică relevante pentru obiectivele propuse, efectuate de către persoane specializate în pregătirea, derularea şi analizarea rezultatelor metodelor corespunzătoare, atestate conform legii în privința elaborării documentaţiilor de urbanism şi amenajare a teritoriului”.
Concluzia OAR este că „niciun simulacru de consultare restrânsă în mod arbitrar și „cu teză” nu poate conduce la rezultate relevante sau posibil de luat în considerare”. Deși nu contestă dreptul niciunei organizații sau persoane fizice sau juridice de a se exprima în mod liber asupra oricărui subiect de interes public, OAR condamnă „calomnia și prezentarea trunchiată sau distorsionată a realității”, referindu-se la modul în care a fost prezentată situația clasificării celor 382 de clădiri propuse spre clasare, spunându-se că „proprietarii nu vor mai putea schimba nici măcar o țiglă fără avizul Ministerului Culturii” sau că urmează „paralizarea dezvoltării municipiului Câmpina”.
Nici imobiliare, nici producție industrială
Niciunul dintre demersurile celor două tabere „beligerante” de la Câmpina nu susține redeschiderea producției în rafinărie. O tabără dorește transformarea spațiului respectiv în zonă rezidențială, iar cealaltă se luptă pentru conservarea clădirilor dezafectate din interiorul rafinăriei.
Dacă proprietarii actuali ai rafinăriei ar dori să redeschidă producția, nu ar putea demola clădirile care urmează să fie introduse pe lista de patrimoniu - ceea ce ar bloca inclusiv activitatea unei eventuale rafinării redeschise în același spațiu. De fapt, orice activitate economică ar fi blocată de existența clădirilor de patrimoniu la mai puțin de 500 de metri de jur-împrejur, chiar dacă ar rămâne în conservare, pentru că s-ar supune legislației din acest domeniu.
Astfel, la finalul „războiului” dintre cele două tabere, în centrul Câmpinei vor rămâne 17 hectare de teren pe care va exista în continuare ruina vechii rafinării sau o nouă zonă rezidențială, dar producția care ar putea crea locuri de muncă nu va mai exista, cu sau fără actualul proiect de PUG.
Citește pe Antena3.ro
