Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Experții au filmat, joia trecută, un vapor cu pescajul de 4,4 metri, la ieșirea de pe Canalul Bîstroe spre Brațul Chilia. Când este gol, depășește 6-7 metri. Cercetătorii români spun că se poate verifica acest lucru cu AIS - Sistemul de identificare al traficului naval. Ieri, tot ei au mai filmat, în același loc, o navă cargo Hermes încărcată, cu pescaj mare. Aceștia au întocmit și un raport privind situația impactului posibil al Canalului Bîstroe, în cazul adâncirii acestuia pentru transportul naval maritim, din care reiese că „se poate manifesta un impact negativ cumulat” atunci când debitul Dunării scade.
Echipa de cercetare a INCDPM a elaborat, la finalul săptămânii trecute, un „Raport Privind Situația Impactului Posibil al Canalului Bîstroe în Cazul Adâncirii acestuia pentru Transportul Naval Maritim. „Este evident faptul că lucrările de adâncire a canalului Bîstroe vor avea un impact imediat cuantificabil asupra Deltei Dunării, care va afecta în special populația de sturioni sălbatici. Practic, apare un impact în timpul dragării dacă nu se respectă perioadele de migrare a sturionilor pe brațul Chilia, conform proiectului «Monitorizarea impactului asupra mediului a lucrărilor de îmbunătăţire a condiţiilor de navigaţie pe Dunăre între Călăraşi şi Brăila, km 375 şi km 175» finanțat în cadrul Programului Operaţional Sectorial Transport”, se menționează în raport.
Specialiștii spun că dragarea/adâncirea canalului Bîstroe activează circulația apei pe fosta „gârlă” Bîstroe și practic sporește căile de migrație ale scrumbiei de Dunăre și sturionilor, sugerând ideea unui impact aparent pozitiv asupra speciilor migratoare, dar odată cu intensificarea traficului naval acest impact va deveni negativ cu risc major asupra traseelor de migrare a sturionilor. De asemenea, „o posibilă colmatare progresivă a brațului Stambulul Vechi și în special a brațului Musura va avea efect negativ major asupra tranzitului sturionilor spre amonte”, se menționează în documentele comune ale Institutului și ale ARBDD.
Probleme similare, acum două secole
Cercetarea a ținut cont inclusiv de problemele care au apărut în urma unor lucrări din trecut. „Cunoscând exemplul negativ al rectificării prin dragare a brațului Sulina la finele secolului 19 și închiderii efective a meandrelor rectificate, care au dus în final la încetarea migrației sturionilor prin acest braț, există un risc major de a avea impact antropic serios cauzat de amenajarea și utilizarea în ultimul deceniu a brațului Bîstroe și a brațului Chilia pentru navigația marină. În cazul în care și brațul Chilia devine o zonă inaccesibilă vizavi de posibilitatea de migrare a sturionilor coroborat cu situația de la brațul Sulina, singura posibilitate de migrare a speciilor de sturioni va rămâne brațul Sf. Gheorghe. În acest caz posibilitatea de migrare a sturionilor se va reduce cu cca. 67%”, se menționează în cercetare, soluția fiind aceea de a face acțiuni de monitorizare și de cercetare a zonei în perioada următoare, pentru a putea descoperi la timp problemele ce pot apărea cu impact major asupra sturionilor, precum și a altor specii de pești și pentru luarea la timp a unor măsuri care să înlăture aceste pericole. Potrivit experților români impactul construirii acestui canal navigabil ar putea avea consecințe grave pentru Deltă, întrucât adâncirea canalului Bîstroe ar putea determina o accelerare a cursului apei în regiune și scăderea nivelului pânzei freatice, cu accelerarea ritmului de evoluție a ecosistemului în direcția aridizării lui.
Informații incomplete, din partea Ucrainei
Colaborarea cu partea ucraineană nu a fost corectă, de la început. „În studiul oficial, elaborat de oamenii de știință ucraineni, se apreciază că efectele asupra mediului se vor resimți doar în imediata apropiere a zonei construite. Studiul nu ia în calcul efectul global și nici consecințele pe termen lung. Din punct de vedere al impactului transfrontalier studiul recunoaște faptul că o creștere a debitului apei în brațul Bîstroe ar putea să contribuie la antrenarea apei în Delta Chiliei, afectând debitul celorlalte brațe ale Dunării generând efecte ecologice și economice în lanț”, se menționează în rapoartele de cercetare ale specialiștilor români.
În raportul din 2017 al Comitetului de Implementare al Convenției de la Espoo se reiterează faptul că „autoritățile din Ucraina au furnizat informații insuficiente și incomplete cu privire la aducerea proiectului Bîstroe în deplină conformitate cu prevederile Convenției, iar lucrările de dragare a canalului declarate ca lucrări de mentenanță sunt parte integrantă din proiect. Comitetul specifica sfârșitul anului 2018 ca termen limită pentru adoptarea legislației necesare de către Ucraina și respectarea prevederilor convenției pentru proiectul Canalul Bîstroe”.
Adio, sturioni, specie protejată prin legi internaționale!
Din rezultatele monitorizării sturionilor adulți și juvenili marcați cu emițătoare ultrasonice, reies următoarele aspecte: Brațul Chilia este preferat de juvenili, identificându-se aici 70% din totalul efectivelor și numai 30% pe brațul Tulcea. - Brațul Chilia este preferat într-un procent de 59% din efectivele populației de sturioni adulți, față de 41% care preferă brațul Tulcea. Este dovedit, în urma campaniilor de monitorizare, că presiunea din cauza braconajului este foarte mare, 80% din sturionii marcați cu emițătoare ultrasonice nu au fost detectați de stațiile de control DKMR. Conform Raportărilor de țară realizate de echipele din România, în baza articolului 17 al Directivei Habitate 43/92/CEE pentru perioada 2007-2013 și 2013-2018, „s-a evidențiat faptul că starea de conservarea a speciilor de sturioni migrator anadrome este încadrată ca având calificativul „unfavourable – bad”, tendința acesteia fiind în continuă deteriorare. Pentru a putea menține viabile populațiile de sturioni care se mai regăsesc în prezent pe cursul Dunării este necesară aplicarea unor măsuri imediate coroborat cu monitorizarea tuturor presiunilor care pot atenta la degradarea stării de conservare”, se menționează în ultimul raport al Institutului.
Pe lângă presiunea exercitată de lucrările recente de îmbunătățire a navigației, există riscul colmatării Stambulului Vechi, fapt ce poate conduce la pierderea unui traseu important de migrație pentru reproducerea populației de sturioni sălbatici. Acest risc amplifică presiunea deja existentă asupra sturionilor anadromi, datorată braconajului, generând o formă majoră de impact cumulat ale cărui efecte pe termen mediu şi lung sunt dificil de estimat. Practic, dintre traseele de migraţie a populației de sturioni – canalul Bîstroe, brațul Sulina și brațul Sfântu Gheorghe, va rămâne potențial activ doar ultimul, primele două devenind, în timp, imposibil de utilizat de către aceste specii, din cauza modificării semnificative a parametrilor hidrodinamici de importanţă critică în migraţia sturionilor, mai exact viteza de curgere a apei şi adâncimea.
Contextul schimbărilor climatice implică, dincolo de creşterea graduală a temperaturilor, şi componenta pluviometrică, aflată în scădere, care are influenţă majoră asupra debitelor Dunării şi a râurilor sale tributare, şi contribuie, în contextul intervenţiilor în albie de tip dragare şi adâncire a şenalului navigabil, la scăderea debitului în zona Stambulul Vechi, care poate manifesta un impact negativ cumulat.
Raport al INCDPM
