O hidrocentrală profită de dezlegarea la pește

Investiția de la Răstolița a început în anul 1989 și este de mai mulți ani blocată la un stadiu de execuție de 95%, statul român investind deja peste 170 de milioane de euro pentru acest obiectiv. Amenajarea hidroenergetică Răstolița este un obiectiv de investiţii de interes naţional care valorifică potenţialul hidraulic al afluenților de dreapta ai râului Mureş, pe sectorul Lunca Bradului - Răstoliţa - Bistra, în scopuri complexe, investiția fiind declarată de utilitate publică încă din 1996. Reluarea lucrărilor vine și pe fondul relaxării condițiilor de mediu pentru proiectele aflate în arii protejate de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Licitația pentru atribuirea contractului de execuție a studiului este data de 9 octombrie, iar valoarea estimată este de 280.684 lei (circa 52.000 de euro), fără TVA. Finalizarea investiției este condiționată acum de defrișarea acestei suprafețe de pădure deoarece acest lucru va permite realizarea cuvetei lacului Răstolița (terenul ocupat de lacul de acumulare până la nivelul crestei barajului), a captărilor secundare aferente amenajării și a liniei electrice aeriene Captare Ilva. Lipsa cuvetei lacului face imposibilă acumularea apei necesare funcționării centralei hidroelectrice, respectiv producerea energiei electrice. Întreaga amenajare a fost concepută înainte de 1989 cu anumiți parametri. În anul 1994 s-a realizat un studiu de optimizare într-o noua perspectivă, care a dus inclusiv la obținerea unui nou acord de mediu mai restrictiv, iar la finele anului 2017 a fost emisă o hotărâre de guvern pentru exproprierea terenurilor necesare continuării lucrărilor.

Producție de 117 GWh/an 

Hidrocentrala Răstolița este proiectată la o putere instalată de 35,2 MW și la o producție de energie curată de circa 117 GWh/an. De asemenea, finalizarea proiectului va duce la dezvoltarea sistemelor de alimentare cu apă potabilă a localităţilor situate pe culoarul Mureşului şi în zona periferică a Câmpiei Transilvaniei. În plus, se va asigura regularizarea debitelor de apă în perioadele secetoase și controlul viiturilor în perioadele cu precipitaţii semnificative, în condițiile în care acumularea Răstolița este proiectată să contribuie la reducerea cu 30% a viiturilor.

Pe 20 septembrie, Curtea Constituţională a dezbătut ordonanţa REPower, act normativ care practic scurtează termenele şi accelerează investiţiile începute deja în zona hidro și se așteaptă o decizie în octombrie. Hidroelectrica a finalizat recent negocierile cu constructorii Hidroconstrucția și Hidroserv pentru reluarea lucrărilor în teren.

CJUE a rezolvat problema lostriței

Potrivit Ministerului Mediului, amplasamentul amenajării este situat în interiorul ariei naturale protejate de interes comunitar ROSCI 0019 Călimani-Gurghiu (sub 5 ha) şi parţial în interiorul ariei naturale protejate de interes naţional Parcul Naţional Călimani. Din această cauză a fost nevoie și de o evaluare a impactului asupra mediului ceea ce a dus la întârzierea lui. “(…) vor fi ocupate definitiv habitate ale speciilor de amfibieni – arinişuri instalate în cuveta lacului după prima defrişare - unul din cele mai valoroase habitate pentru amfibieni din Parcul Natural Defileul Mureșului Superior și siturile conexe.  Construcția hidrocentralei de la Răstolița va avea un impact negativ extrem de mare, făcând inutilizabil cel mai important habitat de reproducere pentru lostriță”, arăta Ministerul Mediului anul trecut într-o notă de informare privind Amenajarea Hidroenergetică Răstolița. Lostrița sau tigrul apelor de munte, cum mai este cunoscut, este un pește protejat de lege, iar pescuitul său se face cu un permis special. Proiectele mai multor hidrocentrale, ale căror construcții au început înainte de 1989 se suprapun astăzi peste situl Natura 2000, arie protejată desemnată ulterior începerii construcțiilor ceea ce a dus la blocarea mai multor investiții ale Hidroelectrica. Totuși, recent,  Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a emis o decizie în care se spune că în situație de criză energetică se permite construirea unor capacități de producție energie fără respectarea tuturor pașilor pentru obținerea avizelor de mediu. O astfel de situație se înregistrează astăzi când criza energetică declanșată de războiul din Ucraina și renunțarea la combustibilii fosili impune găsirea unor noi surse pentru producerea energiei electrice. „Între lostriță și hidrocentrală, aș alege lostrița, dacă lostrița este în pericol. Dar nu vorbim de un caz singular și nu vorbim despre construcția de hidrocentrale, ci de finalizarea unor construcții deja începute”, declara anul trecut ministrul Mediului de la acea vreme, Tanczos Barna. 

În 2007, Guvernul a aprobat stabilirea unei arii protejate care se suprapunea peste proiectului Răstolița, fapt ce a îngreunat lucrările. Mai mult, această zonă protejată a fost dată în administrare unui ONG. Abia în 2018 statul român și-a revizuit optica şi a adus administrarea acestor ariilor la Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate. 

304 MW vor intra în funcțiune până în 2030

Strategia pe termen lung de reducere a gazelor cu emisii de seră a României presupune instalarea a 304 MW în noi capacități energetice în hidrocentrale până în 2030, potrivit unui document al Hidroelectrica, ceea ce reprezintă ceva mai puțin decât puterea instalată într-un grup al termocentralei Rovinari (330 MW). Astfel, vor fi date în folosință următoarele capacități:

• 65 MW (AHE Bumbești Livezeni – producție 259 GWh/an) începând din 01.01.2024

• 12 MW (AHE Pașcani Siret - producție 29,4 GWh/an) începând din 01.01.2025

• 55 MW (AHE Cornetu – Avrig - producție 105,40 GWh/an) începând din 01.01.2027

• 55 MW (AHE Surduc Siriu - producție 171,80 GWh/an) începând din 01.01.2027

• 38 MW (AHE Siret Cosmești - Movileni - producție 132 GWh/an) începând cu 01.01.2027

• 35 MW (AHE Rastolița - producție 117 GWh/an) începând din 01.01.2028

• 15 MW (AHE Cerna Belareca - producție 45,10 GWh/an) începând din 01.01.2028

• 29 MW (AHE Izbiceni Dunăre, Islaz - producție 100 GWh/an) începând din 01.01.2030