Reacții întârziate ale Consiliului Concurenței: între 5 și 15 ani

Se cere extinderea anchetelor, pentru a se stabili dacă mai pot coexista două legi pentru același tip de activitate, în cazul transportului alternativ care devine acum exact ca taximetria, dar și în cazul softului unic folosit pentru a calcula prețul pieselor de schimb și al vopselei, în cazul mașinilor reparate în baza asigurărilor. 

Consiliul Concurenței a anunțat, cu două săptămâni în urmă, că recomandă interzicerea tarifului dinamic practicat de companiile de transport alternativ. Ba chiar interzicerea tarifului dinamic practicat de companiile de transport în sistem ride-hailing, la cinci ani distanță față de primele semnalări făcute pe acest subiect de COTAR. „Abia acum, Consiliul Concurenței propune impunerea unor standarde și reglementări pentru protejarea clienților care folosesc, prin intermediul unor aplicații digitale, servicii de transport alternativ. Tariful final al unei curse are două componente: una standard și una dinamică, dar acest sistem e folosit doar de cei care fac «transport alternativ» și care au intrat pe piața românească sfidând legile naționale, apoi, după aproape patru ani, au beneficiat de o lege specială, făcută la cererea lor și în conformitate cu dorințele și nevoile lor, dublând o lege aflată deja în vigoare”, explică Vasile Ștefănescu, președintele Confederației Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România (C.O.T.A.R.). Confederația a transmis, în total, peste 30 de comunicate de presă și adrese oficiale către instituțiile statului, în ultimii cinci ani, pentru a semnala aceste nereguli legate de transportul alternativ, arătând că încalcă flagrant principiile concurențiale, dar abia acum Consiliul Concurenței a constatat că era real ceea ce a semnalat COTAR.

Vor funcționa în baza unei aplicații unice

Cei care au votat legea specială a „transportului alternativ” și instituțiile care au pretins, în toți acești ani, că nu există nicio problemă de legalitate în privința acestor practici ar trebui să plătească și prejudiciile pe care firmele de „transport alternativ” le-au adus atât transportatorilor autorizați, cât și statului român. Acum, Consiliul Concurenței recomandă ca toți utilizatorii aplicațiilor care folosesc tarif diferențiat - șoferi sau pasageri - să fie notificați referitor la orice modificare a tarifului standard. Tot după 5 ani, Consiliul Concurenței a constatat că „transportul alternativ” nu respectă nici principiul transparenței: „Practica tarifelor standard diferenţiate pe anumite intervale orare considerate „de vârf” poate reprezenta un comportament netransparent şi potenţial înşelător pentru pasageri. Ca urmare, autoritatea de concurenţă recomandă interzicerea acestui tip de comportament, multiplicatorul de tarif (care reflectă caracterul dinamic al tarifelor) reflectând eficient şi transparent variaţia tarifului în funcţie de condiţiile existente la un anumit moment” – transmite instituția. „Mai este de remarcat faptul că deși vorbim, în mod cert, despre servicii de taximetrie, cei care funcționează conform Legii taximetriei sunt obligați să respecte reguli stricte, în timp ce „transportul alternativ” este tot taximetrie, dar pe baza unei legi mult mai permisive. Numărul de taxiuri este limitat - 4 la mia de locuitori -, în fiecare localitate, în timp ce numărul mașinilor care fac „transport alternativ” nu se supune acelorași prevederi legale, deși, fiind vorba tot de servicii de taximetrie ascunse în spatele unor aplicații, toate principiile logice și juridice ar fi permis mai întâi creșterea numărului de taxiuri, nu introducerea pe piață a unor concurenți supuși altor reglementări”, mai spune Ștefănescu. Practic, aplicația în baza căreia s-a considerat că transportul alternativ este altceva decât taximetrie devine acum unică pentru cei care fac transport alternativ și pentru taximetrie, deci legea separată de cea a taximetriei nu mai are nicio bază.

Cu toate acestea, Consiliul Concurenței nu vede, în continuare, că este vorba exact despre concurență neloială, iar recomandarea „pentru a îmbunătăţi serviciile de transport de persoane” este făcută de CC în sensul „implementării unei soluţii de mobilitate urbană, incluzând şi o aplicaţie mobilă care să integreze, pe lângă serviciile de taxi şi cele de transport alternativ şi alte opţiuni de transport urban”. Nu înțelegem care ar putea fi acelea, dar probabil că va exista și o a treia lege paralelă a taximetriei, dacă două legi paralele n-au fost suficiente. „Ceea ce înțelegem este că nu sunt suficiente taxiuri, pentru „mobilitatea urbană”, adică patru taxiuri la 1.000 de locuitori e prea puțin, mai ales dacă numărul de locuitori dintr-o aglomerație urbană e mult mai mare decât cel care apare la ultimul recensământ – în București, de exemplu, se presupune că ar fi 3,5 milioane de oameni, în loc de 1,8 milioane, ceea ce, în mod evident, face imposibilă „mobilitatea urbană” cu 4 taxiuri la mia de locuitori, calculat la 1,8 milioane, în loc de 3,5. Dar era mult mai onest să se modifice de la început legea taximetriei, pentru a se permite acordarea unui număr mai mare de licențe de taxi, în loc să se permită intrarea pe piață a unor concurenți care nu se supun aceleiași legi, deși oferă exact aceleași servicii – ceea ce se traduce, din punct de vedere juridic, prin Concurență Neloială”, mai spune președintele COTAR.

Piese calculate la prețul din China

Consiliul Concurenței a mai constatat, săptămâna aceasta, că în cazul reparațiilor auto există un singur soft (Audatex ) care calculează prețurile, ceea ce este neconcurențial. Reprezentanții service-urilor auto cer anchetă extinsă, în cazul Audatex, pentru verificarea modului de stabilire a prețurilor pe baza sistemului AZT (Allianz Zentrum für Technik). Aceștia mai spun că s-a întârziat 15 ani pentru această constatare a unui lucru absolut evident. „Consiliul Concurenței trebuia să verifice de mulți ani dacă nu cumva asigurătorii au săvârșit un abuz de poziție dominantă în relația cu miile de service-uri auto cu care au încheiate convenții, forțându-le să accepte mecanisme stabilite altfel decât prin mecanismul pieței libere, bazate pe cerere și ofertă. Este lăudabil că măcar acum se întâmplă ceva, deși nu ne mai așteptam la nimic bun. Totuși, după 15 de ani de monopol, ar trebui să se facă o anchetă serioasă, pentru verificarea calculelor făcute de softul Audatex”, transmit reprezentanții service-urilor auto. Aceștia mai spun că pe această piață au existat numeroase semnale că s-ar fi calculat, prin sistemul AZT (Allianz Zentrum für Technik) prețuri de 5 ori mai mici pentru piesele auto After Market, în favoarea asigurătorilor și că ar fi trebuit investigat dacă societățile de asigurări au făcut cumva presiuni asupra deținătorilor softului Audatex pentru a introduce prețuri cât mai joase la piese și la materiale de vopsitorie, aducând prejudicii asiguraților și păgubiților. 

Se cere anchetă inclusiv de la DIICOT și DNA

Audatex este un soft care calculează costul reparațiilor în service, cost pe care asigurătorii îl impun forțat service-urilor auto și consumatorilor, despăgubind astfel daunele mult subevaluate. „Modul de calcul al materialelor de vopsitorie în aplicația Audatex are la bază un sistem a cărui abreviere este AZT. Audatex nu folosește nomenclatorul și recomandările producătorilor de materiale de vopsitorie auto, ci a introdus, la cererea asigurătorilor, un alt sistem, mult mai prietenos cu firmele de asigurări și păgubos pentru consumator, respectiv acest sistem denumit AZT (Allianz Zentrum für Technik). Zvonurile din ultimii ani sunt că Audatex ar fi introdus în calculul devizelor de reparații inclusiv prețuri de piese de schimb After Market (made in Taiwan/China), de 5 ori mai mici decât ale pieselor originale”, transmite COTAR, cerând anchetă din partea tuturor instituțiilor abilitate: ASF, ANPC, Consiliul Concurenței, ANAF, DIICOT și DNA. 

O aplicație a fost motivul principal pentru care s-a considerat că serviciile de taximetrie din „transportul alternativ” nu sunt servicii de taximetrie. Aplicația devine, la cererea Consiliului Concurenței, comună celor două tipuri de taximetrie.