La 77 de zile de la căderea Guvernului Bolojan, prin moțiune de cenzură, criza politică este departe de a fi rezolvată. Mai mult, Comisia Europeană a publicat raportul privind statul de drept în România și acuză Executivul că 50% din legislaţia primară a fost adoptată de Executiv prin proceduri rapide, fără dezbatere parlamentară şi cu consultare publică limitată. De asemenea, Eugen Tomac, fostul candidat desemnat să formeze Guvernul, a dezvăluit că unul dintre liberalii care au blocat învestirea guvernului tehnocrat a fost actualul primar al Capitalei, Ciprian Ciucu. Edilul i-a replicat, acuzându-l pe Eugen Tomac de lipsă de onestitate.
Astăzi se împlinesc 77 de zile de când Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis de Parlament, printr-o moțiune de cenzură votată de 281 de parlamentari, un număr record, atins doar la momentul în care Guvernul condus de Florin Cîțu a picat, în anul 2021. Însă echipa premierului destituit se află încă la Palatul Victoria, neexistând perspective cu privire la învestirea unui Executiv cu puteri depline.
Recordul lui Emil Boc, din anul 2009, când a condus un guvern interimar și demis timp de 71 de zile, a fost depășit cu o săptămână.
Tot astăzi se împlinesc 40 de zile de la expirarea termenului de 45 de zile prevăzut de Constituția României cu privire la durata mandatelor miniștrilor interimari care au preluat, în data de 25 aprilie 2026, temporar ministerele de la conducerile cărora au demisionat reprezentanții Partidului Social Democrat. Acest termen s-a împlinit în 10 iulie 2026, iar la finalul acestei săptămâni situația va atinge un nou record: durata va fi depășită cu încă 45 de zile peste termenul constituțional.
Este vorba despre interimatele lui Ilie Bolojan la Ministerul Energiei, lui Dragoș Pîslaru la Ministerul Muncii, lui Cseke Attila la Ministerul Sănătății, lui Radu Miruță la Ministerul Transporturilor, lui Tanczos Barna la Ministerul Agriculturii, lui Cătălin Predoiu la Ministerul Justiției, precum și al Oanei Clara Gheorghiu în funcția vacantată de vicepremier ocupată, până la finalul lunii aprilie, de Marian Neacșu, de la PSD.
Raport devastator al Comisiei Europene
În acest context, la finalul săptămânii trecute, Comisia Europeană a dat publicității raportul privind statul de drept în România, notând în document faptul că imprevizibilitatea legislativă reprezintă în continuare un motiv major de îngrijorare pentru mediul de afaceri şi organizaţiile societăţii civile. În plus, Guvernul joacă un rol legislativ semnificativ.
„Din totalul de 248 de legi adoptate în 2025, 124 au fost ordonanţe simple sau de urgenţă ale Guvernului, care nu fac parte din planificarea politicilor publice. Astfel, 50% din legislaţia primară a fost adoptată de Executiv, prin proceduri rapide, fără dezbatere parlamentară şi cu consultare publică limitată sau fără consultare publică, ceea ce accentuează imprevizibilitatea legislaţiei”, arată Comisia.
„Imprevizibilitatea legislativă, determinată de modificări frecvente ale legislaţiei şi de un număr ridicat de proiecte legislative aflate în curs de examinare în Parlament, rămâne un motiv major de îngrijorare pentru mediul de afaceri şi organizaţiile societăţii civile. Întreprinderile, judecătorii şi organizaţiile societăţii civile raportează constant că lipsa previzibilităţii legislative reprezintă o preocupare majoră pentru ei”, scrie în raportul privind statul de drept în România, publicat Comisia Europeană.
În document se mai subliniază că principalele provocări includ modificările frecvente ale legislaţiei, absenţa evaluării impactului sau documentarea insuficientă a acesteia, utilizarea frecventă a ordonanţelor Guvernului şi consultările ineficace. Potrivit Raportului, în pofida cerinţelor legale, impactul potenţial al legislaţiei propuse asupra drepturilor omului este rareori abordat.
Războiul declarațiilor între Ciucu și Tomac
Cele două încercări ale președintelui României, Nicușor Dan, de a aduce partidele politice la aceeași masă, cu scopul învestirii unui guvern cu puteri depline au eșuat. Europarlamentarul Eugen Tomac, prima desemnare de candidat la funcția de prim-ministru după căderea Guvernului Bolojan, a declarat, la finalul săptămânii trecute, într-un interviu acordat Mediafax, vorbind despre încercarea sa de a obține o majoritate în Parlament, că „după mai multe discuții pe care le-am avut cu PNL-ul, a existat o reacție destul de incorectă a primarului general (Ciprian Ciucu - n.red.) cu privire la discuția destul de cinstită pe care am avut-o. A ieșit atunci și a spus că nu se poate, că sunt prea mulți oameni pe care îi propun eu apropiați de PSD. (…) Atunci mi-am dat seama că există un curent care va încerca să blocheze această construcție, pentru care exista un acord de a o pune în aplicare”, a dezvăluit Eugen Tomac.
Ciprian Ciucu a reacționat la declarațiile lui Eugen Tomac, acuzându-l, la rândul său, pe fostul premier desemnat: „Domnul Tomac ne-a spus în față că PNL este primul partid cu care se vede. După care a început să ne spună niște nume. Și fix pe ministerele care interesau pe cei de la PSD. Nu apucasem să discutăm cine ce dorește. Dar era clar, era cusut cu o ață albă”, a replicat Ciucu. Mai mult, acesta îl acuză pe Eugen Tomac de lipsă de onestitate în timpul negocierilor. „I-am și spus la întâlnire că mi se pare că au pus ministerele PSD deoparte. Era clar pentru noi că ei deja aveau lucrurile puse deoparte pentru PSD, că s-au văzut în prealabil și m-a deranjat când a spus că e prima oară că se vede cu Partidul Național Liberal și de ce gest face. Că nu era adevărat”, mai susține Ciprian Ciucu.
Cum au arătat, în culise, ultimele consultări de la Cotroceni
La rândul său, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a relatat, în cadrul unui interviu acordat postului de televiziune Antena 3 CNN, că ultimele consultări de la Palatul Cotroceni, în vederea găsirii unei soluții la criza guvernamentală, au fost tensionate. Președintele Nicușor Dan ar fi reascultat înregistrările consultărilor oficiale și i-ar fi cerut lui Ilie Bolojan să explice de ce PNL și-a schimbat în numai câteva zile poziția asupra unui guvern minoritar condus de PSD. Liderul social-democrat acuză PNL și USR că resping succesiv toate variantele de deblocare a crizei politice pentru a păstra actualul Guvern interimar.
„La ultimele consultări oficiale (…), PNL-ul a ieșit și a spus următorul lucru: noi susținem ori un guvern minoritar PSD, ori unul de tip PNL-USR-UDMR”, a declarat Grindeanu. Liderul PSD a afirmat că social-democrații anunțaseră deja că nu vor vota un guvern politic din care nu fac parte. Prin urmare, dintre cele două variante prezentate de liberali ar fi rămas în discuție numai cea a unui guvern minoritar PSD. „Președintele a spus că PSD-ul - noi am fost primul partid la consultări - a spus că noi nu vom vota vreun guvern din care nu facem parte, dacă vorbim de guverne politice. Și atunci, dintre cele două variante, rămânea doar una: guvern PSD minoritar. Și PNL-ul, când a fost pus în fața acestui scenariu, la consultări, a spus da”, a relatat Grindeanu.
La următoarea întâlnire în format restrâns, Nicușor Dan le-ar fi spus participanților că a reascultat înregistrările consultărilor oficiale. „Președintele a spus: «Domnilor, având în vedere că acele consultări de marți au fost unele oficiale, acele consultări sunt cu înregistrare». A vrut să afle de ce s-a schimbat punctul de vedere de marți până joi, spunându-ne chiar: «Am reascultat înregistrările». Înregistrările în care domnul Bolojan a spus că da”, a conchis președintele PSD.


