A dat Norvegia, cea mai bogată ţară europeană, pe România, găsindu-i pe Enescu, Dumitru Fărcaşu şi Ileana Sărăroiu

Povestea succesului unui tânăr compozitor român care a reuşit abia după ce s-a întors în ţară din  Norvegia, ţara cu una dintre cele mai înalte standarde de prosperitate din Europa.
Mihai Toma este un compozitor român de 32 de ani. S-a întors din Oslo acum ceva vreme după ce a locuit acolo doi ani şi jumătate. Succesul l-a ocolit în peninsula scandinavă. Îndurerat de răceala nordicilor, a simţit nevoia să se întoarcă în ţară. Însă, înainte să o facă, a ascultat vechi teme populare, melodii care îi înălţau sufletul, îi “pansau” rănile. Aşa i-a venit ideea să realizeze un nou album. Vechi piese populare româneşti armonizate şi modificate în stilul world music. Discul e aproape terminat. “Fărcash rules”, este exemplul de coloană sonoră la care a lucrat în ultima vreme, o compoziţie a cunoscutului taragotist Dumitru Fărcaşu. Mihai a animat-o modern şi i-a dat drumul pe piaţa muzicii de astăzi. Astfel arată ultimele piese, de referinţă, ale compozitorului român Mihai Toma, care încearcă să îmbrace în haine noi tezaurul popular românesc.

 “Rapsodia Română” pe acorduri de world music
De curând, una din melodiile sale a fost inclusă pe noua compilaţie Buddha Bar. Pentru Mihai, selectarea sa pe noul album “Buddha Bar” contează mai mult decât clasarea în topurile comerciale. Muzica sa a intrat în competiţie cu mii de muzicieni ai lumii. Din circa 100 de melodii triate, doar 13-14 au intrat pe CD-ul soft conceput de el, printre care şi cea a românului Mihai Toma.  Astfel, prin aranjamentul muzical făcut de Mihai, piesa “Ciocârlia” de Enescu a ajuns astfel să fie promovată în întreaga lume între alte ritmuri de world-music. De atunci cota sa a crescut exponenţial. Celebra casă de discuri George V Records i-a trimis să semneze un contract pentru un procent din drepturile de vânzare. Am stat de vorbă cu David Bhujun, aka DJ Ravin, pe această temă.  “E o melodie grozavă. Simply emotional”, mi-a răspuns el referindu-se la compoziţia românului Mihai Toma, “Flutaka”.

 “Unde e Târgoviştea”, de Ileana Sărăroiu, variantă modernă
Românul este un compozitor format la şcoala vieţii. Locuieşte la Bucureşti şi e cunoscut din colaborările sale cu Marius Moga, Morandi, Smiley, Dan Chişu (a realizat o coloana sonoră acestuia) sau cunoscutul grup feminin Passione, ale cărui componente cântă la instrumente cu coardă. Nu are studii muzicale, însă s-a “confruntat” cu muzica încă de la o vârstă fragedă. Pe la şapte ani înregistra pe casetofon tot felul de sunete. A ascultat apoi mult Vangelis, Jean Michel Jarre. Prima sa creaţie datează din clasa a IX-a când a dat întâmplător peste un program de computer ce permitea realizarea de aranjamente şi orchestraţii muzicale. A compus patru-cinci melodii pentru Morandi, iar la compoziţiile pentru grupul feminin Passione, el cântă cu vocea. Prin prelucrările sale, ritmurile populare româneşti se contopesc cu aranjamentele fine, moderne. Celebra melodie interpretată de Ileana Sărăroiu “Unde e Târgoviştea” sună interesant în noua prezentare făcută de Mihai Toma. “Am prelucrat Unde e Târgoviştea de Ileana Sărăroiu, Ciuleandra şi o Doină. În celelalte, de pe albumul pe care nu l-am lansat încă, am mai folosit şi taragotul, şi vioara, cântate în stil popular. Iar la restul sunt cu fluier sau pian”, adaugă Mihai Toma.

■ Jurnalul Naţional: Care este principalul motiv pentru care nu mai locuieşti şi nu mai compui în Norvegia?
■ Mircea Toma: Nu puteam să compun muzică, pentru că acolo nu puteam să fac muzica aceea pe care eu pot să o realizez aici. Aici am venit special să adaptez piesele mele la muzica dance. Dar în special să mă inspir şi din folclorul românesc, aşa cum o fac în special pe ultimul meu album pe care îl voi scoate în scurt timp… Am mixat “Ciorcârlia” de George Enescu. Trebuie bine puse în valoare piesele şi temele deja existente. E drept că m-am gândit la ele şi să fac acest lucru atunci când eram în Norvegia, din cauza răcelii oamenilor de acolo şi a lipsei de apropiere dintre norvegieni si mine.  
M-am simţit într-un fel departe de casă şi găsind acele melodii populare parcă am adus către mine o parte din România. Şi atunci am făcut toate piesele alea, pe care le-am propus încă din Norvegia. Repet, viaţa perfectă care este acolo, dar fără emoţie, asta m-a determinat să mă aplec către folclorul românesc!

■ Povesteşte-mi de începuturile tale în muzică.
■ Înregistram la casetofon tot felul de sunete. Cutii şi altele, de pe la şapte-opt ani. În clasa a X-a sau a XI-a, când am găsit un program de calculator am început să compun.

■ Când ai realizat că vei compune?
■ În clasa a X-a sau a XI-a, când am găsit un program de calculator care îmi permitea să fac muzică electronică. Am ascultat foartă multă muzică de-a lungul anilor, Vangelis, Jean-Michel Jarre, chitară. M-a influenţat, în special Vangelis.

■ Cum ai reuşit să fii inclus pe noul album Buddha Bar?
■ I-am trimis lui Ravin acea melodie. Şi încă câteva. Acestă piesă am făcut-o ca să se încadreze în stil. Când am compus-o aveam ideea că o să o trimit la câteva compilaţii. Nu am făcut-o chiar de capul meu, am făcut-o să fie ascultabilă. Flutaka. Eu am dat numele. De la fluier vine denumirea că am cântat şi eu la fluier…Anul trecut am trimis melodia...Pentru mine contează foarte mult acest lucru pentru că, cui îi place piesa aceea, poate să ajungă la mine să fac şi altă piesă.

■ Cum ai reacţionat când ai aflat că te-au selectat?
■ Am avut emoţii. M-a luat cu călduri. M-am bucurat când mi-a zis Ravin că îmi pune o piesă pe disc, nu cu mult timp în urmă. Dar cel mai mult m-am bucurat când a venit un fel de confirmare. Atunci când am primit e-mailul de la George V Records odată cu propunerea de contract.

■ Compui şi piese gen “soundtrack”?
■ Da, îmi place să fac şi muzică de film. Am făcut când lucram cu Marius Moga. Am vorbit recent cu casa de producţie care lucrează cu Smiley şi deja au acceptat o piesă pe care o voi scoate din toamnă în varianta dance.
 
■ Ai o relaţie specială cu formaţia “Passione”? Cum le-ai cunoscut pe fete?
■ Violeta e cea care a creat grupul. Eu cu Moga ne-am dus să cunoaştem nişte fete care cântau la Conservator. Şi acolo le-am cunoscut. Cu Moga colaborez de patru ani. Am făcut şi pentru Morandi tot muzică chill out. Lui Marius i-a plăcut, n-a schimbat nimic, a lăsat aşa cum am realizat-o eu.

Ar putea remodela din punct de vedere muzical şi manele
■ Îţi plac manele, ai putea să remodelezi o manea?
■ Îmi plac unele manele, în special cele care au o linie melodică frumoasă,  dar la care pronunţia ţigănească să nu fie foarte accentuată.

■ Ai putea transforma o manea într-o melodie chill out?
■ Merge dacă este o temă mişto. Trebuie să-mi placă melodia aceea. De altfel pe Buddha Bar sunt multe teme arabe sau din Turcia, care sună frumos.

 “Sunt vesel şi nebun în viaţa de zi cu zi dar mă încarc cu tristeţe prin muzică”
■ Un scurt portret, în câteva cuvinte?
■ Sunt foarte vesel şi nebun în timpul zilei şi foarte melancolic, visător şi trist în muzică, mă încarc cu tristeţe prin muzică…Compun de vreo zece ani, am făcut mai multe piese. Cel mai mare succes până la Buddha Bar: piesele pentru Morandi, vreo 5-6 melodii de pe vreo trei albume ale lor. Două sunt cu voce, dar mai mult sunt piese instrumentale…

■ Ce reprezintă pentru tine faptul că Buddha Bar ţi-a introdus o compoziţie pe ultimul său album care a ieşit de foarte puţin timp?
■ Îmi doream de mult. Pentru că e de la confluenţa aia de la muzică new age şi chill out şi muzica comercială, cea veche şi cea modernă…E cea mai mare împlinire a mea de până acum şi un vis pe care îl aveam. Acum sunt fericit că lucrez la albumul cu piese populare româneşti. Trebuie să fiu atent cum le scot, că nu le-am înregistrat pe toate.

■ Cum a fost aventura în Norvegia? De ce te-ai întors în ţară?
■ În Norvegia, la Oslo, am întâlnit oameni interesanţi, am stat mai bine de doi ani. Vara trecută m-am întors şi am rămas definitiv. Am ajuns acolo pentru că prietena mea încă locuieşte acolo. Am stat cu ea circa doi ani şi jumătate. O să merg la ea în vizită peste circa trei săptămâni!

■ Ai o piesă pe youtube pe care ai intitulat-o “Odă oraşului Oslo”.
■ Piesa am făcut-o în Oslo cu dor de România.
____________________________

Mihai Toma a oferit pentru Jurnalul Naţional în premieră pentru România câteva piese de pe albumul său care va apărea în scurt timp.

Mihai Toma - Tribal Enescu format mp3
Mihai Toma - Pan Pan format mp3