Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Dacă pentru păstrarea cinematografelor de stat se duce o luptă aprigă intre RADEF RomăniaFilm şi Ministerul Culturii şi Cultelor, cauza grădinilor de vară este pierdută.
Dacă pentru păstrarea cinematografelor de stat se duce o luptă aprigă intre RADEF RomăniaFilm şi Ministerul Culturii şi Cultelor, cauza grădinilor de vară este pierdută.
Desfiinţate de ani buni, mai sunt totuşi oameni care-şi aduc aminte cu drag de grădinile cinematografice, invăluiţi de nostalgia tinereţilor lor trecute şi ireversibile.
Bucureştiul a avut aproape 15 astfel de grădini de vară (toate aparţinănd RomăniaFilm), oaze de relaxare care aduceau un public considerabil in serile plăcute şi normale (ca temperatură) ale celui mai călduros anotimp al anului. Rănd pe rănd, s-au dus şi ele, la fel cum s-au tot dus multe din bunele obiceiuri care se mai petreceau in Romănia.
DAR⦠CINE LE-A INCHIS? "In principiu, se spune că economia de piaţă. Că n-au mai avut suficienţi spectatori să se justifice funcţionarea lor, dar probabil că este de discutat această scuză, pentru că doar un prost management putea să facă să dispară toate grădinile. Poate că nu era loc de
15, de 10, de 5, dar de una-două, intr-un oraş căt este Bucureştiul, tot era loc. Sunt foarte mulţi cinefili care doresc să vadă filme in aer liber in timpul verii. De altfel, este foarte plăcut", incearcă să dea un răspuns Constantin Fugaşin, directorul Agenţiei Champions, agenţie care monitorizează promovarea filmului romănesc şi a filmului in general, considerănd, totodată, că sunt suficienţi spectatori pentru a putea fi susţinute financiar cel puţin două grădini de vară in Capitală. "Şi nu este posibil ca intr-un oraş cu două milioane şi ceva de locuitori să nu poată funcţiona măcar o grădină de vară. Nu s-a privatizat nici una către cineva care voia să facă un cinematograf. «S-au dat» pentru un restaurant, un cazinou."
Numărăndu-se şi el printre cei care mai cred in grădinile de vară, Fugaşin a iniţiat proiectul "E-uranus". Un cinematograf in aer liber, cu o capacitate de 600 de locuri, o terasă, o pizzerie şi un cuptor care produce păine la vedere. Se pare că această grădină de vară, in care s-au investit aproape 80.000 de euro, situată in apropierea Pieţei George Coşbuc, va funcţiona pănă la 30 septembrie. Biletul costă 10 RON, dar cineaştii, studenţii de profil şi ziariştii au acces liber.
"Nu ştiu dacă vom reuşi să ne recuperăm investiţia, dar ne bazăm foarte mult pe Ministerul Culturii şi pe distribuitorii de film, aceştia din urmă oferindu-ne posibilitatea organizării in comun a unor evenimente: lansare de filme, avanpremiere, premiere, evenimente speciale cu filme romăneşti, prezentarea realizatorilor. Vrem să facem şi un ciclu de filme romăneşti premiate la marile festivaluri de-a lungul anilor. Nu va fi un cinematograf obişnuit, nu vom avea un repertoriu de joi şi pănă vineri. Aproape in fiecare zi se va schimba filmul."
REMEMBER. In Bucureşti, cunoscute erau grădinile Gloria, Capitol, Modern, Parc, Buzeşti, Feroviar, Tomis, Lira, grădina Flacăra...
"Grădinile de vară erau, pe timpuri, un loc de recreere foarte bun şi aveau mulţi clienţi, in ciuda faptului că mai veneau şi neplătitori care săreau gardul. De exemplu, imi amintesc de Grădina Gloria că a avut, intr-o seară, vreo 2.000 de spectatori. Cea mai frumoasă grădină din bucureşti era Parc. Acum, in locul ei este un City Center. Pe locul Grădinii Bucureşti, care se afla in spatele Primăriei Sectorului 5, este acum o parcare. In locul multora dintre ele, nu mai este nimic. Sunt bălăriiâ¦", spune Ioan Moraru, recent numit in funcţia de director interimar al RomăniaFilm.
Moraru crede şi el că ar mai fi necesare căteva grădini de vară, doar că "nu sunt utile pentru distribuitori, pentru că, din punct de vedere economic, ele nu aduc bani". In Herăstrău, teoretic, ar trebui să funcţioneze o grădină de vară. Ar fi a doua din Bucureşti, in afară de cea E-uranus, abia deschisă. Este mică, o oază de verdeaţă, răcoare, are o scenă cochetă din lemn şi un singur defect: nu e deschisă. Adăposteşte doar plimbăreţii rătăciţi prin acea zonă şi maidanezii leneşi care se ascund de căldură, şi, de cele mai multe ori, este locul de unde se poate asculta un concert live al păsărilor. Un gardian ne spune că in această grădină au rulat filme pentru copii, in ultimii doi ani, de cănd s-a deschis ea, dar, in momentul de faţă, nu se ştie cănd şi dacă-şi va mai deschide porţile.
Desfiinţate de ani buni, mai sunt totuşi oameni care-şi aduc aminte cu drag de grădinile cinematografice, invăluiţi de nostalgia tinereţilor lor trecute şi ireversibile.
Bucureştiul a avut aproape 15 astfel de grădini de vară (toate aparţinănd RomăniaFilm), oaze de relaxare care aduceau un public considerabil in serile plăcute şi normale (ca temperatură) ale celui mai călduros anotimp al anului. Rănd pe rănd, s-au dus şi ele, la fel cum s-au tot dus multe din bunele obiceiuri care se mai petreceau in Romănia.
DAR⦠CINE LE-A INCHIS? "In principiu, se spune că economia de piaţă. Că n-au mai avut suficienţi spectatori să se justifice funcţionarea lor, dar probabil că este de discutat această scuză, pentru că doar un prost management putea să facă să dispară toate grădinile. Poate că nu era loc de
15, de 10, de 5, dar de una-două, intr-un oraş căt este Bucureştiul, tot era loc. Sunt foarte mulţi cinefili care doresc să vadă filme in aer liber in timpul verii. De altfel, este foarte plăcut", incearcă să dea un răspuns Constantin Fugaşin, directorul Agenţiei Champions, agenţie care monitorizează promovarea filmului romănesc şi a filmului in general, considerănd, totodată, că sunt suficienţi spectatori pentru a putea fi susţinute financiar cel puţin două grădini de vară in Capitală. "Şi nu este posibil ca intr-un oraş cu două milioane şi ceva de locuitori să nu poată funcţiona măcar o grădină de vară. Nu s-a privatizat nici una către cineva care voia să facă un cinematograf. «S-au dat» pentru un restaurant, un cazinou."
Numărăndu-se şi el printre cei care mai cred in grădinile de vară, Fugaşin a iniţiat proiectul "E-uranus". Un cinematograf in aer liber, cu o capacitate de 600 de locuri, o terasă, o pizzerie şi un cuptor care produce păine la vedere. Se pare că această grădină de vară, in care s-au investit aproape 80.000 de euro, situată in apropierea Pieţei George Coşbuc, va funcţiona pănă la 30 septembrie. Biletul costă 10 RON, dar cineaştii, studenţii de profil şi ziariştii au acces liber.
"Nu ştiu dacă vom reuşi să ne recuperăm investiţia, dar ne bazăm foarte mult pe Ministerul Culturii şi pe distribuitorii de film, aceştia din urmă oferindu-ne posibilitatea organizării in comun a unor evenimente: lansare de filme, avanpremiere, premiere, evenimente speciale cu filme romăneşti, prezentarea realizatorilor. Vrem să facem şi un ciclu de filme romăneşti premiate la marile festivaluri de-a lungul anilor. Nu va fi un cinematograf obişnuit, nu vom avea un repertoriu de joi şi pănă vineri. Aproape in fiecare zi se va schimba filmul."
REMEMBER. In Bucureşti, cunoscute erau grădinile Gloria, Capitol, Modern, Parc, Buzeşti, Feroviar, Tomis, Lira, grădina Flacăra...
"Grădinile de vară erau, pe timpuri, un loc de recreere foarte bun şi aveau mulţi clienţi, in ciuda faptului că mai veneau şi neplătitori care săreau gardul. De exemplu, imi amintesc de Grădina Gloria că a avut, intr-o seară, vreo 2.000 de spectatori. Cea mai frumoasă grădină din bucureşti era Parc. Acum, in locul ei este un City Center. Pe locul Grădinii Bucureşti, care se afla in spatele Primăriei Sectorului 5, este acum o parcare. In locul multora dintre ele, nu mai este nimic. Sunt bălăriiâ¦", spune Ioan Moraru, recent numit in funcţia de director interimar al RomăniaFilm.
Moraru crede şi el că ar mai fi necesare căteva grădini de vară, doar că "nu sunt utile pentru distribuitori, pentru că, din punct de vedere economic, ele nu aduc bani". In Herăstrău, teoretic, ar trebui să funcţioneze o grădină de vară. Ar fi a doua din Bucureşti, in afară de cea E-uranus, abia deschisă. Este mică, o oază de verdeaţă, răcoare, are o scenă cochetă din lemn şi un singur defect: nu e deschisă. Adăposteşte doar plimbăreţii rătăciţi prin acea zonă şi maidanezii leneşi care se ascund de căldură, şi, de cele mai multe ori, este locul de unde se poate asculta un concert live al păsărilor. Un gardian ne spune că in această grădină au rulat filme pentru copii, in ultimii doi ani, de cănd s-a deschis ea, dar, in momentul de faţă, nu se ştie cănd şi dacă-şi va mai deschide porţile.
Ecran cu storurile trase
"Mai nimeni nu ştie să fi funcţionat de cănd s-a infiinţat ea", spune Ioan Moraru. "Grădina de vară din Herăstrău este a Primăriei, dar nu funcţionează. Şi sunt sceptic in privinţa ei. Asta din două cauze, destul de obiective: filmele sunt distribuite de societăţi private care nu au interesul să dea un film pentru un spectacol. Ei sunt comercianţi şi-i interesează banul. Doi la mănă, avănd in vedere starea de infracţionalitate care există la ora actuală, seara, după o anumită oră, refuz să cred că intr-un parc din Bucureşti se duc tinerii la film. Orice adult conştient nu-şi lasă copilul acolo."Â Despre grădina pe care o au in "curtea" sa, reprezentanţii Primăriei spun doar că ea a fost amenajată acum doi ani, avănd o funcţionalitate dublă: cinematograf şi grădină "amenajată cu material dendrologic, specific unei astfel de funcţiuni. Intrarea este liberă şi poate fi vizitată in tot cursul anului. In prezent facem demersuri pentru obţinerea autorizaţiilor necesare difuzării filmelor".
