x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Cetăţile dacice, ţinute la UNESCO cu minciuni

0
Autor: Alex Nedea 02 Aug 2016 - 19:30
Cetăţile dacice, ţinute la UNESCO cu minciuni
Vezi galeria foto


Autoritățile române îi duc cu preșul pe reprezentanții UNESCO și le ascund dezastrul din siturile înscrise în Patrimoniul Mondial. Deși aproape că am distrus definitiv Cetățile Dacice din Munții Orăștiei clasate ca fiind de importanță planetară, peste graniță ne lăudăm cu investiții care de fapt nu există.

Acum 2000 de ani pe meleagurile noastre trăia un popor misterios de războinici, greu de descifrat și de istoricii de atunci care se întreceau în cuvinte mari când trebuia să îi descrie. Se îmbrăcau ca nimeni alții, se rugau ca nimeni alții, se luptau ca nimeni alții, dar mai ales construiau ca nimeni alții.  Din motive nedeslușite nici astăzi, strămoșii noștri și-au ridicat într-un timp foarte scurt cele mai importante fortărețe concentrate în Munții Orăștiei în zone inaccesibile, unde viața e vitregă, unde iarna trece greu iar verile sunt tot timpul prea scurte. de astăzi. Pe vremea când strămoșii aceștia construiau templu lângă templu și puneau piatră lângă piatră să înalțe ziduri de apărare,  nimeni  nu avea cum să știe că nu romanii vor fi cei care vor rade de pe fața pământului localitățile, ci un popor nou: românii, două milenii mai târziu.

Istorie îngropată cu voie de Sus

Anul 1996. O comisie de specialiști de la UNESCO urcă pieptiș culmile împădurite ale Munților Orăștiei pentru a vedea ceea ce se credea a fi ceva nemaiîntâlnit până atunci: o serie de fortărețe construite după „o fuziune a tehnicilor și conceptelor arhitecturii militare”. După o analiză amănunțită au decis în unanimitate ca șase cetăți dacice să intre în lista onorantă a monumentelor din Patrimoniul Comun al Umanității. „Dealul fortificat și succesorul lui mai evoluat, oppidum, au fost caracteristice pentru epoca târzie a fierului in Europa și cetățile dacice sunt exemple excepționale ale acestui tip de fortificații. Regatul geto-dac din mileniul I d. chr. a atins un nivel excepțional socio -economic și cultural simbolizat prin acest grup de cetăți”, se arăta atunci în motivarea deciziei luate de UNESCO.

Însă din acel moment autoritățile române ar fi trebuit să facă investiții uriașe pentru a conserva monumentele. Lucru care nu s-a întâmplat în cinci din cele șase cetăți. Așa că astăzi monumentele abia dacă se mai văd îngropate în boscheți, zidurile de apărare ridicate după metoda unică în lume,„murus dacicus”, sunt încălecate de arbori uriași care au crescut în zeci de ani și a căror rădăcini desprind continuu blocuri de piatră din monumente. Braconierii de aur dacic au scos din pământ cam tot ce era de scos profitând de lipsa de pază la majoritatea cetăților. Ravagii au făcut și turiștii aprinzând focul pe monumente și lăsând în urmă munți de gunoie.

 

Muzeul minunat care lipsește cu desăvârșire

 

Este uluitor cum în toată această indiferență crasă românească, cei de la UNESCO încă mai păstrează aceste cetăți în Patrimoniul Mondial, deși monumentele sunt pe care de dispariție o dată cu turiștii. Dar am descoperit și o eventuală explicație: cineva de la noi îi minte cu nerușinare pe cei de la forul internațional. Căci într-un raport aflat pe site-ul Patrimoniului Mondial aflăm că cineva a transmis că la cetățile dacice totul e roz și frumos. De pildă se zice că drumurile către monumente sunt adecvate și accesibile mijloacelor de transport. În realitate accesibilitatea în unele locuri e imposibilă chiar și pentru cele mai puternice mașini de teren. Apoi în același document ni se spune că acolo pot fi găsite broșuri și alte materiale informative despre locurile ajunse în patrimoniul UNESCO. Dar cea mai evidentă minciună e de departe asta: la Sarmizegetusa ar ar exista un muzeu în sit, care mai e și catalogat drept „adecvat”. Verificările noastre din teren arată că muzeul a dispărut înainte să existe.  Pe responsabilul științific al locului, arheologul Gelu Florea, îl apucă râsul când aude de existența pe hârtie a acestui muzeu: „Am dori să amenajăm un muzeu virtual dar sigur că trebuie să vedem lucrurile astea în etape, în condițiile în care știm cum merg finanțările la noi. Ar putea fi o construcție relativ simplă care să se includă în peisaj și care să adăpostească hardurile și softurile și în care turistul să poată să vadă zona sacră (de la Sarmizegetusa n.r.) reconstituită virtual”.

 

Lunga listă de minciuni

 

Am încercat să aflăm cine trimite informațiile otrăvite la UNESCO și am ajuns la un arheolog de la Muzeul Civilizației Dacice și Romane de la Deva, Cătălin Cristescu. El spune că a completat niște hârtii pentru UNESCO, dar că niciodată nu a afirmat ceva ce nu există în realitate: „De ce se spune că există muzeu în sit la Cetățile Dacice?”, îl întrebăm. „Nu am nici cea mai vagă idee”. „Vă asumați acest raport?”. „Dacă numai numele meu apare pe el, da, nu am ce sa fac, dar eu nu am pus ca există muzeu la Sarmizegetusa. Eu tocmai fusesem numit site manager la cetăți și practic eu am completat o anumita porțiune din chestionar”.

Dacă UNESCO ar afla despre cum ne-am bătut joc de fortărețele din Patrimoniul Mondial, ar putea să decidă sancțiuni usturătoare așa cum s-a mai întâmplat în cazuri din alte țări. „De multe ori s-a ajuns ca monumentul să fie scos din listă”, amintește Cristescu. „Există riscul ăsta în privința cetăților dacice?”. „Există riscuri, dar acest risc nu este materializat într-o atitudine oficială a UNESCO”.

Documente din arhiva Guvernului arată că de fapt noi cu una ne lăudăm peste hotare și alta arătăm la noi acasă. La Institutul Național al Patrimoniului există un raport care prezintă succint adevărata situație a Cetăților Dacice din Munții Orăștiei: „La fortificația dacică de la Costești-Blidaru accesul la cetate este doar pe jos, 2 km, pe un drum greoi, neamenajat și lipsit de pază și întreținere. Lipsa de pază și supraveghere a cetăților este un factor de risc maxim pentru păstrarea autenticității și a stării de conservare a acestora. Cetatea dacică de la Bănița este aproape inaccesibilă, impracticabilă pentru un necunoscător. Din păcate, monumentele abia se mai văd pe teren; nu s-a mai intervenit deloc în ultimii zeci de ani. La cetatea Piatra Roșie, elementele de vegetație care au crescut nepermis de mult peste zidurile cetății, pun în pericol integritatea și planimetria acestor ziduri”.

 

Într-un document oficial, autorităţile române spune că, la Sarmizegetusa ar ar exista un muzeu în sit, care mai e și catalogat drept „adecvat”. Verificările noastre din teren arată că muzeul a dispărut înainte să existe.

 

„Dealul fortificat și succesorul lui mai evoluat, oppidum, au fost caracteristice pentru epoca târzie a fierului in Europa și cetățile dacice sunt exemple excepționale ale acestui tip de fortificații. Regatul geto-dac din mileniul I d. chr. a atins un nivel excepțional socio -economic și cultural simbolizat prin acest grup de cetăți”,  motivarea deciziei  UNESCO.

6 cetăţi dacice  din Munţii Orăştiei sunt înscrise pe site-ul Institutului Patrimoniului Român ca făcând parte din „marea familie” UNESCO

 

Cetățile Umanității sunt de fapt ale nimănui

Cu excepția Sarmizegetusa care a fost preluată în administrarea Consiliului Județean Hunedoara, celelalte cetăți nu au un proprietar care să își asume cu adevărat repsonsabilitatea și investițiile în zonă.Din păcate, lipsa unui administrator de drept asupra cetăților dacice din Munții Orăștiei face ca acestea să nu poată fi administrate, păzite și întreținute în mod constant și civilizat.  Este și motivul pentru care din anul 2004 INP nu a mai putut să aloce fonduri pentru restaurarea și consolidarea acestor cetăți. Nici un fel de fonduri publice și private nu pot fi alocate in lipsa unui proprietar de drept”, se arată într-un raport al Institutului Național al Patrimoniului. Deputatul PSD de Hunedoara, Natalia Intotero, a crede că singura salvare a cetăților poate veni doar după preluarea acestora în administrarea Consiliului Județean după ce instituția

locală a demonstrat în cazul Sarmizegetusa regia că e în stare să administreze și să facă investițiile necesare. De altfel recent ministrul Culturii Corina Șuteu a promis că va face tot posibilul ca celelalte cetăți din Hunedoara să fie preluate de autoritățile județene.

Citeşte mai multe despre:   unesco,   cetati dacice

 

Ştiri din .ro




Mai multe titluri din categorie

Exclusiv Jurnalul. Pe frontul COVID, așteptând o butelie cu oxigen liberă

Exclusiv Jurnalul. Pe frontul COVID, așteptând o butelie cu oxigen liberă
Galerie Foto „Situația e cam așa: sună pacientul, e bine. Cere să fie testat, are simptome. Te duci, omul nu e roșu – urgență, e galben – trebuie consultat. Te grăbești, mai sunt alți 2.000 de oameni în acea zi care...

Școala Palatină, cea mai frumoasă poveste din tinerețea unui prinț nefericit

Școala Palatină, cea mai frumoasă poveste din tinerețea unui prinț nefericit
România aniversează astăzi un secol de la nașterea Regelui Mihai (1921-2021), prilej să celebrăm acest moment special prin evocarea unora dintre cei mai împliniți ani din existența monarhului, una nu tocmai...

Povestea cafelei adevărate

Povestea cafelei adevărate
Galerie Foto Zvonurile se adeveresc. Va urma o criză a cafelei. Producțiile compromise din America de Sud vor duce la o adevărată criză a cafelei și mai ales a cafelei de calitate. Costa Rica este, însă, apărată de acesta...

Dobânda pe termen lung pentru România a atins pragul de 4%

Dobânda pe termen lung pentru România a atins pragul de 4%
Rata dobânzii la creditele pe termen lung luate de România a înregistrat un nou maxim în luna septembrie, ajungând la pragul de 4%, după ce în luna august aceasta atinsese 3,24%. Potrivit datelor publicate de...

Vești bune pentru asigurați: au fost incluse despăgubiri și pentru COVID-19

Vești bune pentru asigurați: au fost incluse despăgubiri și pentru COVID-19
Unele firme de asigurări au schimbat regulile în privința plății daunelor în pandemie. Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR) anunță că au fost deja plătite...

Partenerul de viață al Elenei Udrea și-a închis una dintre afacerile imobiliare 

Partenerul de viață al Elenei Udrea și-a închis una dintre afacerile imobiliare 
Galerie Foto Afacerile din domeniul imobiliar deținute, pe persoană fizică, de partenerul de viață al fostei „blonde de la Cotroceni” par să scârțâie din toate încheieturile. Adrian Alexandrov și-a lichidat, recent,...

Îmblânzitorul de iguane

Îmblânzitorul de iguane
Galerie Foto Costa Rica este pentru noi mai mult o țară spre care s-au îndreptat cetățeni români certați cu legea. Pentru lumea largă este Elveția Americii Centrale! O țară excelent organizată, cu oameni care nu vor să...

Cum a construit fiul unei spălătorese din Paris imperiul bijuteriilor Cartier 

Cum a construit fiul unei spălătorese din Paris imperiul bijuteriilor Cartier 
Galerie Foto Louis-François Cartier a fost unul dintre cei cinci copii ai unui veteran al războaielor napoleoniene și al unei spălătorese. Condițiile financiare precare l-au determinat pe tatăl Pierre să-l angajeze pe...

Legenda crucilor din piatră doborâte cu excavatorul de slugoii lui Ceaușescu

Legenda crucilor din piatră doborâte cu excavatorul de slugoii lui Ceaușescu
Galerie Foto În demența anilor ’80, când cultul familiei Ceaușescu sfida ridicolul într-o Românie anesteziată de balivernele (in)egalității sociale, o vizită-fulger a cuplului dictatorial în zona Subcarpaților de...

ROMATSA, contract de pază pe trei ani cu firma fostului viceprimar general PDL

ROMATSA, contract de pază pe trei ani cu firma fostului viceprimar general PDL
Galerie Foto Aproape 6,3 milioane de lei urmează să fie încasate, de la ROMATSA, de două companii de pază, cu acționariate interesante, în urma unui contract parafat la finalul lunii septembrie, pentru monitorizarea a 12...

Guvernul „Zero II” vrea să bage ONG-urile în campania de vaccinare. Sondaje, apoi cu forța sau sancțiuni

Guvernul „Zero II” vrea să bage ONG-urile în campania de vaccinare. Sondaje, apoi cu forța sau sancțiuni
Galerie Foto Proiectul de program de guvernare cu care Dacian Cioloș s-a prezentat, luni, la Palatul Cotroceni și pentru care a primit, teoretic, undă verde din partea președintelui Klaus Iohannis să încerce să constituie,...

Bruxelles-ul ne pune la treabă. Noi nu avem nici bani, nici muncitori, dar avem strategie 

Bruxelles-ul ne pune la treabă. Noi nu avem nici bani, nici muncitori, dar avem strategie 
Galerie Foto Mâine, 14 octombrie, Direcția Generală pentru Energie (DG Energy) va prezenta propunerile și evaluările de impact ale Comisiei pentru Economie, Cercetare și Energie (ITRE) din Parlamentul European în vederea...

Politicienii toarnă peste sărăcia din Valea Jiului veșnica recunoștință 

Politicienii toarnă peste sărăcia din Valea Jiului veșnica recunoștință 
Galerie Foto La 44 de ani de la revolta minerilor din Valea Jiului, politicienii și-au adus aminte să le aducă un omagiu celor care în vara anului 1977 au avut curajul să-și strige nemulțumirile față de condițiile de...

Povești de ambulanță și dric, în cea mai infectată comună din România

Povești de ambulanță și dric, în cea mai infectată comună din România
Galerie Foto Călugăreni – Prahova este un mic sat ascuns printre dealuri, așezat în coasta Mizilului, la vreo 90 de kilometri de București. De prin 1800, oamenii de aici și-au trăit viața în liniște, aproape neștiuți...

SRI și SPP se pregătesc de dezastre, inclusiv de atacuri nucleare sau radiologice. Guvernul Cîțu bagă 213 milioane în dotarea acestor servicii

SRI și SPP se pregătesc de dezastre, inclusiv de atacuri nucleare sau radiologice. Guvernul Cîțu bagă 213 milioane în dotarea acestor servicii
Galerie Foto Cu doar două zile înainte de ruperea coaliției de guvernare, în 29 septembrie, premierul Florin Cîțu a semnat, împreună cu secretarul de stat în MAI, celebra Ștefania Gabriella Ferencz, supranumită și...
Serviciul de email marketing furnizat de