Casete cu povesti pentru tiganci desculte

 

FARA SENS - Banii europeni nu le ajuta pe fetitele rrome sa scape de maritis  

Se nasc la roata, copilaresc pana pe la 13, 14 ani si sunt date cateodata si pe-o lada de bere… Le zambesc in gura dintii de aur, cand povestesc cum isi apara ele "fetia". Sutele de mii de euro, fonduri europene derulate prin diverse programe nu le scapa de maritisul timpuriu.  

 

TRADITIE. Are 22 de ani si e casatorita de la 18. Nu intelege de ce romanii vor ca ele sa mearga la scoala

 

FONDURI. Pentru aceste lucruri si pentru a determina familiile de rromi - de data asta, caldararii de la Sarulesti - sa-si lase copiii la scoala, in special fetele, se deruleaza diverse programe, finantate cu bani grei europeni. In zadar. Cel putin in Sarulesti, unde micile mandre stau cu burta pe carte numai pana pe la 13, cel tarziu 16 ani, cand familia le da pe bani mai multi sau mai putini. Mai departe numai ele stiu. Conform traditiei, au familie de ingrijit, socrii, casa de intretinut. Iar cand altor fete de varsta lor le este furat primul sarut, pustoaicele nasc primul copil. De obicei la roata carutelor, asa cum au vazut la mamele lor sau la alte femei din sat. "E bine la roata, e sanatos", spune cu convingere o "tanara" logodita de 13 ani. Al ei are numai 10 ani, ea n-a prea apucat sa mearga la scoala, dar in curand se casatoreste si … asta e.  

PODOABELE. S-au gatit toate cu pantofi cu tocuri joase si fuste inflorate. Parul il au prins in cosite. Din timp in timp isi prind intre degete fire de plete rebele pe care si le rasucesc pe langa urechi si poarta cu ele frica de parinti. "Daca tata spune acum sa ma marit, ma marit. Si daca nu facem scoala, ne facem femei de servici", adauga o fosta logodnica. Mamele sunt la etaj, dar nu trebuie sa auda ce se discuta in clasa de la parter. "E prostii, doamna". Adica sa discuti despre casatorie, despre sarcina, despre relatiile sexuale dintre un barbat (adica baietel de 10 ani) si o femeie, despre protectie e absolut interzis.  

INVATATURILE. Mamele le-au invatat sa-si pastreze "fetia". "Mama mi-a zis sa dau gura, sa dau tata, dar sa nu dau …", spune Crenguta de 14 ani. Iar daca nu o nimeresc la numaratul zilelor din calendar si raman grele, fac copil. Ce sa faca ? "Copiii dorm, iar cand se mai trezesc ii iei si-i bagi la tata". In sat femeile sunt gatite, cu salbe de aur la gat. Neam de caldarari, care nu prea sunt de acord cu intrarea in Uniunea Europeana. Nu de alta, dar daca nu mai face romanul tuica, de nu-l lasa UE, nu mai au nici ei la cine vinde cazanele.  

TEHNICA INUTILA. La Scoala cu clasele I-IV din Sarulesti Gara, prichindeii asteapta sa intre la ore. Au cate doua, trei caiete in mana. Sunt si doi mai smecheri, ca au parte de ghiozdane, dar si cativa incaltati in slapi. Sunt si rromi mai saraci, ne lamureste profesoara. Si pentru toti, scoala a primit printr-un program finantat cu bani europeni televizor cu dvd, un frigider pe care nici nu l-au desfacut, aparatura. Rechizite? Nu prea ajung pentru toti. Profesoara spune ca-i bine ca au televizor, ca se uita la casete cu povesti. In sat unii mai au si calculator. Nu ca ar sti sa scrie, ca oricum curent nu prea este pe nici o strada, decat furat de la un stalp de inalta tensiune.  

PROGRAME SI PROIECTE

Un proiect de noua luni care beneficiaza de 50.000 de euro. "Sa construim impreuna imaginea fiicelor noastre!" este finantat de UNICEF si implementat de Centrul Educatia 2000+. Scopul acestui program este sustinerea accesului liber la educatie si mai ales inlesnirea actului educational propriu-zis pentru fetele de etnie rroma din scoala primara si gimnaziala, care mai degraba ajung la varsta asta la maritis si apoi insarcinate la o varsta mult prea frageda. In perioada 8-17 noiembrie se desfasoara, in cadrul programului, un seminar tip caravana, care urmareste sa informeze participantii despre riscurile si consecintele negative pe care le implica sarcina si casatoria timpurii.

 

 

Cazane pentru Uniunea Europeana

ACASA. Desi au case, multi dintre ei locuiesc in corturi

In comuna sunt in jur de 600 de rromi, dupa ultimul recensamant, iar dintre acestia 424 sunt caldarari. Ei sunt mai refractari la schimbari, sunt de parere oficialitatile. "Daca nu se mai face tuica, noi nu mai avem cui vinde cazane", spune Mihai Gogu Ilie. Are o pereche de pantofi scalciati asortati cu sosete roz, la un sacou peste care nu a dat niciodata fierul de calcat. Si mai are Gogu 39 de ani, cinci copii si rolul de consilier la primarie. De curand si-a facut si buletin, ca pentru unii era mai simplu fara acte. Nu ai acte, nu existi, deci nu poti fi acuzat ca nu te supui rigorilor legii. Au umblat pe vremea lui Ceausescu prin tara, vindeau caldari, cazane, gratare si alte alamuri, dar acum s-au asezat si ei. "Un tigan nu stia ce-i aia scoala", isi aminteste Gogu. Acum copiii incep sa umble de pe la trei ani la "gradinuta", cum ii spun ei. Iar de muncit, mai greu. Ori cu ziua prin sat pentru 100.000-200.000 de lei, ori cu vreun faras, ceva de vanzare la targ la Calarasi. Femeile mai merg si ele la scoala, mai exact invata sa scrie si sa citeasca, prin intermediul unor programe speciale pentru ele. "Stiu sa scriu, adica merge si mana mea asa", spune Beteala.