x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Cel mai tînăr sat: Păcăleşti – mândria ţării

0
Autor: Ionela Gavriliu 01 Oct 2008 - 00:00
Cel mai tînăr sat: Păcăleşti – mândria ţării


Păcăleşteni, păcălici, dar niciodată păcăliţi. Locuitorii din proaspătul sat din judeţul Bihor, Păcăleşti, au ajuns până în Parlament cu lupta pentru revenirea localităţii la vechiul nume. Localnicii nu înţeleg de ce senatorul Ion Iliescu le-a recomandat să pună satului alt nume, "normal şi onorabil", şi nu pricep de ce numele de Păcăleşti li s-a părut parlamentarilor de râs. Tocmai lor.



Păcăleşteni, păcălici, dar niciodată păcăliţi. Locuitorii din proaspătul sat din judeţul Bihor, Păcăleşti, au ajuns până în Parlament cu lupta pentru revenirea localităţii la vechiul nume. Localnicii nu înţeleg de ce senatorul Ion Iliescu le-a recomandat să pună satului alt nume, "normal şi onorabil", şi nu pricep de ce numele de Păcăleşti li s-a părut parlamentarilor de râs. Tocmai lor.

Acum 15 ani, la o nuntă ce a avut loc în cătunul pe care toată lumea îl ştia de Păcăleşti, s-a furat mireasa. Celor care s-au dus să o aducă înapoi li s-a spus că mireasa ar fi dusă în Ţigăneşti. Aşa că nuntaşii s-au dus pe malul drept al Crişului Pietrosu. Acolo, ce să vezi! Nu era nici o mireasă. "Păi de ce n-aţi zis, bre, că mireasa a fost furată în Păcăleşti?", s-au bătut cu palma peste frunte oamenii cu floarea în piept. Deşi ani buni a făcut parte din localitatea Ţigăneştii de Beiuş, cale de şapte sate toată lumea ştie că malul stâng al Pietrosului, peste punte, de la casele cu numărul 46 până la 112, încheagă satul Păcăleşti.


De la Păcală citire

Când întrebi localnicii de unde li se trage numele satului, toţi dau din colţ în colţ, de parcă i-ai întreba de o boală ruşinoasă. Primarul însuşi se învârte în jurul degetului. "Ţigăneşti vine de la unu’ Ţig, Drăgăneşti, numele comunei – de la Drăgan". Şi Păcăleşti? "De la Păcală, săru’mâna." Soţia unui consilier local din PRM, păcăleşteancă din tată în fiu, dă un pic vina pe unguri: "De la Paska, Pakala (n.r. se pronunţă "Pocolo"). Dar consilierul de Păcăleşti, Vasile Haiduc, pune punctul pe "i". "Numele satului vine de la o slugă, un om bleg căruia groful din zonă i-a dat un petic de pământ şi i-a zis să-i păzească moşia. Şi, sărac fiind, ce ştia el să facă mai bine? Să muncească şi să facă copii". Marea lui supărare, ca şi a altor localnici, e că lumea îi ia peste picior şi-i bagă pe toţi în oala celor săraci cu duhul. "Aicea-s oameni pregătiţi, majoritatea au liceul terminat, sunt mulţi care au facultate. Ce ne iau ăştia de Păcală?".
"Ce e un nume? Nu-i nici picior, nici mĂnĂ, nici altceva ce Ţine de un om"
Legendele ce s-au ţesut de-a lungul timpului în jurul neobişnuitei denumiri îl au ca personaj principal pe eroul snoavei româneşti, Păcală. Etimologia cuvântului "a păcăli" nu e cunoscută, însă şi păcăleştenii de astăzi recunosc că personajul după care şi-au luat numele a devenit celebru prin viclenie şi înşelătorii, dar mai ales "făcând pe prostul". Una din legendele care circulă prin Păcăleşti spune că Păcală a fost un negustor de vaci tare destoinic. "Păcală mergea şi cumpăra vaci de la târg de la Câmpeni. Le lua ieftin. Nici nu apuca să ajungă cu ele acasă că şi găsea muşterii. «Are vaca lapte?», era întrebat de drumeţi. «Apăi, du-te matale înainte acasă, cumpără vase, ulcele şi găleţi ca să ai în ce pune atâta lapte cât are»". De la înşelătoriile repetate pe care le-au învăţat mai toţi din satul lui Păcală, sătenilor li s-a spus "păcălici". Altă legendă vorbeşte de cum a fost pus Păcală paznic la oile sătenilor. Şi, cum îi ardea de glume, venea strigând ca din gură de şarpe că a dat lupul în oi. Sătenii săreau să-şi apere animalele, dar când ajungeau la turmă, Păcală le râdea în nas. Până
într-o zi când chiar a venit lupul la oi, dar atunci nimeni nu l-a mai crezut.


Ţigăneşti, te Păcăleşti sau Păcăleşti, te Ţigăneşti?

De ce s-au hotărât oamenii din jumătatea de peste apă a Ţigăneştilor de Beiuş să revină la numele de Păcăleşti? Sunt oameni care şi în ziua de azi au în buletine şi în certificate de naştere trecut numele de Păcăleşti, chiar dacă localitatea a existat în scripte doar din 1895 până la marea reorganizare teritorială din 1968. Cum s-a întâmplat, explică secretarul Primăriei din Drăgăneşti, Vasile Horge. "Când se făceau buletinele înainte, nu se cereau actele spaţiului de locuit. Aşa că scriau pe spatele fotografiei localitatea de domiciliu. Cum aşa au pomenit generaţii la rând, ca satului ăstuia să i se spună Păcăleşti, scriau pe poză «Păcăleşti 63». Aşa că la poliţie nu se mai verifica şi înregistrau în acte Păcăleşti." Unii bătrâni au încă în documente denumirea aceasta şi sunt chiar cazuri în care membri ai aceleiaşi familii să locuiască sub acelaşi acoperiş şi să fie unul din Ţigăneşti, celălalt din Păcăleşti. Ca să nu se mai încurce, autorităţile locale au hotărât să asculte vox populi (n.r. vocea poporului) şi să organizeze un referendum.


Democraţie de Păcăleşti

Zis şi făcut. Consilierii au mers din casă în casă, au pus afişe la Primărie. Majoritatea păcăleştenilor au simţit că li se ia o piatră de pe inimă şi că nu mai sunt doar un apendice al unei alte localităţi. "În ziua referendumului oamenii au venit cu drag. A fost ca o sărbătoare. Au făcut sarmale, au tăiat chiar un porc", rememorează consilierul Haiduc acea duminică de 3 iunie 2007. Din cele 211 de persoane prezente la vot, 175 de alegători au votat pentru revenirea la numele de Păcăleşti. Cei 36 care au fost împotrivă şi cârcotaşii care nu s-au prezentat au obiectat că prin schimbarea denumirii satului va trebui să-şi schimbe actele. Supărarea unor săteni este că Parlamentul i-a luat peste picior fără să cunoască ce oameni vrednici sunt păcăleştenii, iar senatorul Ion Iliescu a propus ca numele să fie schimbat în unul "normal şi onorabil". "Io aş vota iar să fie altă denumire. Dar vă dau scris că dacă veţi întreba un sătean sau pe copiii mei de unde sunt, vă vor răspunde că tot din Păcăleşti. Garantat", se aprinde consilierul Haiduc. După ce au trecut hopul declarării Păcăleştiului, o nouă propunere frământă minţile mai-marilor din comună: ar vrea ca ziua satului să fie sărbătorită în fiecare an la 1 aprilie.


Greu de păcălit

Portretul săteanului de Păcăleşti e greu de prins într-o tipologie. Când îi întrebi cu ce se poate lăuda satul lor, îţi răspund că "n-am făcut nimic din ce n-au făcut şi alţii". Dar parcă un pic mai mult. Tiţa Dorii e la cules de cucuruz împreună cu fata ei, care a venit de la oraş să o ajute.

S-a mutat în tinereţe în Păcăleşti, chiar la numărul 46, care va deveni numărul 1 al noului sat, şi nu-i pare rău, că parcă trăieşte la oraş: asfalt are, gaze şi apă curentă urmează să bage, magazin este. Printre bostanii tăvăliţi în grădină, bătrâna îşi aminteşte: "Când am venit prima dată la Păcăleşti, am văzut scris pe şcoala din sat Ţigăneşti. Şi m-am întors, zicând că am greşit satul".
"Aici sunt oameni gospodari. N-o să-i vedeţi la cârciumă, mai ales în perioada asta", ne spune Florica în vreme ce leagă un snop de coceni cu o crenguţă de salcie. La majoritatea porţilor din Păcăleşti, spre seară, se întorc căruţele, oftând sub povara porumbului, şi tractoarele cu remorcile pline de struguri. Păcăleşti e un sat bogat, cu vii, lanuri de porumb în jur. Dar capitalul gros vine la bugetul primăriei Drăgăneşti de la o firmă de băuturi carbogazoase, care şi-a făcut o parte din fabrici pe domeniul Păcăleştilor. "N-apare nicăieri în acte ca fiind în Păcăleşti. Norocul celor de la firma de băuturi a fost şi norocul nostru. Nu ne-am lăsat păcăliţi", râde cu tot trupul consilierul Haiduc.


Păcală la Senat

Mare vâlvă a stârnit aprobarea înfiinţării satului Păcăleşti în Senatul României. Guvernul a dat aviz negativ iniţiativei pentru că Păcăleşti nu are magazin nealimentar şi punct sanitar. Susţinerea senatorului PDL Dan Cârlan a întors situaţia, astfel că s-a ajuns la vot prin ridicarea mâinii. "Nu se întâmplă nimic, doar punem două pancarte la intrarea şi la ieşirea din sat şi le recunoaştem existenţa lor ca subdiviziune administrativă a comunei Drăgăneşti, satul Păcăleşti", a spus Cârlan. La Păcăleşti, cele două pancarte aşteaptă deja să fie puse. "Ceea ce am votat noi a fost o măsură organizatorico-administrativă, dar aprobând acest lucru (n.r. trebuie) să facem recomandarea autorităţilor să-i schimbe numele, să-i dea un nume normal şi onorabil", a cerut, în final, liderul senatorilor PSD, Ion Iliescu. În timpul dezbaterilor, senatorul PSD Adrian Păunescu a propus ca denumirea "Păcăleşti" să fie dată oraşului Bucureşti, dar şi României, care să poarte numele Republica Păcăleşti, având în vedere câte lucruri se promit şi nu se fac.


"- De unde eşti, măi creştine?
- Ia, din sat de la noi, răspunse Păcală.
- Din care sat de la voi?
- Iaca, de colo, tocmai de sub cel mal, arătând negustorului cu mâna spre deal.
- Bine, dar ce sat e acela? Eu nu-l ştiu.
- Ei! Cum să nu-l ştii; e satul nostru şi eu de acolo vin.
- Nu aşa, măi prostule. Eu te întreb: acel sat pe a cui moşie este şi cum îi botezat?
- Doamne! Da’ nu ştii că moşiile sunt boiereşti şi asta-i a cuconului nostru ce şade la Bucureşti? Iar satu-l botează popa într-o căldăruşă cu apă, cum îi scrie lui în cărţi.
Negustorul, privindu-l lung, zise în sine: "Mă!... aista-i chiar Păcală."
"
   •Ion Creangă, "Păcală"
Citeşte mai multe despre:   reportaj,   satului,   numele,   pacala,   păcăleşti

 



Mai multe titluri din categorie

Măgura, visul destrămat al primului rege al României

Măgura, visul destrămat al primului rege al României
Pe drumul vechi ce zimțuiește Țara Luanei dinspre Muntenia spre Transilvania și Moldova, pe calea coborâtă și urcată an de an de turmele de mioare ale bacilor din munții poieniți ai Întorsurii Carpaților,...

S-a dus vara, s-a dus și Vama

S-a dus vara, s-a dus și Vama
Galerie Foto Vama Veche își începe recuperarea după sezonul estival, aproape cinci luni în care a gâfâit temeinic. Aglomerație, multe mașini, multă mizerie, mult fum și, mai ales, multă gălăgie. Până în luna mai a...

Vaccinul românesc, „arestat” de Curtea de Conturi din Timiș

Vaccinul românesc, „arestat” de Curtea de Conturi din Timiș
Galerie Foto Inspectorii Camerei de Conturi Timiş au raportat că cercetarea lor în cazul vaccinului românesc împotriva COVID-19 a fost obstrucţionată în desfăşurarea activităţii de audit de conducerea institutului...

Noi reglementări anti Covid, noi contradicții

Noi reglementări anti Covid, noi contradicții
Galerie Foto Guvernul PNL ne-a demonstrat, ieri, cât de repede se poate modifica legislația, ca să se muleze pe nevoile imediate și interesele partidului. Rata de incidență a contaminării cu virusul SARS-CoV-2 depășise deja...

Coșmar: ne îndreptăm spre scenariul italian „martie 2020”

Coșmar: ne îndreptăm spre scenariul italian „martie 2020”
Galerie Foto În ciuda exploziei de infectări cu coronavirus, din ultima perioadă, și a faptului că zilnic mor de două ori mai mulți oameni de COVID-19 decât au murit în tragedia de la Colectiv, campania de vaccinare nu dă...

Inovaţie pe piaţa muncii: scafandru angajat pe drepturi de autor 

Inovaţie pe piaţa muncii: scafandru angajat pe drepturi de autor 
Galerie Foto În luna aprilie a acestui an, doi scafandri şi-au găsit sfârşitul în Marea Neagră, la o adâncime de numai 3-4 metri, în dreptul plajei de la Hotelul Europa, din staţiunea Eforie Nord. După necropsia...

Testarea elevilor: Ping-pong între Ministerul Educației și Direcțiile de Sănătate Publică

Testarea elevilor: Ping-pong între Ministerul Educației și Direcțiile de Sănătate Publică
Există o categorie de elevi care nu are acces la testarea gratuită din școli: chiar colegii din imediata apropiere a unui elev infectat. Elevii care au ghinionul să stea în bănci lângă un copil care se îmbolnăv...

Guvernul, avertizat de Ministerul Justiției că restricțiile legate de vaccinare sunt ilegale

Guvernul, avertizat de Ministerul Justiției că restricțiile legate de vaccinare sunt ilegale
Galerie Foto Impunerea Certificatului „verde”, pentru a putea avea acces în anumite spații închise, publice sau private, atunci când o localitate se află în zona de incidență de peste trei cazuri la mia de locuitori, a...

Dedesubturile ultimului faliment de pe piața asigurărilor. Cum a ajutat conducerea ASF pe City Insurance să dea ţeapă

Dedesubturile ultimului faliment de pe piața asigurărilor. Cum a ajutat conducerea ASF pe City Insurance să dea ţeapă
Galerie Foto După falimentul companiilor Astra Asigurări şi Carpatica, acum un nou faliment zguduie din temelii piaţa asigurărilor pe cel mai important segment al său, cel al asigurărilor obligatorii de răspundere civilă aut...

Strategul din spatele noului șef al Poștei Române, un consilier general specializat în minuni economice în declarațiile de avere

Strategul din spatele noului șef al Poștei Române, un consilier general specializat în minuni economice în declarațiile de avere
Galerie Foto Noul șef al Companiei Naționale Poșta Română, sprijinit de gruparea lui Florin Cîțu din PNL, Valentin Ștefan și-a adus, drept consilier personal, în această societate de stat, unul dintre consilierii generali...

Se pregătesc polițe RCA mult mai scumpe și inutile

Se pregătesc polițe RCA mult mai scumpe și inutile
Transportatorii au negociat cu actualul guvern interimar renunțarea la Ordonanța de Urgență care ar mări costurile polițelor RCA, introducând și coplata. Proiectul de OUG a fost lansat în luna aprilie 2021, iar...

Guvernul dă cu „flit” celor de la USR în ceea ce privește aducerea ONG-urilor în Consiliile de Administrație ale spitalelor de stat

Guvernul dă cu „flit” celor de la USR în ceea ce privește aducerea ONG-urilor în Consiliile de Administrație ale spitalelor de stat
Galerie Foto O lege inițiată de deputaul USR-PLUS Cristian Gabriel Seidler, prin care se urmărea introducerea în Consiliile de Administrație ale spitalelor publice a unor ONG-iști, a fost modificată și votată, în Senatul Ro...

Autoritățile din Argeș își bat joc de trei sate: 8 kilometri până la prima stație de autobuz!

Autoritățile din Argeș își bat joc de trei sate:  8 kilometri până la prima stație de autobuz!
Scoasă la iveală de tragedia de la Caracal, problema transportului în comun încă există în multe locuri. În Poiana Lacului, lângă Pitești, mai mulți elevi de liceu sunt nevoiți să circule pe jos sau cu...

Luna august a adus dobânzi record la împrumuturile pe termen lung

Luna august a adus dobânzi record la împrumuturile pe termen lung
Galerie Foto În ciuda sforțărilor premierului Florin Cîțu de a ne face să credem că țara merge în direcția cea bună, realitatea îi este potrivnică. Un nou duș rece pentru șeful Executivului a venit de la Banca...

Comisarul Antonescu a rezolvat cele mai grele crime de după Revoluție. Cartea „Viața la Omoruri”, de azi cu Jurnalul

Comisarul Antonescu a rezolvat cele mai grele crime de după Revoluție. Cartea „Viața la Omoruri”, de azi cu Jurnalul
Galerie Foto „Singurul lucru care-i poate descuraja pe infractori îl reprezintă pedepsele maxime!” Colonelul Dan Antonescu, acum în rezervă, este unul dintre polițiștii legendari ai României. Anchetator în cazuri...
Serviciul de email marketing furnizat de