Cel mai tînăr sat: Păcăleşti – mândria ţării

Păcăleşteni, păcălici, dar niciodată păcăliţi. Locuitorii din proaspătul sat din judeţul Bihor, Păcăleşti, au ajuns până în Parlament cu lupta pentru revenirea localităţii la vechiul nume. Localnicii nu înţeleg de ce senatorul Ion Iliescu le-a recomandat să pună satului alt nume, "normal şi onorabil", şi nu pricep de ce numele de Păcăleşti li s-a părut parlamentarilor de râs. Tocmai lor.

Păcăleşteni, păcălici, dar niciodată păcăliţi. Locuitorii din proaspătul sat din judeţul Bihor, Păcăleşti, au ajuns până în Parlament cu lupta pentru revenirea localităţii la vechiul nume. Localnicii nu înţeleg de ce senatorul Ion Iliescu le-a recomandat să pună satului alt nume, "normal şi onorabil", şi nu pricep de ce numele de Păcăleşti li s-a părut parlamentarilor de râs. Tocmai lor.

Acum 15 ani, la o nuntă ce a avut loc în cătunul pe care toată lumea îl ştia de Păcăleşti, s-a furat mireasa. Celor care s-au dus să o aducă înapoi li s-a spus că mireasa ar fi dusă în Ţigăneşti. Aşa că nuntaşii s-au dus pe malul drept al Crişului Pietrosu. Acolo, ce să vezi! Nu era nici o mireasă. "Păi de ce n-aţi zis, bre, că mireasa a fost furată în Păcăleşti?", s-au bătut cu palma peste frunte oamenii cu floarea în piept. Deşi ani buni a făcut parte din localitatea Ţigăneştii de Beiuş, cale de şapte sate toată lumea ştie că malul stâng al Pietrosului, peste punte, de la casele cu numărul 46 până la 112, încheagă satul Păcăleşti.

De la Păcală citire

Când întrebi localnicii de unde li se trage numele satului, toţi dau din colţ în colţ, de parcă i-ai întreba de o boală ruşinoasă. Primarul însuşi se învârte în jurul degetului. "Ţigăneşti vine de la unu’ Ţig, Drăgăneşti, numele comunei – de la Drăgan". Şi Păcăleşti? "De la Păcală, săru’mâna." Soţia unui consilier local din PRM, păcăleşteancă din tată în fiu, dă un pic vina pe unguri: "De la Paska, Pakala (n.r. se pronunţă "Pocolo"). Dar consilierul de Păcăleşti, Vasile Haiduc, pune punctul pe "i". "Numele satului vine de la o slugă, un om bleg căruia groful din zonă i-a dat un petic de pământ şi i-a zis să-i păzească moşia. Şi, sărac fiind, ce ştia el să facă mai bine? Să muncească şi să facă copii". Marea lui supărare, ca şi a altor localnici, e că lumea îi ia peste picior şi-i bagă pe toţi în oala celor săraci cu duhul. "Aicea-s oameni pregătiţi, majoritatea au liceul terminat, sunt mulţi care au facultate. Ce ne iau ăştia de Păcală?".
"Ce e un nume? Nu-i nici picior, nici mĂnĂ, nici altceva ce Ţine de un om"
Legendele ce s-au ţesut de-a lungul timpului în jurul neobişnuitei denumiri îl au ca personaj principal pe eroul snoavei româneşti, Păcală. Etimologia cuvântului "a păcăli" nu e cunoscută, însă şi păcăleştenii de astăzi recunosc că personajul după care şi-au luat numele a devenit celebru prin viclenie şi înşelătorii, dar mai ales "făcând pe prostul". Una din legendele care circulă prin Păcăleşti spune că Păcală a fost un negustor de vaci tare destoinic. "Păcală mergea şi cumpăra vaci de la târg de la Câmpeni. Le lua ieftin. Nici nu apuca să ajungă cu ele acasă că şi găsea muşterii. «Are vaca lapte?», era întrebat de drumeţi. «Apăi, du-te matale înainte acasă, cumpără vase, ulcele şi găleţi ca să ai în ce pune atâta lapte cât are»". De la înşelătoriile repetate pe care le-au învăţat mai toţi din satul lui Păcală, sătenilor li s-a spus "păcălici". Altă legendă vorbeşte de cum a fost pus Păcală paznic la oile sătenilor. Şi, cum îi ardea de glume, venea strigând ca din gură de şarpe că a dat lupul în oi. Sătenii săreau să-şi apere animalele, dar când ajungeau la turmă, Păcală le râdea în nas. Până
într-o zi când chiar a venit lupul la oi, dar atunci nimeni nu l-a mai crezut.

Ţigăneşti, te Păcăleşti sau Păcăleşti, te Ţigăneşti?

De ce s-au hotărât oamenii din jumătatea de peste apă a Ţigăneştilor de Beiuş să revină la numele de Păcăleşti? Sunt oameni care şi în ziua de azi au în buletine şi în certificate de naştere trecut numele de Păcăleşti, chiar dacă localitatea a existat în scripte doar din 1895 până la marea reorganizare teritorială din 1968. Cum s-a întâmplat, explică secretarul Primăriei din Drăgăneşti, Vasile Horge. "Când se făceau buletinele înainte, nu se cereau actele spaţiului de locuit. Aşa că scriau pe spatele fotografiei localitatea de domiciliu. Cum aşa au pomenit generaţii la rând, ca satului ăstuia să i se spună Păcăleşti, scriau pe poză «Păcăleşti 63». Aşa că la poliţie nu se mai verifica şi înregistrau în acte Păcăleşti." Unii bătrâni au încă în documente denumirea aceasta şi sunt chiar cazuri în care membri ai aceleiaşi familii să locuiască sub acelaşi acoperiş şi să fie unul din Ţigăneşti, celălalt din Păcăleşti. Ca să nu se mai încurce, autorităţile locale au hotărât să asculte vox populi (n.r. vocea poporului) şi să organizeze un referendum.

Democraţie de Păcăleşti

Zis şi făcut. Consilierii au mers din casă în casă, au pus afişe la Primărie. Majoritatea păcăleştenilor au simţit că li se ia o piatră de pe inimă şi că nu mai sunt doar un apendice al unei alte localităţi. "În ziua referendumului oamenii au venit cu drag. A fost ca o sărbătoare. Au făcut sarmale, au tăiat chiar un porc", rememorează consilierul Haiduc acea duminică de 3 iunie 2007. Din cele 211 de persoane prezente la vot, 175 de alegători au votat pentru revenirea la numele de Păcăleşti. Cei 36 care au fost împotrivă şi cârcotaşii care nu s-au prezentat au obiectat că prin schimbarea denumirii satului va trebui să-şi schimbe actele. Supărarea unor săteni este că Parlamentul i-a luat peste picior fără să cunoască ce oameni vrednici sunt păcăleştenii, iar senatorul Ion Iliescu a propus ca numele să fie schimbat în unul "normal şi onorabil". "Io aş vota iar să fie altă denumire. Dar vă dau scris că dacă veţi întreba un sătean sau pe copiii mei de unde sunt, vă vor răspunde că tot din Păcăleşti. Garantat", se aprinde consilierul Haiduc. După ce au trecut hopul declarării Păcăleştiului, o nouă propunere frământă minţile mai-marilor din comună: ar vrea ca ziua satului să fie sărbătorită în fiecare an la 1 aprilie.

Greu de păcălit

Portretul săteanului de Păcăleşti e greu de prins într-o tipologie. Când îi întrebi cu ce se poate lăuda satul lor, îţi răspund că "n-am făcut nimic din ce n-au făcut şi alţii". Dar parcă un pic mai mult. Tiţa Dorii e la cules de cucuruz împreună cu fata ei, care a venit de la oraş să o ajute.

S-a mutat în tinereţe în Păcăleşti, chiar la numărul 46, care va deveni numărul 1 al noului sat, şi nu-i pare rău, că parcă trăieşte la oraş: asfalt are, gaze şi apă curentă urmează să bage, magazin este. Printre bostanii tăvăliţi în grădină, bătrâna îşi aminteşte: "Când am venit prima dată la Păcăleşti, am văzut scris pe şcoala din sat Ţigăneşti. Şi m-am întors, zicând că am greşit satul".
"Aici sunt oameni gospodari. N-o să-i vedeţi la cârciumă, mai ales în perioada asta", ne spune Florica în vreme ce leagă un snop de coceni cu o crenguţă de salcie. La majoritatea porţilor din Păcăleşti, spre seară, se întorc căruţele, oftând sub povara porumbului, şi tractoarele cu remorcile pline de struguri. Păcăleşti e un sat bogat, cu vii, lanuri de porumb în jur. Dar capitalul gros vine la bugetul primăriei Drăgăneşti de la o firmă de băuturi carbogazoase, care şi-a făcut o parte din fabrici pe domeniul Păcăleştilor. "N-apare nicăieri în acte ca fiind în Păcăleşti. Norocul celor de la firma de băuturi a fost şi norocul nostru. Nu ne-am lăsat păcăliţi", râde cu tot trupul consilierul Haiduc.

Păcală la Senat

Mare vâlvă a stârnit aprobarea înfiinţării satului Păcăleşti în Senatul României. Guvernul a dat aviz negativ iniţiativei pentru că Păcăleşti nu are magazin nealimentar şi punct sanitar. Susţinerea senatorului PDL Dan Cârlan a întors situaţia, astfel că s-a ajuns la vot prin ridicarea mâinii. "Nu se întâmplă nimic, doar punem două pancarte la intrarea şi la ieşirea din sat şi le recunoaştem existenţa lor ca subdiviziune administrativă a comunei Drăgăneşti, satul Păcăleşti", a spus Cârlan. La Păcăleşti, cele două pancarte aşteaptă deja să fie puse. "Ceea ce am votat noi a fost o măsură organizatorico-administrativă, dar aprobând acest lucru (n.r. trebuie) să facem recomandarea autorităţilor să-i schimbe numele, să-i dea un nume normal şi onorabil", a cerut, în final, liderul senatorilor PSD, Ion Iliescu. În timpul dezbaterilor, senatorul PSD Adrian Păunescu a propus ca denumirea "Păcăleşti" să fie dată oraşului Bucureşti, dar şi României, care să poarte numele Republica Păcăleşti, având în vedere câte lucruri se promit şi nu se fac.


"- De unde eşti, măi creştine?
- Ia, din sat de la noi, răspunse Păcală.
- Din care sat de la voi?
- Iaca, de colo, tocmai de sub cel mal, arătând negustorului cu mâna spre deal.
- Bine, dar ce sat e acela? Eu nu-l ştiu.
- Ei! Cum să nu-l ştii; e satul nostru şi eu de acolo vin.
- Nu aşa, măi prostule. Eu te întreb: acel sat pe a cui moşie este şi cum îi botezat?
- Doamne! Da’ nu ştii că moşiile sunt boiereşti şi asta-i a cuconului nostru ce şade la Bucureşti? Iar satu-l botează popa într-o căldăruşă cu apă, cum îi scrie lui în cărţi.
Negustorul, privindu-l lung, zise în sine: "Mă!... aista-i chiar Păcală.""
   •Ion Creangă, "Păcală"