Duminica pe la ora 17 nimic nu prevestea ce avea sa urmeze. Piata Universitatii semana cu o cisterna in care s-au adunat toate nemultumirile romanilor.Erau acolo inamicii taxei auto, prietenii Rosiei Montane, iubitori de caini comunitari, bugetari prost platiti, liberali, ecologisti, monarhisti. Toti manifestau pasnic, agitau steaguri, suflau in flluerici si vuvuzele care, iata, au revenit la moda.
Cataroaie rad la umbra
Am avut o senzatie neplacuta cand am vazut stranse atat la grupul statuar cu personajele lui Caragiale, cat si pe langa gura de metrou de la teatru bucati de beton si cataroaie, lasate parca special acolo, pentru a fi folosite la pocnirea jandarmilor. In jurul orei 18, parca s-a spart o conducta cu dubiosi. In piata au descins grupuri de puberi agitati, toti cu glugi si fulare trase peste mutra, gasti cu insemnele galeriilor echipelor Steaua si Dinamo, oameni cu fizionomii de proaspat disponibilizati de la penitenciarul Jilava, capete rase. M-am plimbat printe cei chipul infasat si am ajuns la concluzia ca unii dintre ei apartin unor grupuscule extremiste, de dreapta sau de stanga. La sapte si un pic, a zburat primul Cocktail Molotov, care l-a parlit, din fericire superficial, pe un coleg cameraman. Mi-am spus ca o sa fie o seara lunga, fiindca derbedeii violenti si-au facut temele, o sticla cu benzina nu apare spontan din gusa cuiva si ei vor mai furniza "surprize".
Orele haosului
Bucatile de beton si pietrele pomenite mai inainte au inceput sa zboare inspre jandarmi, s-a raspuns cu gaze. In momentul asta mi-am dat seama ca demonstratia s-a rupt indubitabil in doua. Pe peluza din fata teatrului ramasesera, destul de timorati, oameni normali. In rest, fugeau haotic de colo-colo grupuri de 10-15 cretinei care aveau in maini pietre cubice, sticle cu benzina sau petarde ramase de la revelion. Pe la noua si ceva ma aflam in pasaj. A inceput forfota, pustii agitati strigau "Hai la Unirii!" se dadeau telefoane pentru coagularea grupurilor "din acelasi film" de huligani. Am asteptam sa ma regrupez cu mai multi colegi ziaristi si sa mergem spre Unirea. Cand am pornit-o inspre acolo, nu se mai intelegea nimic. Grupuri compacte de jandarmi cu scuturi circulau in sus si in jos, parca fara noima, se hartuiau cu gasti care atacau si o luau la goana. Un boulean de vreo 18 ani a inceput sa se pise, nu se stie de ce, pe un steag UE, in fata unui pluton de jandarmi. Culmea avea si galerie, unii care il incurajau. Pana la Unirii m-am sufocat de cateva ori, am vazut atacuri si contra-atacuri, statii RATB distruse, vitrine sparte, incendii. La un moment dat, in timp ce eram intre doua unitati de jandarmi care erau atacate atat dinspre Universitate cat si dinspre Unirii, a cazut un proiectil cu gaze chiar linga mine si un coleg de la alt ziar. Nu am vazut nimic vreo doua minute, ne-am scuipat plamanii am plans de ne sareau gecile de pe noi. Am plecat pe o straduta laterala, sustinandu-ne unul pe altul. Cum amicul era imbracat in negru, ca uniformele trupelor de interventie, alti jurnalisti, aflati ceva mai departe, au tras concluzia ca ma bat cu un jandarm care ma aresteaza.
Munitie "istorica"
Satui de atata plans, cand ne-am revenit partial, am luat-o inspre centrul vechi. Aici, grupuri de isterici se inarmau cu piatra cubica istorica adusa de Oprescu din zona Arcului de Triumf, sub privirile blande ale unor politisti locali.
Dupa asta, am intrat intr-o lume paralela. Cluburile din Centrul Vechi nu numai ca functionau, dar erau si pline. Doamne cu blanuri de nurca se plimbau agale, pitipoance cu tocuri imense sorbeau cocktailuri, baieti de fite se rupeau in dansuri cu figuri la doar cateva zeci de metri de explozii si incendii. Mi-am revenit cu o bere si mi-am asigurat telefonic colegii ca nu m-a umflat nimeni.
Iesit la suprafata, am vazut ca ostilitatile se mutasera spre Restaurantul Budapeste, semn ca parte din agresivi se retrageau spre Berceni.
Am luat-o spre casa cand plecasera si ultimii manifestanti pasnici de la Universitate. Era o liniste cumplita, doar cei de la ADP incercau sa adune mizeria. Jandarmii bagati in masinile lor ca niste cufere se dusesera la culcare. M-am gandit ca ar fi bine ca inceputul asta de violenta de tip grecesc sa fie si sfarsitul ei. In orice caz, regimul Basescu a mai demonstrat odata ca poate sa scoata, cu voie sau fara, ce e mai raun in oameni.