Ata Allah sau Darul lui Dumnezeu. Aşa au numit-o beduinii. Cămila nu mai este nici ea ceea ce a fost demult. Pentru transport sau munci agricole se folosesc alte mijloace acum. Demult, turcii asediau Viena ori îl sfârtecau pe Ioan Vodă tot cu ajutorul lor. De ceva vreme le folosesc exclusiv pentru lupte organizate, legale.
La Germencik, undeva pe coasta Mării Egee, majoritatea populaţiei masculine, evident, s-a strâns cu mic cu mare pentru a asista la anuala Deve Güreşi.
Bogat ornate cu zorzoane, cu tălăngile de pe şei lustruite, în sunet de surle şi tobe, sunt gata de luptă.
Lupta nu este atât de sângeroasă ca în cazul celorlalte "sporturi" de acest gen. Două echipe stau gata să le despartă în cazul în care unul din masculi nu este satisfăcut. De faptul că învinsul şi-a recunoscut soarta îngenunchind. Patronul "învingător" astfel mulţumit şi mândru de victoria din arenă a cămilei antrenate chiar de el se făleşte în văzul tuturor.
A câştigat şi anul acesta şi îi promite bălosului patruped că nu va ajunge nici anul acesta deve sucuklari, sau cârnaţi mai pe româneşte. MASHALLAH!