Euro-munca pe furis

Romanii care au ales Spania ca tara de imprumut dupa 1 ianuarie 2007 au drept la rezidenta, dar nu si la munca. In Catalonia, 41% dintre ro-mani sunt nevoiti sa-si desfasoare activitatea la negru.

IN CATALONIA. 41% din muncitorii romani sunt nevoiti sa munceasca la negru pentru ca Spania le cere viza

Romanii din consctructii ridica tribunale, poduri, supermarketuri si case de vacanta in toata Spania. Cu toate ca am intrat in Uniunea Europeana, Guvernul spaniol a impus un moratoriu de doi ani pentru romanii care vor sa munceasca aici. In Catalonia, 41% din muncitorii romani sunt nevoiti sa munceasca in continuare pe furis.

Romanii din Spania care nu aveau acte inainte de 1 ianuarie 2007 au asteptat integrarea ca pe mana cereasca. Decizia autoritatilor spaniole de a impune vize de munca de teama unei "invazii" i-a adus pe romani intr-o situatie asemanatoare cu cea dinainte de integrare: cozi si probleme pentru a munci legal in Spania. Multi s-au lasat pagubasi pe parcurs si au ales sa lucreze la negru.

DISCRIMINARE. Legea e clara. Cetatenii romani care vor sa stea in Spania in scop nelucrativ sau pentru studii si salariatii rezidenti in Spania la data integrarii si cu autorizatie de munca pe timp de un an sau mai mult pot sta linistiti. Cei care au venit sa faca un ban dupa 1 ianuarie 2007 au parte de alt tratament: au drept la rezidenta, dar nu si la munca daca nu au "tarjeta de trabajo" (n.r. - viza de munca). Circuitul e in felul urmator: cererea pentru autorizatia de munca sau "oferta" trebuie prezentata de catre angajator la oficiul pentru straini din provincia respectiva, abia apoi lucratorul depunand actele pentru viza de rezidenta si de munca in cazul in care doreste sa munceasca mai mult de 3 luni in Spania. Ca sa incepi toate aceste formalitati, trebuie sa obtii "empadronamiento", adica trecerea in Evidenta Populatiei, dar pentru aceasta iti trebuie domiciliu, in conditiile in care cea mai ieftina chirie in zona Barcelonei e de la 600 de euro in sus.

OBOSEALA. Romanii muncesc si 12 ore pe zi

MERSUL PE BURTA. Pentru ca in unele cazuri obtinerea "tarjetei" poate dura luni bune, unii aleg sa munceasca la negru. "Stai si astepti, dar aici sa stai te costa. Asa ca am inceput sa caut orice", spune un electrician din Alba venit la biserica romanilor din Barcelona pentru a vedea ofertele. Dracul nu e atat de negru - se mai poate lucra ilegal daca gasesti patroni de inteles, desi amenzile pe care acestia le primesc pentru fiecare muncitor gasit in neregula urca pana la 80.000 de euro. "Ne-am invatat sa mergem pe burta. Lucram in locuri mai ascunse, in apartamente sau in cladiri mai dosite. In zonele circulate muncitorii cu acte lucreaza la fatade, cei fara - ascunsi inauntru", prezinta situatia creata de solicitarea vizei de munca un tanar din Alba. De trei luni de zile asteapta actele si - nimic. De intors in tara nu-i vine. Romanii fara acte pun anunturi prin care isi ofera serviciile sau merg la Arcul de Triumf din Barcelona unde mai vin patroni sa-i angajeze temporar.

Muncitorii intervievati au spus ca nu inteleg rostul moratoriului de doi ani, in conditiile in care romanii nu au invadat Spania si aceasta tara are nevoie de "paletas", adica de meseriasi si de oameni care nu stiu ce e aia pauza de masa, week-end si care lucreaza in medie 10 ore pe zi.

DIFICULTATI. Situatia diferita a romanilor da nastere multor paradoxuri. Un domn mustacios din Slatina, care a preferat anonimatul, spune ca nici muncitorii romani veniti cu contracte din tara nu stau prea bine. "Am ajuns vara trecuta la Barcelona. O luna jumate cei 12 dulgheri, zidari si electricieni cu care am venit au stat degeaba: firma care ne adusese intrase in faliment. Apoi, am gasit un alt contract si acum construim vile si hoteluri pe malul Mediteranei. Numai ca cei care ne-au angajat acum lucreaza numai cu muncitori la negru si noua ne fac zile fripte, doar-doar om pleca de bunavoie, ca sa scape de impozite si de drepturile pe care le pretindem inainte de data expirarii contractului, adica in 6 luni", spune suparat.

CONCURENTA "Am intalnit romani care au venit in Spania fara casa asigurata, fara masa. Au dormit si in parc. Nu poti pleca asa, fara un minimum de prevedere. In plus, catalanii vor sa faci lucrurile bine si repede, asa ca nu-ti permiti tot felul de probleme. Piata e din ce in ce mai restransa si sunt si polonezii, si spaniolii care ne fac concurenta" Aida Stoian patron firma constructii

LA JUG. La o firma de constructii din Barcleona, a carei patroana e Aida Stoian, lucreaza 35 de muncitori romani cu acte in regula. "Ca firma, nu-ti permiti sa risti cand vine vorba de munca ilegala. Amenzile sunt imense si stau toti in coasta ta si te verifica, pentru ca e foarte mare concurenta pe piata", spune Stoian. Patroana povesteste ca mai multe firme specializate in constructii s-au plans Ministerului Muncii din Spania privitor la moratoriu, dar nu au primit explicatii prea multe. Patroana Aida Stoian se jura ca nu va angaja vreodata muncitori spanioli in firma ei, desi ar putea, pentru ca la ei pauza e pauza, daca e dead-line si ii chemi pe santier, te trimit pe tine sa te duci sa muncesti in weekend. "Pe cand romanul n-a venit sa se plimbe la Barcelona. Gabriel e un baiat din Brasov care munceste 10 ore pe zi, plus duminica. Mi-a zis: «Dati-mi de lucru ca vreau sa-mi fac casa in Brasov». Muncitorii mei primesc intre 7 si 10 euro pe ora. O data mi-au inchis baietii din greseala pe un santier ca ramasesera sa munceasca pana tarziu si au uitat de ei", arata Stoian puterea de munca a romanilor.

PROTEST

Blocul National Sindical din Romania a anuntat miercuri ca au sesizat Consiliul Uniunii Europene, Comisia Europeana si Parlamentul European cu privire la mentinerea vizei de lucru pentru romanii din Spania. Semnatarii plangerii citati de Mediafax sustin ca Ministerul Muncii din Spania incalca prin aceasta decize legislatia europeana, acu- zand autoritatile iberice ca prin mentinerea vizei ii discrimineaza pe romani in favoarea celorlalti cetateni euro- peni care se angajeaza aici.

REZIDENTA, DAR FARA DREPT DE MUNCA. De la Secretariatul pentru Imigratie ni s-a spus ca muncitorii romani care apeleaza la aceasta institutie sunt de doua tipuri: cazul fericit, in care trebuie sa-si schimbe tarjeta expirata, si cel in care nu au acte si le trebuie viza din tara. "Se poate face si aici. Intai se obtine permisul de rezidenta si in 6-7 luni il pot obtine si pe cel de munca", a declarat Gassan Saliba de la Secretariatul pentru Imigratie din Barcelona. Conform datelor detinute de autoritatile catalane, 41% dintre muncitorii romani lucreaza la negru. Cei mai multi in constructii si servicii. Subdelegatul guvernului, Josep Planells, crede ca in Spania piata muncii fluctueaza mult. Iar integrarea romanilor in UE a prins un moment nepotrivit, de aceea a fost impus moratoriul de 2 ani. Romanii din Spania fara acte sunt descurajati, dar asteapta o minune: anularea moratoriului sau reducerea perioadei. Cei cu care am vorbit spun ca intentiile guvernului spaniol cand a luat astfel de masuri pentru muncitorii din Romania au fost clare: majoritatea romanilor nu vin in Catalonia ca turisti sau ca liber profesionisti, ci sunt zidari, electricieni sau tamplari, asemenea lui George din Calarasi. "De doi ani de cand sunt in Barcelona am vazut o singura biserica din asta mare, «San-nu-stiu cum». Am pus niste usi acolo."

Foto: Karina Knapek