x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Isteria lubenitelor de Dabuleni

0
Autor: Paul Rogojinaru 04 Aug 2008 - 00:00
Isteria lubenitelor de Dabuleni
Vezi galeria foto


CAPITALA PEPENILOR ● Li s-a dus vestea ca zaibarului de Bailesti
De citeva zeci de ani, nici nu incepe vara sa-si intre bine in drepturi ca un zvon aromat taie pietele in doua: au aparut pepenii de Dabuleni. Pepeni le spun ei, orasenii, dar oltenii care ii cultiva prin sudul tarii le spun de cind se stiu lubenite. Mari cit dovlecii, tarcate ori negre, impinzesc spatiile din jurul pietelor, dospindu-se lenes la soare si imbiindu-te sa auzi pofticios piriitura facuta de cutit: e copt! Cu ritualul facerii dopului incepe, in fapt, isteria lubenitelor de Dabuleni.



CAPITALA PEPENILOR ● Li s-a dus vestea ca zaibărului de Băileşti
De cîteva zeci de ani, nici nu începe vara să-şi intre bine în drepturi că un zvon aromat taie pieţele în două: au apărut pepenii de Dăbuleni. Pepeni le spun ei, orăşenii, dar oltenii care îi cultivă prin sudul ţării le spun de cînd se ştiu lubeniţe. Mari cît dovlecii, tărcate ori negre, împînzesc spaţiile din jurul pieţelor, dospindu-se leneş la soare şi îmbiindu-te să auzi pofticios pîrîitura făcută de cuţit: e copt! Cu ritualul facerii dopului începe, în fapt, isteria lubeniţelor de Dăbuleni.

Lîngă o remorcă de tractor ce gemea sub greutatea lubeniţelor uriaşe se purta următorul dialog între un cumpărător angrosist şi olteanul care le vindea: "Zi, bre, cît e kilu’?". "4.000, să meargă repede şi rotund!" "Eee, 4.000, da’ 3.000 ce-are?" "Cum 3.000, dom’ne, da’ ce, se făcură singure? Crescură, ale dracu’, singure în copac, şi eu nu stătui decît de le adunai cînd căzură coapte jos?" "Ai, bre, că nici nu te spetişi să le munceşti, că astea cresc mai mult singure, rîzîndu-se la soare..." "Ce vorbeşti, vericule, da’ mata de ce nu te apuci de agricultură, să vezi cum e?" "Eee, io decît să mănînc zece mici la soare, mai bine rod în dinţi un biscuite la umbră", zice angrosistul. "Iete, vezi, atunci stai şi morfoleşte-l la umbră, nu mai îmi face mie preţul aici! Ce, venişi să cumperi biscuiţi? Venişi să cumperi lubeniţe, şi nu orice fel de lubeniţe, ci lubeniţe dă Dăbuleni, ăle mai bune din lume, că aci, la noi, e capitala lor..." Şi nu era departe de adevăr olteanul, căci măcar în ţară şi tot erau cele mai cunoscute.

PATRIA PEPENILOR VĂRGAŢI. Am ajuns la Dăbuleni, în sudul Doljului, la vremea prînzului, cînd parcă stătea să plouă. De fapt, se şi anunţaseră averse importante. În aerul cald al verii, gospodăriile se iţeau încărcate de verdeaţă, rînduindu-se după şoseaua principală. Pe drumul mare, aproape nici ţipenie de om, numai cîţiva alergau de colo-colo, părînd foarte preocupaţi de treaba ce o aveau de făcut. Terasele cîtorva bodegi din localitate erau pustii. Nimeni nu-şi permitea să lenevească, să treacă ziua degeaba pe lîngă el. De fapt, cineva avea să spună mai tîrziu că din cei 18.000 de locuitori ziua nu rămîn acasă decît copiii de ţîţă, gravidele şi ologii. Restul sînt pe cîmp, la recoltat lubeniţe. Căci asta este principala activitate a dăbuleanului, la care se mai adaugă cultivatul roşiilor, a ardeiului şi secerişul grîului, că porumb nu se prea face. Deşi declarat oraş din 2005, Dăbulenii încă mai păstrează aerul de comună mare, în care agricultura e baza. Oamenii de aici nu s-au "coconit", căci au acelaşi comportament tipic ţărănesc, nefandosindu-se nici în ceea ce priveşte îmbrăcămintea, nici sulemeneala feţei la femei. Iar pămîntul de sub unghii al bărbaţilor care robotesc toată ziua la bostănărie e semnul trudei, nu al neîngrijirii corporale. Poate tinerii plecaţi la muncă în Spania să mai fi căpătat ceva din aerul aristrocratic al urmaşilor lui Cervantes, căci, după cum spune primarul Drăgoi Nicolae, nu e an să nu semneze sute de astfel de cereri de plecare.

PIAŢA DE GROS. Am dat o raită prin oraş (nici nu-mi vine să-i spun aşa, căci nu te simţi nici o clipă ca într-o aşezare orăşenească), pe drumul ce duce la Bechet (şi ăsta oraş tot cu numele),  să găsim piaţa de lubeniţe. Nimic. Ce e drept, am zărit o pieţişoară cu vreo zece tarabe, pe lîngă Primărie, unde două femei vindeau niscaiva ouă şi brînză. Fala Dăbuilenilor însă, nicăieri. Nici măcar una, aşa, de sămînţă. "Măi, zic, să vezi că ăştia nu mai au fir de lubeniţă, or le mîncară, or le vîndură pe toate. Hai, că ar fi ceva să vin ca la pomul lăudat şi să nu găsesc măcar o mostră!" Întrebăm pe una din femei şi ne răspunde uşor ofensată: "Olei, maică, păi aci, în chichineaţa asta de piaţă, vrei mata să fie lubeniţe? Da’ ia ia-o, tălică, încolo, spre Caracal, şi o să găseşti iute unde se răsturnă caru’ cu lubeniţe". Am făcut la dreapta pe o stradă şi unde s-au terminat casele, cam prin dreptul cimitirului, au început să se înşire zeci, sute (poate mii în perioada de vîrf) de maşini cu portbagajele pline, tiruri, remorci de tractor, căruţe, muşuroaie de lubeniţe, care mai de care mai proaspete şi mai dolofane. Evident că în jurul pieţei de gros s-a şi dezvoltat rapid o industrie complementară: cîteva cîrciumi cu mici rumeniţi şi bere rece, să aibă românul unde să cinstească aldămaşul. Printre transportoarele blindate cu pepeni, cîţiva tineri purtînd însemnele unei bănci cu sediul în localitate împărţeau borsete, şorţuri şi fluturaşi, îndemnînd producătorii agricoli să depună banii luaţi pe marfă la banca în cauză. În apropierea lor, caii înhămaţi la căruţe cioflăiau de zor din "jăraticul" zemos al cîtorva lubeniţe special sparte pentru ei.

BARON OPREA, ZIS OANŢĂ. Numai a baron nu arăta. Nici local, şi nici de aiurea. Nea Oanţă avea aproape 70 de ani, era mărunt, vînos şi în putere. Avea o şapcă din stofă ce-i umbrea vîrful nasului şi o cămaşă veche cu mînecile suflecate. Cu el era şi muierea, tot cam de aceeaşi vîrstă, tot mărunţică, dar mai plinuţă un pic. Avea vocea blîndă şi moale şi s-a şi repezit să dea cep la o lubeniţă, să-i gustăm marfa. Erau arşi de soarele tare al verii, iar palmele lor împrumutaseră parcă zbîrcitura uscată, prea secetoasă, a pămîntului muncit. Spune că în jurul Dăbulenilor sînt mii de hectare de pepeni, că, în afară de roşii puse la răsad în solar, nimeni de aici nu face altceva decît să se ocupe de lubeniţe. Toţi au cîte 2-4 ha, iar cine nu are închiriază de la fostul IAS. Se scot cam 20-40-60 de tone la hectar, o avere, zice el. Pămîntul e bun, e nisipos şi se întinde pînă spre Sadova, pînă spre Ştefan cel Mare, încolo. Sistemul de irigaţii ce împăienjeneşte locul aidoma figurilor ciudate de pe platoul de la Nazca este cel ce-i ajută să dea o aşa producţie. Cinci ore de irigat îl costă cam şase milioane de lei, da’ merită. Face cam zece irigaţii pe sezon.
Va urma
Citeşte mai multe despre:   reportaj,   lubeniţe,   lubeni

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Incredibil. DSU susține că instanța a încălcat legea când a ridicat carantina instituită în localitatea Gornet

Incredibil. DSU susține că instanța a încălcat legea când a ridicat carantina instituită în localitatea Gornet
Galerie Foto Înalta Curte de Casație și Justiție trebuie să soluționeze, mâine, recursul formulat de Departamentul pentru Situații de Urgență, împotriva hotărârii Curții de Apel București, prin care, în data de 4...

Mircea Barzuca, omul care are grijă de moștenirea lăsată de marea artistă Margareta Sterian: ”Nepăsarea, imensa nepăsare a autorităților, a făcut ca operele ei să rămână nevăzute”

Mircea Barzuca, omul care are grijă de moștenirea lăsată de marea artistă Margareta Sterian:  ”Nepăsarea, imensa nepăsare a autorităților, a făcut ca operele ei să rămână nevăzute”
Galerie Foto Margareta Sterian, una dintre marile artiste date de România secolului trecut, are un destin copiat la indigo cu al altor oameni de cultură: operele îi sunt apreciate mai mult în străinate decât acasă....

Pentru evitarea gastritelor, mai puţine mezeluri și conserve

Pentru evitarea gastritelor, mai puţine mezeluri și conserve
Auzeai pe buzele multor oameni tânguirea: „Mă doare, mă supără stomacul, am gastrită”! Cu implementarea investigaţiei endoscopice, cu acea cameră video, s-au limpezit multe diagnostice în bolile digestive....

Legea carantinei pune instanțele într-o situație ingrată: dau drumul pe stradă la infectați sau țin arestate medical persoane sănătoase

Legea carantinei pune instanțele într-o situație ingrată: dau drumul pe stradă la infectați sau țin arestate medical persoane sănătoase
Galerie Foto Internarea cu forța, în unitățile sanitare sau în locațiile afiliate acestor unități medicale, prevăzute în noua lege privind carantina și izolarea, mult lăudată de Guvern și de președinte, încalcă...

Situația măștilor pentru nevoiași va fi tranșată de instanță la 10 zile după expirarea celei de-a treia lună de stare de alertă

Situația măștilor pentru nevoiași va fi tranșată de instanță la 10 zile după expirarea celei de-a treia lună de stare de alertă
Achiziția pe care Ministerul Sănătății este obligat să o facă, prin lege, privind măștile ce trebuie să fie puse, gratuit, la dispoziția categoriilor vulnerabile din punct de vedere fianciar, va fi tranșată...

Cei cu gută trebuie să evite carnea roşie, tânără, organele și mezelurile

Cei cu gută trebuie să evite carnea roşie, tânără, organele și mezelurile
Există boli care atacă articulaţiile degetelor, cum sunt poliartrita reumatoidă, dar şi guta. Celebra artistă Edith Piaf avea degetele atât de deformate, strâmbe ca nişte vreascuri, încât strângea în palmă...

Arestarea medicală a președintelui CJ Giurgiu, desființată de judecători. Instanța consideră carantinarea acestuia nelegală și netemeinică

Arestarea medicală a președintelui CJ Giurgiu, desființată de judecători. Instanța consideră carantinarea acestuia nelegală și netemeinică
Galerie Foto Motivare devastatoare a Judecătoriei Giurgiu împotriva măsurilor instituite de Direcția de Sănătate Publică Giurgiu împotriva președintelui Consiliului Județean Marian Mina. Acesta a fost plasat, pur și simplu...

Guvernul a prins „soldurile”: își cumpără măști la jumătate de preț față de cele pentru persoanele vulnerabile

Guvernul a prins „soldurile”: își cumpără măști la jumătate de preț față de cele pentru persoanele vulnerabile
Galerie Foto Membrii Palatului Victoria și-au asigurat stocurile necesare de măști de protecție facială, pentru două luni, de la o companie pe care premierul Ludovic Orban a vizitat-o la debutul stării de alertă și care,...

Judecătorii eliberează primii pacienți „arestați” în spitale

Judecătorii eliberează primii pacienți „arestați” în spitale
Galerie Foto Cel puțin trei judecătorii, din trei județe diferite, au dispus punerea în libertate a persoanelor carantinate ilegal, prin decizii ale Direcției de Sănătate Publică, motivarea hotărârilor instanțelor fiind...

După scoaterea vezicii biliare, omul poate mânca orice

După scoaterea vezicii biliare, omul poate mânca orice
Galerie Foto Mulţi oameni şi-au găsit un vinovat de serviciu pentru neplăcerile digestive: bila. Care este adevărul despre vezica biliară ne explică profesor doctor Nicolae Iordache, de la Spitalul „Sfântul...

Gheorghe Smeoreanu, autorul romanului „Regele și regina sistemului solar”: „Niciodată omenirea nu a citit cărți, a citit doar elita omenirii”

Gheorghe Smeoreanu, autorul romanului „Regele și regina sistemului solar”: „Niciodată omenirea nu a citit cărți, a citit doar elita omenirii”
Galerie Foto La începuturile democrației, scriitorul Gheorghe Smeoreanu devenea primul patron al unui ziar privat din România - Curierul de Vâlcea. De fel plimbăreț, ajuns în cele mai exotice locuri ale lumii, acesta își...

Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava, preluată ilegal, scoasă la mezat la fel de ilegal

Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava, preluată ilegal, scoasă la mezat la fel de ilegal
Exploatată zeci de ani de sindicatele apărute după 1990, Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava a fost lăsată în paragină. În loc să spună ce au făcut cu banii obţinuţi din activităţile desfăşurate...

Cel mai mare sector din București, filmat pentru serviciile secrete

Cel mai mare sector din București, filmat pentru serviciile secrete
Galerie Foto În toamna anului 2017, când, la nivelul societății românești, exista o dispută aprinsă cu privire la neconstituționalitatea protocoalelor de cooperare încheiate, în 2009 și 2016, de Parchetul General, DNA...

Campania de „pîrjolire” a turismului românesc

Campania de „pîrjolire” a turismului românesc
Secretarul de stat pentru Turism, Emil-Răzvan Pîrjol, a reușit, în timp record, să distrugă tot ce s-a făcut bine în ultimii ani pentru industria ospitalității. În timp ce Pîrjol se filmează pe șalupă,...

Lovitură de la justiție pentru Binomul Coldea-Kovesi, în dosarul în care este judecat soțul șefei DIICOT

Lovitură de la justiție pentru Binomul Coldea-Kovesi, în dosarul în care este judecat soțul șefei DIICOT
Galerie Foto Toate probele obținute de DNA, în 2015 și 2016, în baza colaborării fructuoase cu Serviciul Român de Informații, în dosarul “Carpatica”, în care, pe lângă Angela Toncescu, a fost trimis în judecată și...
Serviciul de email marketing furnizat de