Jurnal de calatorie - Dezbinati de religie, uniti de mafie

Bosnia-Hertegovina. O tara rupta in trei. Ranile razboiului sunt inca deschise. Doar mafia pune punte intre musulmani, sarbi si croati, intre ei si restul Europei, intre ei si Romania. "Prima data cand au venit sa ma aresteze, l-am inchis pe inspector in cusca unde danseaza fetele. Uita-te la mine, am tot ce-si poate dori un barbat: femei, Mercedes, barul asta. Nu poate sa ma faca nimeni", imi spune, cu ochii rosii de la alcool si nesomn, Edin Beganovic.

DIVIZARE. Stari Most sau podul vechi din Mostar este un simbol al luptelor din anii ’90

E februarie 2005 si ne aflam in inima muntilor, pe drumul spre Zenica, la vreo 50 de kilometri de Sarajevo, in barul de noapte King. Beganovic, un cunoscut traficant de oameni, este oficial in puscarie pentru proxenetism, dar are dreptul ca patru zile pe luna sa paraseasca inchisoarea si sa-si vada de treburile lui. Bine ati venit in Bosnia si Hertegovina!

MAFIA DIN BOSNIA-HERTEGOVINA. Discutia cu Beganovic are loc chiar in barul de unde a fost arestat in urma cu trei ani si jumatate. Este sapte seara, intunericul s-a lasat de mult peste Alpii Dinarici. King este gol. Clientii vor veni mai tarziu. Doar un barman si doi indivizi cu alura de bodyguarzi se foiesc in barul luminat difuz, in care muzica turbo-folk, un fel de manele autohtone, suna strident din boxele ieftine plasate la colturi. "Mai am de facut vreo sase luni si dupa aia sunt liber. Poate plec de-aici din Bosnia. Vand tot si ma mut in alta parte. Aici e prea multa mafie. Statul e mafia. ONG-urile sunt mafia. Politistii de la crima organizata sunt mafia. Nu poti sa lucrezi in liniste.

Eu ce-am facut ca sa primesc patru ani de inchisoare, mai mult decat un criminal de razboi? Am dat o sansa unor fete sa faca un ban... Tu esti roman. Stii cate fete din Romania am avut aici in bar? Spune un oras din Romania si iti spun cate sexy-cluburi sunt acolo. Stiu foarte multi mafioti, din Sibiu, Brasov... Tu de fapt ce cauti aici? Nu poti sa scrii despre mafiotii din tara ta?", intreaba Beganovic, transpirat, pe un ton din ce in ce mai rastit. In acelasi timp, prietena lui Beganovic, o moldoveanca de origine rusa, insista asupra faptului ca romanii sunt tigani. Imi dau seama ca trebuie sa plec si, dupa inca vreo cateva minute tensionante, iau calea inapoi spre Sarajevo.

O TARA A NIMANUI. Interlopi precum Edin Beganovic, fie bosniaci, fie croati, fie sarbi, sunt figuri des intalnite in Bosnia-Hertegovina (BH). Razboiul, ineficienta legii si coruptia au creat astfel de oameni pentru care viata semenilor este doar o moneda de schimb. Cu o populatie de 4 milioane de locuitori, BH este una dintre cele mai divizate tari din Europa. BH este practic formata din doua entitati: Federatia Bosnia si Hertegovina divizata intre bosniaci (musulmani) si croati si Republica Srpska, unde locuitorii sunt sarbi. Din punct de vedere religios, 40 la suta din locuitorii BH sunt musulmani, 30 la suta sunt ortodocsi, 15 la suta catolici, iar restul de alte religii. Desigur, aceste cifre sunt aproximative.

"Nimeni nu stie ce populatie avem dupa razboi. Nu s-a mai facut nici un recensamant. Probabil de frica a ceea ce se va descoperi. Nimeni nu vrea sa afle adevarul", ne spune o jurnalista bosniaca. Razboaiele anilor ’90 au divizat regiunea atat din punct de vedere religios, cat si economic, social si politic. Eroii unei parti sunt considerati criminali de razboi de catre cealalta parte. In Bosnia, poate mai mult decat in orice tara balcanica, auzi la tot pasul teorii ale conspiratiei. Teorii alimentate de istoria violenta ce a inceput cu mult inainte ca Gavrilo Princip sa-l asasineze pe arhiducele Franz Ferdinand pe strazile din Sarajevo si sa declanseze primul razboi mondial. Teorii alimentate de prezent, de coruptie, de saracie, dar si de o mandrie uneori dusa prea departe.

MUJAHEDINII. Un autobuz modern vopsit in verde si alb isi croieste drum pe stradutele orasului vechi din Sarajevo. Masina opreste, usile gliseaza si un palc de mogaldete infasurate in panza neagra din cap pana-n picioare coboara sontac-sontac din autobuz. "Sunt nevestele mujahedinilor. Au venit la cumparaturi. Locuiesc in sate pe langa Sarajevo. Nimeni nu calca acolo. E periculos. Au tabere de antrenament in munti. Sunt foarte cruzi. Au luptat de partea noastra in timpul razboiului, dar ceea ce au facut ei este de nedescris", imi spune unul dintre localnici, care asista si el curios la scena. Intr-adevar, mujahedini din Afganistan, Iordania, Palestina sau alte tari arabe au venit in BH in anii razboiului. Ei au adus aici fundamentalismul arab pe care incearca sa-l resadeasca in randurile populatiei musulmane din BH. Din discutiile avute cu mai multi musulmani, a reiesit insa ca mujahedinii nu sunt iubiti in Bosnia. Actele de cruzime comise impotriva sarbilor, decapitarile sunt prea mult chiar si pentru localnicii din partea musulmana a BH.

STARI MOST - UN POD CARE SEPARA. "Logo Ifet. 29.7.1973-30.06.1993" Aceasta este doar una dintre sutele de inscriptii de pe monumentele funerare aflate in cimitirul de langa Stari Most (Podul Vechi) din Mostar in regiunea Hertegovina. Acesta nu este un cimitir obisnuit. Este cimitirul anului 1993. Pe toate monumentele, data mortii este aceeasi: 1993. In acel an, croatii au bombardat sectiunea musulmana, incercand sa obtina controlul asupra Mostarului si al altor zone pe care ar fi vrut sa le inglobeze in Croatia Mare. Asta cu toate ca, inainte cu un an, croatii si bosniacii musulmani luptasera impreuna impotriva sarbilor. O istorie complicata, oglindita in apele de smarald ale raului Neretva, ce separa orasul in doua. De-o parte si de alta a Neretvei se vad inca cladirile distruse de bombardamentele razboiului. O rana deschisa in ciment si o rana ce inca sangereaza in inimile localnicilor. "Nu suntem un oras. Suntem doua. De-o parte sunt ei, si de cealalta suntem noi, musulmanii", ne spune reprezentanta unui ONG din Mostar. Doua orase legate printr-un pod care separa.

TRAFICANT. Desi oficial in puscarie, Edin Beganovic isi vede linistit de afaceri in Bosnia	1993. Un an negru pentru Mostarul aflat in razboi

DUSMANIE

Divizarea si conflictele mocnind sunt prezente la fiecare pas in Bosnia. Nici un bosniac musulman n-ar calca in orase precum Pale, unde traiesc sarbi. La randul lor, nici sarbii nu ar locui in zonele musulmane. Bisericile si moscheile se afla si ele parca intr-o continua dusmanie. La fel ca si in Kosovo, marimea lor arata suprematia unei religii sau a alteia. Cu cat e mai inalta moscheia, cu atat trebuie sa fie mai masiva biserica. O lupta surda, intre constructii pamantesti. "Aici se vorbeste croata, nu bosniaca. Actele masinii!", urla politistul infuriat de ignoranta noastra, dupa care ne administreaza o amenda usturatoare, in marci convertibile, moneda nationala, pentru depasirea vitezei. Este un control radar de rutina undeva pe soseaua ce uneste BH de Croatia. Este insa inca un exemplu despre separarea etnica din aceasta tara. BH are, oficial, trei limbi: sarba, croata si bosniaca. Strain sau nu, trebuie sa ghicesti carei factiuni ii apartine interlocutorul tau pentru a nu inflama situatia. O parte din Sarajevo, de pilda, se intinde in Republica Srpska, iar in momentul cand ai parasit partea din Sarajevo aflata in Federatie, poti avea nesansa sa fii oprit de doua baraje de Politie. Unul al Politiei bosniace si celalalt al Politiei sarbe. Evident, ambele parti isi fac treaba constiincioase si, daca nu dai spaga, te amendeaza consistent chiar daca "crima" pe care ai comis-o exista doar in imaginatia lor. Panouri mari, inscriptionate cu insemnele UE, strajuiesc soselele BH. Localnicii spera ca, intr-un viitor nu foarte indepartat, BH va intra in Uniune si ca in acel moment bubele razboiului vor fi vindecate. Exista, insa, teama ca, in scolile din diversele regiuni ale BH, nu s-a invatat in anii de dupa razboi carte, ci ura. Si ca acesti copii ai razboiului ce au invatat istorii diferite despre aceeasi tara vor duce mai departe conflictul.