Sa ai un lupanar ori sa fii o lucratoare intr-un bordel in Constanta lui 1887 nu era prea riscant. Autoritatile vegheau la linistea si sanatatea "femeilor publice" spre multumirea tuturor, fie ei partizani sau contra celei mai vechi meserii din lume, prostitutia.
Oferirea de servicii sexuale a iscat intotdeauna controverse dupa rigorile religioase sau morale ale fiecaruia. Dispretul, renegarea sau respingerea "femeilor publice" nu erau luate prea mult in calcul din moment ce existau reglementari prin care munca lor era supravegheata indeaproape chiar de municipalitatea constanteana de la 1887. Acum mai bine de o suta de ani, institutiile de stat (primarie, politie, medici) supravegheau atent astfel de activitati, iar femeile care se ocupau de aceasta meserie trebuia sa se supuna rigorilor legii. "Regulamentul pentru privegherea prostitutiei in Constanta", adoptat de Consiliul local, la data de 7 septembrie 1887, atesta aceasta libertate conditionata prin care femeile se indeletniceau sa se prostitueze legal. IGIENA. Pentru a-si putea practica meseria, prostituata primea un livret de la Politie, iar agentul de ordine publica avea in obligatie sa anunte in 24 de ore medicul sef al comunei care le supraveghea permanent, indeaproape. Doctorul avea obligatia de a face ,,vizitatiuni obligatorii tuturor prostituatelor de doua ori pe saptamina, in zilele de marti si sambata", intr-o camera anume destinata, in localul spitalului comunei si extraordinar ori de cate ori banuia sau credea de cuviinta, pentru a descoperi vreo boala care la ultima ,,vizitatiune nu s-a putut stabili (art.3)". Prostituatele trebuia sa aiba la dispozitie un lighean curat, doua vase cu apa curata, sapun, doua prosoape, precum si un clistir de mitra sau pompa pentru intretinerea curateniei, igiena care trebuia respectata tot printr-un articol din regulament. CONDICUTA. Prostituatele de la acea vreme din Constanta isi primeau vizitatorii la ore fixate tot in conformitate cu Regulamentul, dimineata de la 8:00-9:00, iar dupa-amiaza de la 16:00-17:00, un amanunt respectat ca si alte obligatii. "Localul destinat pentru vizitatiuni era inzestrat cu o masa speciala, un sfecul de metal si unul de sticla, precum si cele necesare pentru curatenie" (art. 15), iar fiecare femeie prostituata avea o condicuta cu vizitele la medic, inscrisuri care se tineau si de agentul de politie. Tot legiuitorul "avea in vedere ca toate prostituatele sa se afle la orele hotarate la localul de vizitatiune" (art.17) si, in acelasi timp, in grija politiei existau mai multe registre cu femeile avute sub supraveghere.Citește pe Antena3.ro
|
Reintegrarea Dobrogei in sistemul politico-administrativ al Romaniei, in urma confruntarilor militare desfasurate in Peninsula Balcanica intre 1877 si 1878, a deschis calea spre modernizare a acestui teritoriu romanesc, aflat sub stapanire otomana mai bine de patru secole si jumatate. Prin urmare, in noiembrie 1878, administratia romaneasca se instaleaza aici, evenimentul fiind sarbatorit cu mare fast si la Constanta, dupa cum relata presa vremii. Treptat, vechea urbe tomitana avea sa se dezvolte in primul rand datorita activitatilor de natura comerciala derulate prin port. Ca in mai toate orasele-port, si la Constanta prostitutia era o practica aducatoare de venituri inca din 1879.
(Virgil Coman, director Directia Judeteana a Arhivelor Nationale Constanta) |