x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Reportaje Muzica militară atacă imnul naţional, iar clopotul anunţă începerea curselor

Muzica militară atacă imnul naţional, iar clopotul anunţă începerea curselor

de Lucian Pricop    |    07 Dec 2012   •   19:32
Muzica militară atacă imnul naţional, iar clopotul anunţă începerea curselor
Claymoor - "Ecouri mondene" (91)
_____________________________

18 mai 1883

A doua zi a curselor a fost splendidă. De această dată nu mai aveam nicio teamă de ploaie. Cerul de un albastru de azur nu avea niciun nor şi soarele dogorea cu razele lui fierbinţi, prea fierbinţi chiar. Praful era singurul inconvenient al sărbătorii.

Pe peluză asistenţa era numeroasă; trecătorii stăteau veseli la marginea pistei; câteva frumoase echipaje, mai ales un breack, cochet atelat à la Daumont având drept vizitii – militari; este vehiculul de gală al artileriei. Alături de tribune priveliştea este feerică. Este un magnific etalaj de toalete primăvăratice, pălării cu forme dintre cele mai curioase şi frumuseţi de toate culorile. La orele 2 şi jumătate trompetele răsună, muzica militară atacă imnul naţional; Maiestatea Sa, în trăsură de gală atelată à la Daumont cu vizitii, îşi făcea intrarea în incinta hipodromului. Suveranul este primit de domnul general G. Manu, vice-preşedintele Jackey-Clubului (generalul Florescu, preşedintele, fiind suferind), de prinţul Alexandru Ştirbei, preşedintele comitetului de curse şi de domnii Grigore Cantacuzino şi colonelul C. Blaremberg.

Imediat, clopotul anunţă începerea curselor. Lojile păreau un rond de flori. La dreapta, doamna general Manu în grenadină neagră, pălărie de vizită din dantele Chantilly prinsă cu mari trandafiri regali; domnişoara Adina Ghica în costum de husar, cu carouri mari, pălărie Mirabeau împodobită cu cireşe. Prinţesa Ferdinand Ghica, în toaletă din stofă, albastru voalat cu gaz şi dantele, încoronată cu flori de nu-mă-uita; doamna Lili Bălăceanu, costum de prinţesă de Galles, în drap negru în carouri, la pălărie un buchet de trandafiri.

Doamna Maria Eliatte, în şofran galben, în întregime acoperit de broderii englezeşti, ramură de palmier de India pe cap. Doamna Adolf Cantacuzino, în crem sub un vârtej de dantele, pălărie Trianon galbenă din pai, împodobită cu flori de tei; doamna Trandafir, în verde; capul se încadrează graţios sub o pălărie directorat împănată în alb. Doamna Eugenia de Laptew, în rochie Pompadour albastru de Sèvres, pălărie Watteau cu mari pene albe; domnişoarele de Laptew, foarte frumoase în toalete din surah trandafiriu, brodate cu buchete de trandafiri şi tivite cu un mare voal plisat de dantelă, tunică grecească, pălărie muschetară din crepon culisat cu trandafiri, căptuşită cu velur rubiniu, şi umbrită de mari pene de-un trandafiriu pal, umbrele din surah voalate cu tul trandafiriu brodat cu dantele şi înflorite cu trandafiri bengalezi. Doamna Marghiloman în negru; doamna Charles Ferikidis în toaletă Pompadour, pălărie niniche împodibită cu trandafiri; doamna Dragumis în albastru porţelan.

Doamna Petru Grădişteanu, eleganta elegantelor, în satin cu reflexele moarului, de culoarea murei, brodat cu flori de crin albe şi galbene şi frunze din perle irizate, corsaj cuirasă mulând o talie de viespe, guler din tul prins cu trandafiri, pălărie din pai împodobită cu mari trandafiri şi voalată cu un gaz trandafiriu prins într-o parte de o potcoavă din briliante; ca umbrelă un dom din roze naturale.

Doamna Ciliac într-o superbă toaletă de o prospeţime primăvăratică din satin liliac în floare, drapat cu benzi de satin alb, brodat cu flori cloazonate şi voalne în vechi punct, pălărie Florian din tul alb constelat cu ramuri de liliac, umbrelă din ţesut aerian cu un mare nod de dantele înflorite cu o ramură de liliac de Persia. Doamna Maria Şuţu, în negru; doamna Zoe Paciuri, de asemenea în negru; doamna Maria Falcoianu, sub o ploaie de garoafe; doamna Caterina Lahovary, într-un nor de satin alb, pălărie Récamier, parfumată de trandafiri naturali; doamna Alexandru Darvariss, în roşu antic, pe cap o plasă de aur împodobită cu cireşe.

Doamna Radu Mihai, în negru şi auriu; doamna Crisoveloni într-un buchet de liliac; doamna Giani, doamna Pandrave; domnişoara Adina Tătăreanu, mai frumoasă ca niciodată, în satin metalic; doamna C. Arion; doamna Băicoianu, în alb şi albastru. La stânga prinţesa Maria Ştirbei, în negru învelit de trandafirii regelui; doamna Marieta Ghica, în rochie cu dungi negre şi roşii, pălărie niniche împodobită cu cireşe. Prinţesa George Bibescu, în albastru de porţelan, devonshire din micsandre; domnişoara Caterina de Listenay, mătase roz, pălărie extravagantă împodobită cu trandafiri; domnişoara Jeanne de Listenay într-un nor de borangic, coafură Ange-Pitou prinsă într-o parte cu un buchet de trandafiri. Doamna Mihai Balş; doamna Elena Catargi; domnişoara Maria Catargi; doamna Simonidi, o ramură de liliac într-un toc tapiţat cu dantele de Valencia şi violete, pălărie de cabrioletă cu un mare trandafir galben într-o parte pe care zboară de colo-colo un fluture într-o mie de culori; doamna Stolojan în auriu; doamna Gănescu în negru. Doamna Singurov, frumoasa gălăţeancă, foarte admirată; toaletă şic, din mătase verde, drapată cu brocart brodat cu buchete pompadour, o plasă de aur înflorită cu trandafiri încadrează capul său de camee; doamna Petrovici, doamna de Hertz, doamna M. Vlădoianu, doamna Irina Şuţu, domnişoara P. Ghica, doamna Moscu, domnişoarele Greceanu, doamna Horbansky, domnişoara Paris etc.
La orele l6 sărbătoarea era terminată. Întoarcerea la Şosea a fost strălucitoare. S-a circulat cu greutate din pricina aglomeraţiei.

Despre cochetărie
Încercând să-mi păstrez o coerenţă a comentariilor, măcar una formală, vă invit să revizităm ideile de la începutul secolului XX ale lui sociologului german Georg Simmel. Mă opresc azi asupra interpretării pe care o dă cochetăriei! Preocupat de paradoxul şi dualitatea care stau în spatele cochetăriei, Simmel vede în mesajul simultan afirmativ şi negativ esenţa seducţiei. Seducţia este însă mereu feminină, căci nu ar exista (cel puţin în vremea şi înţelegerea lui Simmel) bărbaţi cocheţi. De ce? Pentru că bărbaţii ar fi definiţi prin stabilitate şi echilibru, în vreme ce femeia ar fi ezitantă, nehotărâtă, având privilegiul de a promite fără constrângerea de a-şi ţine angajamentul. Un bărbat nu poate sugera unei femei că e disponibil şi, ulterior, să se răzgândească; un asemenea comportament ar fi dezonorant, nedemn de un gentleman. Cât despre cochetăria feminină este un pleonasm. În spatele ei stă avertismentul că, în orice moment, femeia s-ar putea retrage. Cochetăria devine o stare de permanentă potenţialitate a sinelui, pe care oricare decizie irevocabilă o reduce la zero.

×
Subiecte în articol: claymoor – ecouri mondene