x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Reportaje O mângâiere numită simplu: folk

O mângâiere numită simplu: folk

de Loreta Popa    |    13 Iun 2010   •   00:00
O mângâiere numită simplu: folk

Proiectele îşi fac apariţia atunci când e timpul să fie luate în considerare. Câţiva oameni de suflet, tenace şi buni, şi-au tot unit eforturile, ca un fluviu ce-şi adună apele, iar proiectul lor numit „Folk fără vârstă" a devenit cunoscut în toate liceele Capitalei şi în ţară. Cea de-a patra ediţie a manifestării-concurs s-a încheiat cu o Gală la Grădina de vară a Teatrului de Revistă „Constantin Tănase" din Herăstrău, sâmbătă, 5 iunie.



În fiecare an, la data de 5 iunie se săr­bă­to­reşte Ziua Mondială a Mediului, sub egida Naţiunilor Unite. Radio România Actualităţi, Radio Bucureşti, Universitatea Ecologică, Inspectoratul şcolar al Municipiului Bucureşti, Primăria Municipiului Bucureşti, Teatrul de Revistă „Constantin Tănase" şi Asociaţia AGENDA 21 şi-au dat mâna organizând un marş la care au participat elevi de la liceele din Capitală, dar şi studenţi de la Universitatea Ecologică din Bucureşti. După ce au străbătut cele mai importante artere din Bucureşti, demonstranţii s-au oprit în Parcul Herăstrău.

Folkul a redescoperit puterea magică, repetarea neostenită a unor formule simple, asemănătoare incantaţiei. El ne-a făcut să preţuim din nou spontaneitatea creaţiei, responsabilitatea interpretului compozitor, căci folk înseamnă un om şi o chitară, ştim prea bine. Profesionalismul nu e doar tehnică, e mai degrabă o atitudine faţă de muzică, de actul artistic, capacitatea de a descoperi sensuri noi în ceea ce cânţi, mereu şi mereu, de fiecare dată când urci pe scenă. Am fost părtaşi la un astfel de moment de profesionalism la Gala „Folk fără vârstă", căci vocea splendidă, zveltă şi vibrantă a Mariei Gheorghiu a sculptat parcă sufletele celor prezenţi, dezvăluindu-ne o întreagă gamă de sentimente. Privilegiul vârstei e că mai întâi guşti, deguşti apoi furi câte ceva fericire.

Mircea Vintilă a arătat tine­rilor înţelepciunea verbului a cânta, demonstrând, dacă mai era nevoie, tinereţea sufletului său, dar şi a cântecelor sale. Jul Baldovin, care îl însoţeşte pe Mircea Vintilă, de multe ori a cântat şi singur, consacrarea lui venind pe neaşteptate, aducând în tăcere semnele a ceea ce poate chema ascensiune. Aceasta însemnând de fapt straturi de muncă, aşteptare, renunţări. „Nimic nu este mai comic decât nefericirea", spunea Samuel Beckett, iar noi putem subscrie la părerea sa, căci şi Ovi­diu Mihăilescu le-a demonstrat celor prezenţi la Gala „Folk fără vârstă" că atât timp cât eşti „Tânăr şi liber" poţi fi „Fericit nefericit".

Alina Manole s-a înconjurat de prieteni invizibili şi pitici drăguţi. Muzica ei îţi răscoleşte momentele de fericire, frici sau singurătate, şi-ţi aduce mereu zâmbetul pe buze, mai ales dacă ai uitat ce înseamnă. Cântecele ei sunt cunoscute, iar liceenii îi ştiu pe de rost versurile, aşa că Alina a zâmbit tot timpul, de emoţie şi bucurie. Eugen Cristea şi băieţii de la trupa Atelier au impresionat prin maniera în care au complotat să cucerească sufletele spectatorilor. Băieţilor din trupă le place să dăruiască din bucuria lor, din energia lor, le place să vină spre public cu sufletul deschis. Pe scenă au mai urcat trupa „Casa cu prieteni", dar şi reprezentanţii liceelor participante la manifestarea-concurs, fiind recompensaţi pentru prestaţia lor cu tricouri şi şepci din partea Universităţii Ecologice, dar şi cu CD-uri marca Jurnalul Naţional.

×
Subiecte în articol: alte orizonturi